Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Croaţia intenţionează să reintroducă serviciul militar obligatoriu la 17 ani, după ce a renunțat la recrutarea tinerilor în armată. Ministrul apărării din această țară a declarat că un proiect de lege în acest sens va fi prezentat în curând în Parlament. Adrian Gâtman vine cu detalii. Adrian Gâtman: Serviciul militar va avea o perioadă de două luni și se adresează cetățenilor cu vârste între 18 și 27 de ani. Este de așteptat ca primii recruți în baza noii legi să-și înceapă serviciul la 01/01/2025. Potrivit proiectului de lege, oricine are posibilitatea de a amâna serviciul militar pentru a-și finaliza mai întâi studiile. Mai mult, croații pot refuza serviciul militar din motive de conștiință, dar ar trebui să efectueze un serviciu civil alternativ. Și președintele Serbiei, Alexander Vucic, a anunțat planuri similare pentru țara sa. Acolo, serviciul militar va avea o durată de 75 de zile.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a luat parte la Conferința șefilor Apărării din Europa Centrală, organizată la Split, în Croația. Agenda discuțiilor a inclus analiza situației regionale de securitate, sprijinul pentru Ucraina, mobilitatea, logistica militară și prepoziționarea stocurilor armatelor aliate. Generalul Vlad a susținut că prin amplasarea strategică a echipamentelor militare esențiale crește capacitatea statelor de a răspunde la amenințări. Conferințele șefilor Apărării din Europa Centrală se desfășoară anual sub egida Comandamentului Armatei Statelor Unite ale Americii în Europa.
Ciprian Panga (realizator rubrică): În Balcanii de Vest, reprezentanții Armatei României contribuie la promovarea valorilor EUFOR în aria de operații, dar și la asigurarea unui climat de securitate cât mai sigur și stabil în zonă. Pentru că luna martie este dedicată în totalitate femeii și în teatrul de operații Bosnia și Herțegovina, militarii români le-au sărbătorit pe colegele lor, alături de care își desfășoară departe de casă misiunea. Locotenentul Andreea Axinte, consilierul juridic în cadrul Elementului Național de Sprijin: Andreea Axinte: Am început ziua cu o recepție organizată de către comandantul EUFOR, la care au participat toate femeile din bază. Apoi am avut câteva activități cu colegii. Ne-au dăruit flori, dulciuri. A fost, așa, ceva foarte drăguț pentru noi, pentru că ne-a făcut să ne simțim mai speciale. Nu avem de multe ori ocazia să sărbătorim Ziua Femeii într-un teatru de operații, într-un mediu internațional. Ciprian Panga (realizator rubrică): Detașamentul de Apărare Antiaeriană „Gheparzii Transilvani”, rotația a XIV-a, asigură, până în luna aprilie, în cadrul Grupului de Luptă NATO din Polonia, prezența înaintată consolidată pe flancul nord-estic al Alianței. Militarii români se antrenează alături de partenerii americani, croați, britanici și polonezi, iar luna martie i-a adus cu un pas mai aproape de încheierea misiunii. Mărțișorul a fost și prilejul de recunoștință față de colegele alături de care se instruiesc zi de zi. Căpitanul Andrei Gașpar, ofițer de stat major în cadrul detașamentului: Andrei Gașpar: În Polonia, în Croația și în Statele Unite nu este folosit acest simbol al primăverii, mărțișorul, dar i-am făcut noi să cunoască ce semnifică mărțișorul și le-am dăruit noi. N-am putut să oferim mărțișoare întregului personal feminin din cadrul Bazei Militare de Instrucție și Antrenament din Bemowo Piskie. Ciprian Panga (realizator rubrică): La mii de kilometri distanță de România, în Baza Militară Moana, din Bangui, militarii români își continuă misiunea de consiliere strategică și educație pentru forțele de securitate locale. În spiritul valorilor europene, chiar și pe continentul african sunt promovate, în prima lună a primăverii, egalitatea de gen și drepturile femeilor în Republica Centrafricană. Maiorul Irina Alina Stoian, consilier pe probleme de gen în cadrul misiunii EUTM. Irina Alina Stoian: Au fost desfășurate activități în Camp Kassai și în Camp Moana, prin care comandatul misiunii și șeful pilonului de educație și-au arătat aprecierea pentru personalul feminin al misiunii și, în același timp, și-au arătat aprecierea și le-au încurajat pe femeile din Armata Centrafricană, care reprezintă aproximativ 15% din cursanții Forțelor Armate Centrafricane. Am primit, într-adevăr, nişte mărțișoare. Le-am oferit și noi, la rândul nostru, colegelor din Armata Centrafricană niște cadouri simbolice. Le-am explicat, l-am dăruit câte o brățară și au fost foarte bucuroase.
La rubrica Inedit a acestei săptămâni avem un interviu cu un rezident ce a ales țara noastră ca refugiu și dezvoltare personală. Este vorba despre Aida Šošić, actualmente medic stomatolog dar și artist, ce a părăsit Bosnia și Herțegovina după destrămarea acesteia din fosta Iugoslavie.
Veți afla informații despre cum au supraviețuit oamenii și cum s-au descurcat în acea perioadă de la intervievata noastră, Aida Šošić, cetățean bosniac ce a trăit ororile războiului în acea perioadă.
Aida Šošić se află în România de aproape 10 ani, iar ca profesie este medic stomatolog. În timpul liber este artist, are o formație alături de care cântă, dar mai creează și coloane sonore pentru anumite piese de teatru.
A venit în țara noastră cu o bursă de studiu, s-a îndrăgostit de plaiurile mioritice și ales să rămână. Povestește cu durere în suflet despre țara ei, care nu a trecut deloc prin momente frumoase de-a lungul istoriei, amintirile fiind adânc răscolite odată cu începerea războiului în Ucraina.
Vă invit să ascultați povestirile ei despre acea perioadă, despre ororile războiului văzut prin ochii unui copil, într-un interviu realizat de Gabriel Stan, de la Radio România Actualități.
Aida nu și-a uitat meseria de bază, iar în începutul interviului ne vorbește despre stomatologie și prevenție dentară, într-un cuvânt, cum să ne păstrăm zâmbetul sănătos.
În partea secundă a interviului, Aida ne introduce în poveștile copilăriei zdruncinate crunt de războiul declanșat în Bosnia și Herțegovina chiar de la începutul clasei primare, apoi venim către prezent și aflăm motivul pentru care a ales să devină medic stomatolog în dauna muzicii și a artei.
Bosnia și Herțegovina se învecinează cu Croația la vest, cu Serbia la est și cu Muntenegru la sud-sud-est. Are ieșire la mare sub forma unei mici fâșii de pământ de circa 20 km la Marea Adriatică, în jurul orașului Neum.
Interiorul țării este predominant muntos cu diferite râuri, cele mai multe nenavigabile. Capitala este la Sarajevo, care este de asemenea și cel mai mare oraș.
