Consiliul European și legislativul comunitar au un subiect comun de negociere

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 octombrie 2016, 12:59

Consiliul European și legislativul comunitar au în această perioadă un subiect comun de negociere. Este vorba de bugetul Uniunii Europene  pentru anul 2017. Referitor la exercițiul din acest an, legislativul comunitar, reunit în plen,  a cerut mai multe fonduri pentru a ajuta tinerii să își găsească un loc de muncă, pentru creștere economică și pentru a ajuta țările terțe să combată efectele crizei migrației. De asemenea, europdeputații au eliminat tăierile bugetare propuse de Consiliu în varianta de buget UE 2017.

În cifre, europarlamentarii au fixat pentru 2017 suma de 160,7 miliarde de euro (cu 1,4 miliarde euro mai mult decât propunerea bugetară) pentru angajamente și 136,7 miliarde euro (cu 2,5 miliarde euro mai mult) pentru plăți.

Într-o declarație de presă, raportorul pentru secțiunea privind Comisia, europarlamentarul Jens Geier, a scos în evidență importanța unor fonduri în plus pentru tineri.

Toate instituțiile europene sunt de acord că problemele mai apăsătoare sunt creștere economică și locurile de muncă pe de o parte, iar pe de altă parte criza migrației. Parlamentul European dorește să arate ce se poate face în cazul în care toate lucrurile sunt mobilizate pentru buget și banii sunt alocați. Ceea ce sperăm noi este o legătură cu o revizuire a programului Cadrului financiar multianual, care ar permite să se ofere puțin mai mulți bani la buget. Și atunci, dau un exemplu,  avem Inițiativa pentru ocuparea forței de muncă pentru tineret care ajută foarte mult combaterea șomajului în rândul tinerilor din Europa, iar aceasta funcționează. Ratele șomajului în rândul tinerilor au scăzut, 17% din tineri ce au făcut parte dintr-o schemă care a fost sprijinită de Inițiativa pentru angajarea tinerilor și-au găsit un nou loc de muncă după ce au urmat pașii schemei respective.

Deci, ce facem acum este să cerem mai mulți bani și mai mult pe linia bugetară pentru a ajuta mai mulți tineri. Și ceea ce dorim  este  o alocare în plus de 1,5 miliarde de euro în scopul de a reuși ceea ce este de  făcut împotriva șomajului în rândul tinerilor.

O altă chestiune la care s-au oprit europarlamentarii este Finanțarea acordului UE cu Turcia privind refugiații și a altor fonduri sau instrumente ad-hoc care nu ar trebui să afecteze acțiunile externe existente ale Uniunii, inclusiv politica sa de dezvoltare. Eurodeputații  pun sub semnul întrebării dacă finanțarea proiectelor în state terțe este suficientă, mai ales în vederea crizei actuale a migrației și refugiaților.

Rezoluția privind poziția Parlamentului asupra bugetului UE în 2017 a fost aprobată cu 446 de voturi la 184 și 60 de abțineri.

Votul din plen marchează începutul celor trei săptămâni de ”conciliere” cu Consiliul (până la 17 noiembrie 2016), în scopul de a ajunge la un acord între cele două instituții la timp pentru ca bugetul pe anul viitor să fie votat de Parlament și semnat de președintele său în Decembrie.

Dacă Parlamentul și Consiliul nu vor ajunge la un acord privind bugetul 2017 până la sfârșitul perioadei de conciliere, atunci Comisia Europeană va prezenta o nouă propunere bugetară.

Criza refugiaţilor scoate la iveală o altă problemă extrem de gravă în UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 august 2016, 10:30

Criza refugiaţilor constituie probabil una dintre principalele provocări cu care se confruntă în prezent Uniunea Europeană şi care a scos la iveală o altă problemă extrem de gravă – lipsa locurilor de muncă.

Prin urmare, pe lângă eforturile pentru consolidarea frontierelor, căutarea şi salvarea migranţilor, trebuie găsite şi modalităţi rapide de integrare a refugiaţilor. Europarlamentarul român Maria Grapini spune însă că este nevoie de fonduri suplimentare, mai ales că prin intermediul unor politici sociale potrivite, refugiaţii pot deveni productivi şi utili pentru ţara gazdă.

Nu vom putea face locuri de muncă mai multe ca să încapă și refugiații, având în vedere că există o nevoie de locuri de muncă și acum fără refugiați, dacă nu vom aloca bani pe deoparte pentru industrializarea pentru crearea de locuri de muncă pentru că nu poți să dai dispoziție să apară un loc de muncă. Locul de muncă trebuie creat și un loc de muncă costă și o spun ca un fost întreprinzător. Ştiu ce înseamnă să creezi un loc de muncă. Trebuie sprijinite întreprinderile mici și mijlocii, trebuie sprijinită cercetarea si inovarea altfel nu o să avem locuri de muncă și mai ales locuri de muncă sustenabile. E vorba de un loc de muncă care să reziste în timp pentru că dacă îl fac acum și în jumătate de an dispare este o cheltuială, dacă îl fac acum și durează zeci de ani este o investiție. Deci diferența dintre cheltuială şi investiție trebuie foarte bine înțeleasă.