Continuăm discuția despre cariera aleasă de ea în timpul adolescenței, în partea a 3-a a interviului unde mai aflăm și motivul pentru care a ales România ca țară de refugiu și vedem care sunt diferențele culturale între cele două țări.
Bosnia și Herțegovina a fost una din cele 6 republici ale Iugoslaviei. Și-a câștigat independența în cursul războaielor din anii 1990 și, în conformitate cu Acordul Dayton, este administrată de un reprezentant numit de Consiliul de Securitate al ONU. Este descentralizată și împărțită din punct de vedere administrativ în două entități, Federația Bosniei și Herțegovinei și Republika Srpska.
În final, Aida încheie discuția cu ceva dorințe pe care ni le împărtășește cu modestia de care a dat dovadă în tot acest timp.
Nu are pretenții prea mari, se bucură în fiecare zi de fiecare lucru mărunt peste care dă și speră la o lume mai bună, fără violență și fără răutăți.
Bosnia este principala regiune geografică a statului modern, și formează coloana sa vertebrală istorică. Herțegovina este cel mai important dintre celelalte teritorii unite politic cu Bosnia, și a fost inclusă în numele oficial al țării începând cu mijlocul secolului al XIX-lea.
Denumirea „Bosnia” vine de la așezarea geografică a regiunii prin care trece râul Bosna. „Herțegovina” a fost în trecut un ducat austriac („Herzog” însemnând „duce” în limba germană). Teritoriile au fost unite administrativ după ce Bosnia a fost ocupată de Imperiul Otoman în 1463, iar Herțegovina 20 de ani mai târziu.
Andrei Stoica: Pot să spun că există o latură mai delicată, dar noi suntem militari, trebuie să respectăm anumite regulamente. Ziua trebuie să fii militar, iar seara trebuie să fii sportiv şi acest lucru nu trebuie să te împiedice cu nimic.
Reporter: Gabriel Stan – Cât de greu este să te împarţi intre viaţa de militar şi cea de civil, ţinând cont că în ambele părţi dai...
Sonia Raicu (realizator rubrică): După un marș de nouă zile pe mare, nava-școală „Mircea” a ajuns în portul Sète din Franța, ocazie cu care participă la festivalul maritim de aici.
Interesul pentru nava românească este unul uriaș din partea publicului, mii de vizitatori urcând zilnic la bord, aceasta reprezentând de cea de a doua misiune importantă a navei, aceea de reprezentare a României pe mările și oceanele lumii sau în porturile de escală. Şi instrucția cadeților aflați la bord continuă, aceasta fiind misiunea primordială a navei de formare a viitorilor maiștri militari sau ofițeri de marină. Din portul Sète, comandorul Mircea Târhoacă, comandantul navei-școală „Mircea”.
Mircea Târhoacă:Am reușit să ne atingem mare parte din obiectivele pe care ni le-am propus. Am făcut antrenamente de întindere a velelor, de brațare, lucrări de matelotaj. Elevii care sunt la bordul navei-școală „Mircea” în această perioadă pentru pregătire sunt foarte motivați, au un tonus ridicat și sper ca la sfârșitul acestor 54 de zile, ei să înțeleagă mai bine şi să priceapă mai bine, cum s-ar spune, cu ce se mănâncă viața la bordul unei nave militare.
Sonia Raicu (realizator rubrică): De pe mare ajungem pe uscat, mai precis în Polonia, acolo unde Gheparzii de Fier și-au încheiat misiunea, după 6 luni de instruire comună, alături de partenerii britanici, croați, polonezi și americani din cadrul grupului de luptă NATO.
Cei 100 de militari din cadrul celui de al 10-lea contingent românesc au participat la exerciții și activități de instruire multinațională, în care au fost testate și validate tehnicile, tacticile și procedurile exersate, în vederea îmbunătăţirii coeziunii şi creşterii nivelului de interoperabilitate între trupele membre NATO. Cu detalii despre cooperarea multinațională vine maiorul Saul Castillo, ofițer în cadrul grupului de luptă din Polonia.
Saul Castillo:Aici, în Polonia, ca parte a grupului de luptă, sunt multe oportunități de a învăța de la partenerii noștri NATO cum funcționează armatele lor, asta ne ajută să ne sporim cunoștințele, asimilând o parte din ele și aplicând în practică. Perspectiva asupra evenimentelor din lume, asupra parteneriatelor și alianțelor NATO pe care le avem, ne-a întărit convingerea conform căreia colaborarea este cheia succesului pe măsură ce progresăm în furnizarea siguranței și securității în lume.
Sonia Raicu (realizator rubrică): Artileriștii antiaerieni vor fi înlocuiți în această perioadă de Gheparzii Transilvani din Batalionul 3 Apărare Antiaeriană din Turda.
Aceasta va fi cea de a 11-a rotație națională la misiunea de asigurare a prezenței înaintate consolidate pe flancul nord-estic al Alianței, în cadrul grupului de luptă din Polonia, la care mai contribuie Statele Unite, Marea Britanie și Croația. Din Polonia coborâm spre sudul continentului, mai precis în Bosnia, unde 134 de militari români acționează de o lună și jumătate în cadrul batalionului multinațional al misiunii EUFOR ALTHEA.
Această misiune a Uniunii Europene se desfășoară pe teritoriul Bosniei și Herțegovinei începând cu anul 2004, în baza unui mandat al Organizației Națiunilor Unite. Locotenent Andrei Murariu, comandantul companiei de infanterie din cadrul rezervei intermediare pentru operația EUFOR ALTHEA.
Andrei Murariu:Activarea companiei s-a executat în urma cerințelor structurii EUFOR, pentru a spori preventiv siguranța populației locale şi, practic, suntem aici pentru ei.
Odată cu noi au mai fost activate încă alte trei companii ale altor trei state: Austria, Bulgaria și Slovacia. Am reușit să executăm anumite activități de instruire: securizarea unui obiectiv, activități specifice patrulei, au fost doar cele ale campaniei.
Sonia Raicu (realizator rubrică): Din Sarajevo ajungem în Pristina, Kosovo, unde a avut loc transferul de autoritate între contingentele românești care acționează în cadrul misiunii KFOR.
Lansată în 1999 operația de menținere a păcii Kosovo Force are drept obiectiv asigurarea unui mediu de securitate sigur și stabilit, precum și a libertății de mișcare în Kosovo, România fiind reprezentată în această misiune de 53 de militari.
Publicat de Gabriel Stan,
23 noiembrie 2021, 12:33
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării, generalul locotenent Daniel Petrescu, a participat, în perioada 17 – 19 noiembrie, la Conferința șefilor apărării din Europa Centrală, organizată la Sofia de Comandamentul Forțelor Armate ale Statelor Unite ale Americii din Europa.
La eveniment au fost prezenți reprezentanți ai Comandamentului american și șefii apărării din Cehia, Croația, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria și din țara gazdă, Bulgaria. Analiza situației de securitate din regiune și exercițiile majore de instruire ale NATO din acest an au fost subiecte pe agenda de lucru a conferinței.
Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava (USV) a câştigat trei medalii de aur şi una de bronz la Expoziţia Internaţională INOVA care s-a desfăşurat, în perioada 13 – 15 octombrie, la Zagreb – Croaţia.
USV a participat cu patru lucrări, cea mai apreciată lucrare a ediţiei fiind Pumping system (un sistem de pompare realizat cu materiale inteligente cu memoria formei), ce are ca autori cercetători şi studenţi doctoranzi ai USV, respectiv Toader Eusebiu, Niţan Ilie, Pavăl Mihaela, Milici Dan, Cernuşcă Dumitru, Milici Mariana, Graur Adrian, Dimian Mihai, Ungureanu Constantin.
Această lucrare a primit Cupa şi premiul special INOVA 2021 a secţiunii Inginerie electrică, electronică şi energetică; Premiul special acordat de Asociaţia Internaţională de inventică şi Proprietatea Intelectuală (WIIPA); Medalia de aur a Salonului INOVA 2021 şi Certificat de apreciere acordat de Edyta Wolczyk, CEO IBS Blobal, cu sediul în Polonia, companie multinaţională de consultanţă în domeniul inovării şi designului, ce se concentrează pe furnizarea de soluţii pentru organisme guvernamentale, întreprinderi noi, întreprinderi mari, universităţi şi proprietari individuali de afaceri.
Această lucrare a fost premiată cu Medalia de aur şi la Salonul Internaţional de Inventică ITE 2021, organizat la Londra, în luna august a acestui an.
Medalie de aur au mai primit la INOVA 2021şi lucrările Energy recovery system (o soluţie originală de recuperare a energiei la sistemele de deschidere a uşilor) şi Automatic system for monitoring drivers’ attention (un sistem de monitorizare a atenţiei conducătorilor auto).
Câştigătoarea unei medalii de bronz a Salonului INOVA 2021 a fost lucrarea Method and system for power supplying isolated electrical consumers (o propunere de utilizare a sistemelor electrice ale unui automobil electric pentru alimentarea unor consumatori exteriori).
Vă invităm la o nouă ediție a emisiunii noastre realizată în cadrul expoziției de fotografie „Istroromânii”, găzduită până pe 3 octombrie de Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”.
La evenimentul de deschidere a expoziției „Istroromânii”, care a avut loc de Ziua Limbii Române, cei trei autori ai lucrărilor, Gheorghe Vasile Petrilă, Ovidiu Bogdan Gabor și Constantin Liviu Demeter, au prezentat o monografie fotografică a comunităților românești de pe lângă muntele Učka în Peninsula Istria din Croația, fiind impresionați atât de limba vorbită a urmașilor vlahi, cât și de păstrarea obiceiurilor și tradițiilor vechi de peste 400 de ani.
Peisajele, arhitectura locuințelor și a satelor, instituțiile publice – biserica, primăria, școala, căminul cultural, ocupațiile și tradițiile, alături de portretele locuitorilor întregesc imaginea unui grup etnic de proporții reduse care dorește să își păstreze în arealul pe care îl locuiește identitatea lingvistică și culturală.
Expoziția de fotografie „Istroromânii”, deschisă în Sala „Gheorghe Focșa” a Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, este dedicată românilor ce trăiesc în Peninsula Istria din Croația și poate fi vizitată până la data de 3 octombrie 2021, de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00 – 18:00.
54% dintre români nu și-au permis în 2019 să își cumpere o vacanță, arată o statistică publicată astăzi de Biroul de statistică al Uniunii Europene.
România conduce acest clasament la nivelul Uniunii Europene, fiind urmată de Grecia, Croația, Cipru și Italia, iar la polul opus se situează Suedia, unde doar 10% din cetățeni sunt în această situație.
Eurostat arată că anul trecut 29% din rezidenții de peste 16 ani ai statelor membre ale Uniunii Europene nu și-au permis să plătească pentru o vacanță departe de casă. Procentul este în scădere față de 2010. Atunci 39% dintre europeni nu îți permiteau o vacanță pe an.
Cel mai mare procent se înregistrează în România, unde 54% dintre cetățeni nu și-au permis în 2019 o vacanță. Românii sunt urmați în clasament de greci (49%), croați (48%), ciprioți (45%) și italieni (44%).
La polul opus se găsesc suedezii, din care doar 10% nu și-au permis o vacanță, danezii și luxemburghezii (11%), finlandezii (12%), germanii și austriecii (13%).
Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis ca românii care sosesc din 17 state europene să nu mai intre în carantină sau autoizolare. De asemenea, zborurile către şi dinspre respectivele ţări se vor relua. Statele europene sunt Austria, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croaţia, Elveţia, Germania, Grecia, Islanda, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Malta, Norvegia, Slovacia, Slovenia și Ungaria.
Zborurile se vor relua în condiţiile stabilite de starea de alertă şi de măsurile care se aplică pe durata acesteia, pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.
Hotărârea a intrat în vigoare astăzi, de la ora 0:00.
Lista va fi actualizată săptămânal, în fiecare zi de luni, de către Institutul Naţional de Sănătate Publică.
Este posibil ca noi ţări să fie introduse pe listă sau altele eliminate, în funcție de situația epidemiologică.
„Dumnezeu există și numele lui e Petrunija” câștigă Premiul LUX Film 2019 decernat de Parlament
„Dumnezeu există și numele lui e Petrunija” de Teona Mitevska a câștigat cea de-a treisprezecea ediție a Premiului LUX Film, a anunțat miercuri la Strasbourg Președintele Sassoli.
David Maria Sassoli, Președintele Parlamentului European, i-a felicitat pe cei trei finaliști și a declarat:
„Nu este întotdeauna ușor să gestionăm complexitatea activității noastre de zi cu zi fără să ne pierdem în detaliile tehnice ale activităților parlamentare. În același timp, trebuie să comunicăm emoții și să folosim noi moduri de comunicare. Premiul LUX este un instrument extraordinar ce ne însoțește în acest demers: gestionarea imigrației, a dreptului la sănătate, a feminismului și a eticii politice prezente în filmele promovate de Premiul LUX, sunt oportunități de care trebuie să profităm. Abordarea situațiilor de urgență climatică, a trecutului nostru colonial sau dezbaterea modelului nostru de societate prin intermediul cinematografiei sunt provocări stimulante, care trebuie încurajate. Suntem singurul Parlament din lume care acordă un premiu pentru film. Să fim mândri de acest lucru.”
Președintele a adăugat: „Repet: trebuie să fim deosebit de mândri de premiul LUX, premiul Parlamentului nostru, de regizorii și autorii pe care am avut onoarea de a-i cunoaște. Trăiască libertatea de exprimare, trăiască cinematografia europeană, trăiască Premiul LUX .”