Integrarea nu este o sarcină uşoară. În primul rând, deoarece toţi migranţii îşi părăsesc forţat ţara, având adeseori probleme grave de sănătate şi suferind din cauza stresului. Reunificarea familiei reprezintă un alt aspect esenţial al integrării în ţările-gazdă, se arată într-un raport adoptat recent de Parlamentul European.  Integrarea cu succes necesită și accesul la cursuri de limbă și educaţie, spune Maria Grapini.

Un lucru bun cu acest raport este că cheltuiala pe care o face un stat membru pentru integrarea refugiaților se scade din calculul unui indicator extrem de important și presant adică deficitul bugetar. Deci țara membră care cheltuiește pentru asimilarea și integrarea în piața munci a refugiaților, acea cheltuială nu se ia în calcul când se calculează de către comisie deficitul bugetar. Așadar există și această facilitate și este corectă. Defapt nu este o facilitate, este un lucru corect pentru că este o sarcină suplimentară a statului membru faţă de ceea ce își proiectase ca buget, ca și deficit bugetar.

Maria Grapini a mai spus că nu este normal ca oamenii să se simtă ameninţaţi de sosirea refugiaţilor. Aceştia văd în ei un potenţial pericol întrucât 24 % din populația totală a Uniunii Europene se confruntă cu riscul de sărăcie și de excludere socială.

Comisia Europeană a evaluat stadiul în care se află țările din Balcanii de Vest și Turcia în ceea ce privește îndeplinirea cerințelor de aderare la UE

Publicat de Monica Slavici, 12 noiembrie 2015, 09:35

Cu aceasta ocazie, executivul comunitar a stabilit acțiunile care trebuie întreprinse pentru a rezolva problemele rămase. Claudia Ruse de la București Fm ne oferă detalii in rubrica Euranet plus de astăzi…

În cadrul strategiei sale de extindere, Comisia Europeană reafirmă accentul puternic pe aspectele esențiale ale statului de drept, ale drepturilor fundamentale, consolidarea instituțiilor democratice, inclusiv reforma administrației publice, precum și dezvoltarea economică și competitivitatea.
Deși s-au înregistrat progrese importante în ultimul an, în special în ceea ce privește adoptarea legislației relevante și crearea structurilor administrative necesare există în continuare provocări majore.
Potrivit raportului, în ceea ce privește statul de drept, sistemele judiciare nu sunt suficient de independente, eficiente și răspunzătoare. Sunt necesare în continuare eforturi serioase pentru combaterea criminalității organizate și a corupției, în special în vederea stabilirii unui istoric al anchetelor, al urmăririlor penale și al condamnărilor definitive. Drepturile fundamentale sunt în mare măsură consacrate prin lege, însă, în realitate, există în continuare deficiențe. Asigurarea libertății de exprimare reprezintă o provocare aparte, cu evoluții negative în mai multe țări. Reforma administrației publice trebuie continuată cu hotărâre, astfel încât să se asigure capacitatea administrativă necesară, precum și rezolvarea problemelor ridicate de politizare și de lipsa de transparență. Este necesar să se acorde atenție, de asemenea, funcționării instituțiilor democratice și să se coopereze și mai strâns cu actorii societății civile locale pentru ca reformele să fie implementate la nivelul întregii societăți.
Majoritatea țărilor se confruntă cu provocări majore în ceea ce privește guvernanța economică și competitivitatea.
Regiunea a fost grav afectată de criza refugiaților. Turcia acordă un sprijin substanțial pentru cele peste 2 milioane de refugiați sirieni aflați pe teritoriul său. Balcanii de Vest, în special fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și Serbia, au gestionat un număr semnificativ de resortisanți ai țărilor terțe care au tranzitat aceste țări de la începutul anului. Provocarea migrației necesită mai mult ca oricând o cooperare sporită cu țările implicate în procesul de extindere, iar UE oferă un sprijin substanțial în acest scop, se susține în raport.
Cu ocazia prezentării pachetului anual privind extinderea, comisarul Johannes Hahn a declarat ca procesul de extindere este esențial pentru consolidarea stabilității politice și economice în regiune
„Actuala criză a refugiaților ne arată cât de importantă este cooperarea strânsă dintre UE și țările din Europa de Sud-Est. Procesul de extindere a UE, care cuprinde Balcanii de Vest și Turcia, reprezintă un instrument puternic de consolidare a statului de drept și a drepturilor omului în aceste țări. De asemenea, acest instrument stimulează economia, făcând-o mai puternică, și promovează cooperarea regională. O perspectivă europeană clară transformă treptat țările noastre partenere și consolidează stabilitatea din întreaga Uniune. Angajamentul nostru ferm față de aderarea la UE, precum și față de condițiile pe care aceasta le implică, reprezintă, prin urmare, o investiție pe termen lung în securitatea și prosperitatea Europei”.
În prezent, strategia cuprinzătoare privind extinderea este multianuală, acoperind perioada mandatului Comisiei. Pe lângă raportarea cu privire la progresele înregistrate, se pune un accent mult mai mare pe gradul de pregătire pentru asumarea obligațiilor asociate statutului de stat membru. În același timp, rapoartele oferă orientări cu o claritate sporită pentru ceea ce se așteaptă să facă țările atât pe termen scurt, cât și pe termen lung