„Dumnezeu există și numele lui e Petrunija” de Teona Mitevska este o coproducție Macedonia de Nord, Belgia, Slovenia, Croația și Franța. Filmul spune povestea unei tinere șomere care câștigă cursa pentru Sfânta Cruce în timpul ceremoniei ortodoxe de Bobotează. Brusc, ea are acces la o tradiție religioasă, rezervată de obicei doar bărbaților. Filmul este privit ca o contribuție semnificativă în lupta feministă împotriva societăților conservatoare.
Celelalte două filme finaliste ale ediției din 2019 au fost: documentarul „Cold Case Hammarskjöld”, o coproducție Danemarca, Norvegia, Suedia și Belgia a regizorului danez Mads Brügger și „Jocuri de putere” (The Realm) de Rodrigo Sorogoyen, coproducție Spania/Franța.
Începând cu ora locală 15.30 (16.30 ora României) este programată o conferință de presă la Strasbourg cu vicepreședintele PE, Klara Dobrev (S&D, HU), Sabine Verheyen (PPE, DE), președinta comisiei de cultură, regizorii și producătorii celor trei filme. Conferința de presă poate fi urmărită în direct aici.
Participanții la Școala de Vară de la Braşov, organizată de Institutul Cultural Român în perioada 2-27 iulie 2019, învaţă limba română prin intermediul cursurilor, atelierelor, vizitelor documentare.
Cei mai mulţi spun că s-au îndrăgostit de România, de cultura şi civilizaţia noastră, iar cei mai tineri se declară fascinaţi de cum s-a păstrat limba română între popoarele slave care o înconjoară.
Cursanții vin din Luxemburg, Spania, Israel, Croația, Elveția, Belgia, Polonia, Venezuela, Brazilia.
Anul acesta, la cea de-a 25-a ediţie a Şcolii de Vară de Limba Română, s-au înscris 23 de participanţi.
Programul organizat de ICR este potrivit nevoilor lor, fapt care le dă ocazia să cunoască România din punct de vedere literar, artistic, turistic, dar și gastronomic.
„Proiectul acesta este o bună combinaţie, pentru că ne integrăm foarte bine, mai ales că suntem din diferite ţări, este un moment bun ca oamenii să se cunoască. Putem să vorbim şi să ne înţelegem în română”, spune Daniel Navas, un cursant din cadrul Şcolii de Vară de Limba Română.
Cursurile de limbă română sunt susţinute de trei profesori de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Școala de Vară de la Brașov este cel mai longeviv program derulat de ICR. Alături de cursurile intensive de limba română, în program mai sunt incluse ateliere de creație, cursuri de cultură şi civilizaţie românească, proiecții de filme, precum și un program de documentare culturală.
Publicat de Camelia Teodosiu,
23 mai 2018, 09:39 / actualizat: 25 mai 2018, 13:30
România, Bulgaria și Croația vor în Euroland. Țările cu monedă proprie vor fi la periferia Uniunii.
Nouă țări ale UE – peste un sfert din economia și populația întregii Comunități – rămân astăzi în afara zonei euro. „Acesta este un grup de care toți în Uniune ar trebui să țină seama” – recunoaște în discuția cu „Rz” Damiel Gros, directorul prestigiosului institut CEPS din Bruxelles.
Dar zilele unui asemenea plan sunt deja numărate. Guvernul român al premierului Viorica Dăncilă tocmai a anunțat că până la sfârșitul anului va adopta un plan detaliat privind primirea țării în zona euro. Mai înainte, același lucru l-a făcut Croația. Iar Bulgaria peste câteva luni va intra în mecanismul monetar european, antecamera de doi ani înainte de primirea monedei comune. Pierre Moscovici, comisarul UE pentru probleme monetare, a promis că bulgarii vor fi următorii primiți în Euroland.
Peste mai puțin de un an, în 29 martie 2019, în afara Uniunii se va găsi Marea Britanie. Este cea mai mare țară care va rămâne cu moneda proprie.
Când toate acestea se vor întâmpla, euro nu va fi folosit numai de cinci țări ale UE: Polonia, Suedia, Danemarca, Cehia și Ungaria, adică abia a șasea parte a populației Uniunii și a opta parte a economiei ei.
„Aceste țări se vor afla la periferia Comunității, Polonia nu are potențialul, pentru a prelua de la Marea Britanie rolul de avocat al statelor cu monedă proprie” – consideră Gros.
Și nu se termină aici schimbarea echilibrului în Uniune. Suedia și Danemarca analizează în mod serios intrarea în dimensiunea crucială a structurii Eurolandului – uniunea bancară (pot intra în ea și țările din afara zonei euro).
„Un astfel de pas ar avea sens și pentru Polonia, pentru că majoritatea băncilor care funcționează aici provin din Europa occidentală. Sistemul financiar va avea baze mai sigure” – spune pentru „Rz” Zsolt Darvas, expert la Institutul Bruegel din Bruxelles. În opinia sa, încă de pe acum unele decizii economice în Uniune sunt luate în grupul miniștrilor de finanțe ai statelor zonei euro (așa-zisul Eurogrup), apoi vor fi doar aprobate de către întreg Consiliul UE (Ecofin).
„Zona euro este astăzi construită pe baze solide și asigură protecție în fața crizelor financiare, iar acestea pot lovi inopinat chiar țările cu economie stabilă. Aș sfătui Polonia să intre în zona euro” – spune Gros.
La fel ca guvernele ceh și ungar, guvernul polonez nu are însă astfel de planuri. Ar trebui de altfel să schimbe mai întâi atitudinea opiniei publice: 57% din polonezi sunt împotriva adoptării euro, și numai 36% pentru.
„UE doreşte pacea şi prosperitatea statelor din Balcani”, a declarat prim-ministrul Bulgariei, Boiko Borisov, în cadrul celui de-al 21-lea Târg economic internaţional de la Mostar, din Bosnia şi Herţegovina. „Le mulţumesc gazdelor pentru invitaţie. Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a depus foarte multe eforturi, iar eu, ca persoană din Balcani, îi cunosc pe sârbi şi ştiu cât de dificil le este, ştiu câte eforturi se depun pentru continuarea procesului şi menţinerea păcii. Chiar sper ca şi colegii din Kosovo să continue în acelaşi spirit. Aceste provocări şi conflicte recente au început să provoace îngrijorări, deoarece rănile sunt încă proaspete. În general, starea de spirit nu este foarte optimistă, ci mai degrabă există sentimentul că urmează ceva rău. În urmă cu câteva luni, nu era astfel. Fac apel la fraţii noştri musulmani, bosniaci, fraţii noştri croaţi, sârbi, întreaga regiune din Grecia, România, Croaţia, Slovenia, Balcani – să dăm dovadă de raţiune, deoarece consecinţele nu vor fi numai pentru Balcani. Niciun stat din Balcani nu trebuie să fie egoist şi să ne gândim că un anumit conflict va trece pe lângă noi. Mostar este un loc bun pentru a spune aceste lucruri. Fac un apel către toţi liderii din Balcani – să manifestăm raţiune; consecinţele vor fi pentru noi toţi. Există un interes geostrategic. Mama noastră este Europa. Sunt convins, ascultându-mi colegii din Europa, din Consiliul European şi UE, că ei doresc pace şi prosperitate în Balcani. Încă o dată, îl felicit pe preşedintele Vucic pentru energia sănătoasă şi sperăm să continue astfel şi în viitor, pentru că nu întotdeauna, în Europa, ceea ce doreşti se întâmplă imediat, uneori lucrurile sunt mai lente”, a mai spus premierul bulgar.