Statele balcanice au convenit cu ţările din centrul Europei un plan de gestionare a crizei migranţilor

Publicat de Monica Slavici, 27 octombrie 2015, 09:14

Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a invitat, duminică, la Bruxelles, lideri din 10 state central şi est-europene la o discuţie de principiu legată de găsirea unei soluţii comune la criza refugiaților cu care se confruntă Europa.
La acest mini-summit regional au participat șefii de stat sau de guvern din 8 țări membre ale UE (Germania, Austria, Bulgaria, Croația, Grecia, Ungaria, România și Slovenia) și din două state din afara Uniunii – Serbia şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.
Țara noastră a fost reprezentată la această reuniune de către președintele Klaus Iohannis.
Șeful statului român a declarat aseară, într-o conferință de presă, că discuțiile s-au axat pe modul în care pot fi sprijiniți refugiații, cum li se poate asigura acestora adăpost în condițiile în care se apropie iarna.
De asemenea, s-a discutat despre modalitățile în care se poate realiza o cooperare mai strânsă între statele din regiune şi despre eficientizarea schimbului de informaţii între state pentru cațările UE să-și poată corela mai bine acţiunile.
Klaus Iohannis:

„În acest context, după mai multe dezbateri, s-a agreat sporirea capacităţilor de recepţie în Grecia şi în celelalte ţări aflate pe ruta migratorie din Balcanii de Vest.
Sigur, în cazul în care capacităţile statelor afectate nu vor fi suficiente, va putea fi activat şi mecanismul de protecţie civilă al Uniunii.”

La mini-summitul de la Bruxelles a fost convenit un plan în 17 puncte pentru gestionarea comună a fluxului de imigranţ care pătrund prin Peninsula Balcanică.
Principalele măsuri se referă la mărirea numărului locurilor de cazare înainte de venirea iernii în centrele unde sunt primiţi şi înregistraţi imigranţii cu scopul de a se ajunge la un total de 100.000 de locuri de-a lungul rutei din Balcanii de Vest şi Grecia.
De asemenea, vor fi desfăşuraţi în următoarele zile 400 de ofiţeri de Poliţie de Frontieră în Slovenia pentru a ajuta la înregistrarea migranților.
În același timp, liderii europeni au decis să intensifice eforturile pentru trimiterea înapoi a imigranţilor care nu au nevoie de protecţie internaţională şi să intensifice cooperarea asupra repatrierii cu țări ca Afganistanul, Bangladesh-ul, Irakul şi Pakistanul.
Liderii europeni au mai convenit că este nevoie de o acţiune comună cu Agenţia pentru securizarea graniţelor, Frontex, pentru a detecta trecerea ilegală a frontierei şi ca UE să ofere sprijin de înregistrare şi amprentare în Croaţia.
În acest context, șeful executivului european a mai subliniat că nu este o soluție nici închiderea granițelor și nici facilitarea circulației migranților spre granița altei țări.
Jean-Claude Juncker:

„Să fim sinceri: nu există o rezolvare miracol. Închiderea frontierelor nu este o soluție pe termen lung. Soluția este de a acționa în calitate de europeni , în mod solidar și responsabil, combinând toate instrumentele noastre politice, legislative, financiare si operaționale.
În Europa problema unora este, de asemenea, și problema altora.”

Jean-Claude Juncker a anunţat că programul iniţial de repartizare a imigranţilo va fi extins

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 septembrie 2015, 12:40

În discursul său anual privind “Starea Uniunii”, prezentat în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a subliniat viziunea sa politică pentru viitorul UE şi a stabilit principalele elemente de ghidare ale programului de lucru al Comisiei pentru 2016.

Preşedintele executivului comunitar s-a axat pe cele mai mari probleme, cum ar fi criza refugiaţilor, viitorul monedei euro şi politica externă.

Uniunea Europeană manifestă o lipsă de uniune în Europa, iar acest lucru trebuie să se schimbe, a declarat Jean-Claude Juncker în faţa eurodeputaţilor:

“Este timpul să vorbim deschis despre problemele mari cu care se confruntă Uniunea Europeană. Deoarece Uniunea noastră Europeană nu este într-o stare bună. Noi trebuie să schimbăm acest lucru. Şi trebuie să se schimbe acest lucru acum. Oricare ar fi agenda legislativă prima prioritate este şi trebuie să fie abordarea crizei refugiaţilor.”

Juncker i-a îndemnat pe miniştrii de Interne să adopte propunerile CE de redistribuire de urgenţă a 160.000 de refugiaţi, în cadrul negocierilor pe care urmează să le poarte luni la Bruxelles.

Comisia a propus şi crearea unui fond fiduciar în valoare de 1,8 miliarde de euro care să fie folosit în vederea descurajării „imigraţiei ilegale” din Africa şi o listă de ţări de origine sigură din Balcani, plus Turcia, ai căror cetăţeni să nu poată cere azil în UE.