Cluj-Napoca – gazda primului Institut internaţional organizat de Rotary în Europa de Est
Foto: 2017-18 RI President Ian H.S. Riseley speaks at the Closing ceremony, Rotary International Convention, 14 June 2017, Atlanta, Georgia, United States.
Rotary International este una dintre cele mai mari organizaţii nonguvernamentale care asigură servicii umanitare în întreaga lume, organizează pentru prima data de la înfiinţarea organizaţiei în 1905, o asemenea reuniune în Europa de Est.
Cluj-Napoca va fi gazda Institutului internaţional, iar acest lucru se datorează atât faptului că, după 78 de ani, România are din nou un director în Boardul mondial, dl. Corneliu Dincă, cât şi realizărilor obţinute de ţara noastră prin cluburile autohtone Rotary care au transformat România într-un campion regional al dezvoltării rotariene, bazate pe o recunoscută implicare comunitară, în special socială.
Institutul internaţional este un format creat cu scopul de a promova programele Rotary şi de a servi drept mediu de cunoastere, comunicare, sprijin, cooperare şi înţelegere între membrii Rotary International si nu numai.
La evenimentul de la Cluj-Napoca, care va avea loc în perioada 3-5 noiembrie 2017, va participa preşedintele Rotary International, Ian Riseley, împreună cu rotarieni din Austria, Bosnia şi Herţegovina, Slovenia, Macedonia, Croaţia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Grecia, Kosovo, Cipru, Egipt, Bahrain, Emiratele Arabe, Iordania, Israel, Palestina, Liban, Armenia, Georgia, Turcia, Ucraina, Belarus şi, bineînţeles, România.
Vineri, 3 noiembrie 2017, Ian Riseley va planta, în mod simbolic, un copac în Parcul Central din Cluj-Napoca.
Ian Riseley, Rotary International: „Suntem o organizaţie bazată pe membrii săi, pe serviciile depuse de aceştia în folosul comunităţii din care fac parte, structurată în cluburi, atât la nivel local, cât şi regional şi internaşional. Suntem membri ai comunităţii, oameni de afaceri din toate profesiile, din toate ţările lumii. Fiecare din cei 1.2 milioane de membri are un set unic de ţeluri, idealuri, experienţe acumulate priorităţi, însuşindu-şi în felul său propriu principiile rotariene. Rotary este prezent în viaţa comunităţilor de 112 ani, aşa că, de-a lungul timpului s-a schimbat, a crescut, s-a maturizat şi s-a adaptat la nevoile oamenilor în serviciul cărora s-a aflat. La bază am rămas, cu siguranţă la fel: o organizaţie a unor oameni care îşi doresc – şi, prin Rotary, au posibilitatea – să întreprindă acţiuni pentru comunitatea din care fac parte”.
O abatere de ordinul a 28,27% au prezentat veniturile din încasările de TVA în Grecia în 2015, ducând la o pierdere de 5 miliarde de euro, conform unui raport publicat în acest sens de Comisia Europeană cu privire la capacitatea statelor-membre UE de a-şi îndeplini obiectivele.
Grecia prezintă cea de-a treia proastă performanţă, după România (37,18%) şi Slovacia (29,39%). În total, pierderile de venit în UE din încasarea TVA-ului ajung la 152 de miliarde de euro.
În dificilul an 2015, Grecia a majorat diversele cote de TVA cu scopul consolidării veniturilor. Însă veniturile reale au crescut cu numai 200 de milioane de euro, iar prăpastia TVA a crescut de la 25 la 28%.
În cursul aceluiaşi an, cele mai mici deficite au fost observate în Spania (3,5%) şi Croaţia (3,9%), în timp ce cea mai mare îmbunătăţire a diferenţei dintre ţinta stabilită şi încasări au înregistrat Malta, România şi Spania.
Potrivit comunicatului Comisiei Europene, din această situaţie rezultă că există o nevoie serioasă de reformă astfel încât statele-membre să poată folosi în totalitate veniturile din TVA pentru bugetele lor. Raportul a fost publicat în vederea propunerilor pe care Comisia Europeană le va face în luna octombrie, cu privire la reformarea radicală a sistemului TVA.
Textul de trei pagini lăsat de Wolfgang Schäuble „moştenire” Eurogrupului, având ca idee centrală înlocuirea organismelor comunitare de către un ESM (n.r. Mecanism European de Stabilitate) transnaţional care să monitorizeze economiile din zona euro, reprezintă încă un pas spre UE cu mai multe viteze care este, după cum se ştie, noul punct de convergenţă dintre Paris şi Berlin.
Însă viitoarea arhitectură europeană nu va fi decisă atât de corelaţiile ce se creează în zona euro, cât mai ales de rezistenţele ce se anticipează că vor fi manifestate de către ţările din Europa de Est faţă de ceea ce ele consideră o marginalizare a lor.
Într-adevăr, testul de rezistenţă pentru coeziunea UE va veni din Est, pentru că „cea de-a doua viteză” căreia oricum îi aparţin în mod obiectiv statele-membre din afara zonei euro se întâlneşte cu o apărare insistentă a suveranităţii naţionale şi cu opţiuni politice care se abat din ce în ce mai mult de la mainstream-ul comunitar.
Fricţiunile, pe tema respectării statului de drept, dintre Bruxelles şi Polonia, Ungaria (două bastioane ale populismului de dreapta care funcţionează în tandem în toate problemele, mai puţin în privinţa relaţiilor cu Rusia) sunt deja caracteristice.
Într-un articol recent al Politico.eu, ţările est-europene ale UE sunt clasificate în funcţie de gradul lor de aderare la scenariile unei Uniuni cu mai multe viteze (care de obicei sunt prezentate drept acţiuni de aprofundare a integrării de către „cei care vor” şi „care pot”).
Cele mai noi membre UE din Balcani (Bulgaria, România, Croaţia) reprezintă cazul cel mai uşor: se află încă într-un „cerc exterior”, pentru că nu au fost primite în zona euro sau Spaţiul Schengen, urmăresc o integrare cât mai aprofundată şi de aceea plusează pe europenism. Este, de exemplu, edificator faptul că, potrivit Eurobaromentului, opinia publică din România declară că are încredere în instituţiile europene în proporţie de 57%, fiind unul dintre cele mai ridicate procente din UE.
Aceste ţări au fost încurajate de discursul lui Jean Claude Juncker din luna septembrie cu privire la Starea Uniunii, în care preşedintele Comisiei Europene a stabilit drept obiectiv adoptarea monedei euro de către toate statele-membre şi a cerut primirea imediată a României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen.
O stare de spirit complet diferită domneşte în Polonia şi Ungaria, unde propunerile cu privire la o mai mare cedare de suveranitate la nivel comunitar sunt primite în mod constant cu scepticism. Preşedintele polonez Andrzej Duda a avertizat că o Europă cu mai multe viteze va duce la dezmembrarea UE, în timp ce, la rândul său, europarlamentarul Partidului de Guvernământ Lege şi Justiţie, Ryszard Czarnecki, a susţinut că „euro este o idee bună pentru ţările mai bogate”, dar nu pentru Polonia care continuă să se afle între cele mai sărace şapte ţări.
Ungurii se arată mai favorabili ideii de aderare a ţării lor la euro, însă guvernul Orban nu pare deloc a se grăbi; de altfel, menţinerea controlului guvernamental asupra băncii centrale îşi are avantajele sale. Vorbind tot pentru Politico.eu, europarlamentarul partidului de guvernământ Fidesz György Schöpflin insistă că pentru Budapesta o unificare mai mare nu este un scop în sine, ci ar trebui să avanseze acolo unde şi atunci când este utilă.
În Cehia, votanţii sunt stăpâniţi de sentimente eurosceptice (numai 29% din cetăţeni doresc integrarea în euro şi numai 30% au încredere în instituţiile europene, conform Eurobarometrului), în timp ce guvernul doreşte ca discuţia despre viitorul euro să se poarte la nivelul celor „27”, cu participarea la Eurogrup a unor observatori din statele care nu fac parte din uniunea monetară. Oricum, multe urmează să se schimbe după alegerile parlamentare din 20-21 octombrie, la care favorit este miliardarul populist Andrej Babiš, un combatant al integrării în zona euro.
Dintre ţările de la Vişegrad numai Slovacia face parte din zona euro şi se simte confortabil cu o mai mare unificare europeană.
O cheie de interpretare a nemulţumirilor care domnesc în estul UE este dată de observaţia lui Sebastian Dullien de la Consiliul European pentru Relaţii Externe (European Council on Foreign Relations) că parcursul de convergenţă între noile state-membre şi cele vechi s-a frânat de mult timp. De exemplu, din 2007 nu mai există un progres în reducerea diferenţei dintre salariile din Cehia şi Germania, iar salariile la uzina cehă a Volkswagen se situează undeva la o treime din cele ale uzinei germane, în condiţii apropiate de productivitate.
Dullien reaminteşte că întregul sector financiar şi jumătate din industria prelucrătoare a Cehiei se află în proprietatea străină, fapt care amplifică nemulţumirea care se aşteaptă să izbucnească la alegerile parlamentare.
La aceeaşi concluzie ajung într-un studiu recent Filip Novokmet, Thomas Piketty şi Gabriel Zucman, care caracterizează statele est-europene drept „ţări în proprietate străină”. Este evident, astfel, care este „suprasatisfacţia” oferită la nivel psihologic de exacerbare a naţionalismului.
Publicaţia germană DIE ZEIT semnalează iniţiativele comune, a nouă state membre UE, din Europa de Est, împotriva standardelor de calitate diferenţiate pentru produsele alimentare importate.
Slovacia, Cehia, Polonia, Ungaria, Slovenia, Croaţia, Bulgaria, România şi Lituania se consideră dezavantajate de firmele internaţionale. Statele reproşează concernelor că vând în Europa de Est mărfuri de calitate mai slabă, în schimbul unor preţuri mai mari.
După cum a afirmat la Bratislava ministrul slovac al agriculturii, Gabriela Matecna, „în UE nu este permisă existenţa unor cetăţeni de categoria a doua”. Conform acesteia, rezultatele testelor au stabilit că există mai puțină carne, mai puțin conținut natural și mai mulți aditivi artificiali în produsele cu același nume furnizate membrilor mai noi ai UE în aproape toate cazurile.
„Prin urmare, vom mări presiunea exercitată atât asupra producătorilor cât și a instituțiilor europene pentru a pune capăt unor asemenea practici. Aceste discuții reprezintă constituirea Coaliției Contra Dublei Calități”, a declarat Matecna.
La Bratislava a avut loc o întâlnire a miniştrilor agriculturii şi a experţilor în alimentaţie din nouă state, care are drept scop compararea rezultatelor în urma unor teste realizate de fiecare dintre ele şi, respectiv, consfătuirea privind stabilirea paşilor următori în această chestiune.
Alimentele cu dublă calitate privesc o treime dintre statele UE – oficial slovac
„Putem declara că dubla calitate a standardelor alimentare privește acum până la o treime dintre țările europene. De asemenea, și lituanienii au descoperit că până la 70% din hrana pe care au testat-o e de o calitate diferită comparativ cu același produs din Europa de Vest, 50% dintre ele având diferențe semnificative. Dubla calitate a standardelor alimentare este un fenomen pe care încercăm să-l stârpim în UE, deoarece avem un singur consumator, deci vrem o singură calitate”, a subliniat Gabriela Matecna.
Ca urmare, în capitala Slovaciei va avea loc la 13 octombrie un summit cu titlul „Calitatea produselor – egală pentru toţi”. La întâlnire urmează să participe şi comisarul UE pentru protecţia consumatorilor Vera Jourová şi reprezentanţi ai Parlamentului European.
Lunile trecute câteva state est-europene au reclamat în repetate rânduri că primesc produse de alimentare de calitate mai slabă. Testele comparative efectuate în mai multe ţări urmează să constituie o bază pentru justificarea acestor acuzaţii.
Sună ca un paradox, dar, paralel cu negocierile pe marginea Brexit-ului, preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a cerut ca toate statele membre UE să introducă moneda europeană. O privire îndreptată spre Polonia, Cehia şi Ungaria arată că acest lucru ar avea un sens din punct de vedere economic. Doar Germania singură a exportat în aceste trei ţări 2.016 de articole în valoare de 116 miliarde euro. Pe de altă parte au existat importuri în valoare de 114 miliarde euro. Astfel, comerţul exterior practicat de Germania cu aceste trei state fără euro este mai mare decât cu oricare alt partener comercial, fie că este vorba despre China, Franţa sau SUA.
Moneda din aceste trei state este, de altfel, foarte stabilă şi, potrivit criteriilor stabilite, o aderare ar fi oricând posibilă. Însă, în primul rând Polonia şi Cehia se tem să se lase sacrificate financiar pentru state euro cu un comerţ care lasă de dorit. De aceea, în aceste ţări, nici moneda euro nu este deosebit de populară. Puţin mai jos, la sud-est, există un grup de state, Croaţia, Bulgaria şi România, pentru care trecerea la euro ar fi prematură. În raportul său, despre starea UE, Juncker s-a referit şi la acestea vorbind despre „ajutoare tehnice şi financiare” acordate pe drumul spre uniunea monetară. Sună ca şi cum ar dori să atenueze criteriile de convergenţă.
Pivotul şi punctul crucial din condiţiile definite în cadrul tratatelor cu UE sunt: stabilitatea monedei autohtone, limitarea deficitelor şi plafonarea datoriilor. Toate statele vor trebui să îndeplinească aceste criterii prin propriile lor forţe. În cazul Greciei, în această privinţă, au fost prea multe aspecte trecute cu vederea, ceea ce ne-a dus pe noi toţi la un pas de catastrofă. În discursul său, Jean-Claude Juncker a vorbit şi despre nevoia numirii unui ministru de finanţe în zona euro, respectiv a cerut şi mai multe competenţe pentru Comisia Europeană. Deci, lucrurile se menţin în continuare incitante.
România se clasează pe ultimul loc în rândul statelor din UE în ceea ce priveşte fondurile cheltuite pentru învăţământ, informează Agerpres, care citează date de la Eurostat. România a cheltuit câte 248 de euro pe cap de locuitor pentru învăţământ, în anul 2015, nivelul mediu european fiind de 1.400 de euro pe cap de locuitor. Pe penultimul loc se află Bulgaria, cu 250 de euro pe cap de locuitor pentru învăţământ. Urmează Croaţia, cu 494 de euro. Luxemburg alocă cea mai mare sumă pentru învăţământ – 4.685 euro, Danemarca – 3.368 euro şi Suedia – 2.977 euro.
România se situează pe ultimul loc în UE şi atunci când se pune problema procentului din PIB alocat pentru învăţământ. Ţara a alocat 3,1% din PIB în anul 2015 pentru învăţământ, fiind urmată de Irlanda cu 3,7% din PIB, precum şi de Bulgaria şi Italia – ambele cu câte 4% din PIB alocaţi pentru învăţământ. Nivelul mediu în UE este de 4,9%. Danemarca alocă cei mai mulţi bani din PIB pentru învăţământ (7%), fiind urmată de Suedia – 6,5% şi Belgia – 6,4%.
În ansamblu, în anul 2015, statele membre UE au cheltuit peste 716 miliarde de euro pentru învăţământ, acest sector fiind cel de-al patrulea domeniu mare pentru cheltuieli publice după sectorul social – cu cheltuieli de 19,2% din PIB, sănătate – 7,2% din PIB şi servicii sociale – 6,2% din PIB.
Aarhus din Danemarca şi Pafos din Cipru sunt în 2017, noile capitale culturale europene. Dacă oraşul danez va ilustra modul în care artele, cultura şi sectorul creativ ne pot ajuta să ne modelăm comportamentele sociale, urbane, culturale şi economice de bază, pentru a găsi soluţii noi la problemele comune, Pafos îşi va pune în evidenţă experienţele multiculturale şi proximitatea geografică atât cu Orientul Mijlociu, cât şi cu nordul Africii, pentru a consolida relaţiile dintre ţări şi culturi.
Comisarul european pentru educaţie, cultură, tineret şi sport, Tibor Navracsics este de părere că titlul de capitală culturală europeană este o ocazie unică de a aduce împreună comunităţile prin cultură şi de a stimula crearea unor parteneriate locale, europene şi internaţionale solide pentru viitor.
Titlul de capitală europeană a culturii aduce cu sine multe schimbări pentru oraşul care îl câştigă, atât din punct de vedere cultural, cât şi socio-economic. În fiecare zi se întâmplă mereu câte ceva, ceea ce creşte numărul de turişti, dar şi respectul de sine şi mândria faţă de oraş în rândul cetăţenilor. Cultura poate schimba vieţi şi asta nu trebuie să uităm niciodată. Dacă nu ne cunoaştem trecutul, cum putem construi viitorul?
Oraşele sunt alese pe baza unor programe culturale care trebuie să aibă o dimensiune puternic europeană, să stimuleze participarea şi implicarea activă a locuitorilor şi să contribuie la dezvoltarea pe termen lung a oraşului. Acest titlu este, de asemenea, o ocazie excelentă pentru oraşe de a-şi schimba imaginea, de a-şi marca poziţia pe harta lumii, de a atrage mai mulţi turişti şi de a-şi regândi propria dezvoltare prin cultură.
După Aarhus şi Pafos în 2017, vor urma urma ţări precum Malta, Olanda, Bulgaria, Italia, Croaţia şi Irlanda. Abia în 2021 va veni rândul României să deţină titlul de capitală culturală europeană. Timişoara a fost desemnată în toamna anului trecut după o competiţie acerbă cu Bucureşti, Cluj-Napoca şi Baia Mare.
În 2021, alături de Timişoara vor mai fi două capitale europene ale culturii, una din Serbia şi alta din Grecia, Novi Sad, respectiv Elefsina. România a mai deţinut acest titlu pentru prima dată, în 2007 prin intermediul Sibiului.
50 de milioane de euro au fost investite în spectacole de dans, muzică, arte sau literatură, lucrări de reabilitare a clădirilor istorice şi a lăcaşurilor de cult, ceea ce au făcut ca Sibiul să fie mai vizibil în întreaga lume. Se estimează că un milion de turişti au vizitat oraşul într-un singur an.
În ciuda eforturilor, Uniunea Europeană are încă mari probleme, mai ales în ceea ce priveşte abandonul şcolar, însă situaţia diferă de la ţară la ţară, arată ediția din acest an a Monitorului educației și formării. Peste șase milioane de tineri din Europa părăsesc timpuriu sistemul de educație, în special din cauza situaţiei financiare precare. Comisia Europeană şi-a propus să reducă până în 2020 rata abandonului şcolar de la 14% la sub 10%. Şapte ţări au atins deja acest prag – Austria, Republica Cehă, Finlanda, Lituania, Polonia, Slovacia și Slovenia.
România nu are motive de laudă deoarece rata de părăsire timpurie a școlii a crescut cu aproape un procent din 2012 şi până în 2015, în timp ce media europeană a scăzut până la 11%. Astfel, ţara noastră înregistrează a treia cea mai ridicată valoare din Uniunea Europeană în acest clasament. Totodată, elevii din mediul rural, din familiile sărace și romii sunt cei mai expuși riscului de abandon școlar și de sărăcie educațională. Este de așteptat ca participarea la învățământul preșcolar să crească în urma introducerii tichetului social pentru copiii din familiile sărace. Tichetul în valoare de 50 de lei se acordă lunar şi poate fi folosit doar pentru alimente, îmbrăcăminte şi rechizite.
Comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics a declarat că Uniunea Europeană este însă pe drumul cel bun. Pentru prima dată în trei ani, cheltuielile publice pentru educație au crescut cu 1,1% pe an. Şi asta deoarece aproximativ două treimi din statele membre au investit sume mult mai mari faţă de ani trecuţi. Tibor Navracsics:
În șase țări, această creștere a fost de peste 5 % – Bulgaria, Ungaria, Letonia, Malta, România și Slovacia, ceea ce ne dă speranţe deoarece ştim cu toţi că sistemul educaţional este încă subfinanţat.La polul opus, zece state membre și-au redus din păcate cheltuielile în materie de educație – Austria, Belgia, Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Italia, Lituania și Slovenia. Suntem însă aproape de procentul din America. Ne bucurâm că şase ţări au înţeles că alocând mai mulţi bani pentru învăţământ pot rezolva şi alte probleme la fel de importante, cum sunt şomajul şi creşterea economică.
Comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics a mai spus că educația poate juca un rol esențial şi în integrarea refugiaţilor în societate. Numărul imigranților care au ajuns în Europa s-a triplat din 2013 până 2015, ajungând la 1,25 milioane.
Fumătorii reprezintă 26% din populația UE, scurtându-și viața cu până la 14 ani, iar aproape 94% dintre ei se apucă de fumat înainte de 25 de ani. Pentru a combate acest lucru, UE a adoptat acum doi ani o nouă directivă privind tutunul care a intrat in vigoare saptamana trecută. Scopul acestei directive este de a face fumatul mai puțin atractiv, în special în rândul tinerilor. Unul din patru europeni cu vârste între 15-24 fumează.
Care sunt aceste norme aflăm de la domnul Daniel Băcanu, coordinator Europe Direct Craiova:
Consumul de tutun este responsabil pentru aproape 700.000 de decese în fiecare an în UE. Fumătorii au, de asemenea, probleme de sănătate (cancer, boli cardiovasculare și respiratorii), iar aproximativ jumătate dintre ei mor prematur (14 ani în medie).
Pentru a preveni toate acestea Comisia Europenă introduce 10 schimbări cheie pentru produsele din tutun vândute în UE.
Astfel:
Avertismentele de sănătate grafice cu imagini, texte şi informaţii vor acoperi 65% din ambalajul pachetelor de ţigări. Avertismentele sunt grupate în trei seturi care vor fi schimbate în fiecare an, pentru a se asigura impactul emoţional cât mai mult posibil.
Țigările și tutunul pentru rulat țigări cu arome caracteristice vor fi interzise pentru a-i împiedica pe tineri să se apuce de fumat.
Înlocuirea etichetării GNMC ( gudron, nicotină şi monoxide de carbon) cu informaţii privind substanţele conţinute de fumul de ţigară din care 70 sunt cauzatoare de cancer.
Anumite pachete mai mici sau mai ieftine vor fi eliminate pentru a le face inaccesibile tinerilor, iar produsele cu mesaje promoționale sau înșelătoare vor fi interzise.
Pentru a aduna mai multe informaţii cu privire la ingredientele conţinute în produsele din tutun şi efectele lor asupra sănătăţii şi a dependenţei, producătorii şi importatorii de produse din tutun sunt obligaţi să raporteze cu privire acestea printr-un format electronic standardizat.
Țigările electronice vor fi reglementate, fie ca produse medicinale ce ajută la abandonarea fumatului, fie ca produse din tutun, dar cu o concentrație de nicotină care nu trebuie să depășească 20 mg/ml.
Ambalajele trebuie să coţină o listă a tuturor ingredientelor conţinute de produs, informaţii cu privire la conţinutul de nicotină şi o broşură cu instrucţiuni de utilizare.
Producătorii de ţigări electronice trebuie să raporteze annual cu privire la volumul vânzărilor, tendinţele şi preferinţele cumpărătorilor iar Comisia Europeană va informa Parlamentul European despre acestea în raportul de punere în aplicare care urmeaza să fie elaborat după cinci ani.
Posibilitatea de interzicere a vânzărilor transfrontaliere la distanţă şi nu în ultimul rând
masuri pentru combaterea comerţului illicit.
Pe primul loc ca procent din populaţie care fumează se află Grecia cu 38 %, urmată de Bulgaria 35% şi Croaţia %. Romania ocupă locul 11 cu 27%
Bosnia și Herțegovina a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană. Ministrul olandez Bert Koenders a primit cererea în numele statelor membre UE și în calitatea sa de președinte al Consiliului.
Ministrul olandez de Externe, Bert Koenders a subliniat eforturile depuse de Bosnia și Herțegovina de a răspunde așteptărilor cetățenilor ei adăugînd că este o zi de sărbătoare pentru toată lumea. În urmă cu numai 22 de ani s-a scris una din cele mai negre pagini din istoria recentă a Europei iar astăzi ne bucurăm să celebrăm un nou pas către un continent unit și în pace a spus ministrul Koenders care a atras atenția asupra calendarului de lucru pentru următoarea perioadă: Aș vrea, în mod special să subliniez data aprobării agendei de reforme din țara dumneavoastră, în iulie, și a planului de acțiuni, în octombrie. Consiliul consideră că o implementare substanțială a reformelor este necesară pentru ca Uniunea Europeană să ia în considerare cererea de aderare. De aceea este important să perseverați pe drumul pe care ați început acum un an. Vă încurajez să beneficiați de momentul creat în țara dumneavoastră și să continuați pe calea reformelor în parteneriat cu societatea civilă.
Președintele în exercițiu al președinției colegiale a Bosniei și Herțegovina, Dragan Covic a depus cererea în numele bosniacilor, croaților și sârbilor care formează Bosnia și Herțegovina.
Vedem că primul nostru vecin, Croația, este deja membru al Uniunii Europene, Muntenegru este pe cale aderării ca și Serbia. Bosnia Herțegovina este și ea parte a acestui continent. Vă mulțumesc foarte mult pentru tot ceea ce ați făcut doamnă Mogherini, vă mulțumesc domnule Hahn, Vă mulțumesc pentru susținere dar, vă asigur, suntem conștienți că aceasta este datoria noastră, noi trebuie să o împlinim. Vă mulțumesc foarte mult și aștept cu plăcere să avem succese împreună.
După un an de pregătiri susținute în care Uniunea Europeană a fost un partener activ pentru Bosnia Herțegovina, prezentă la momentul oficial al depunerii cererii de aderare, comisarul pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, a declarat:
Este o veste bună că putem să primim cererea dumneavoastră de aderare. O veste bună care este rezultatul unei munci intense pe care dvs. ați depus o împreună cu noi dar, în mare măsură, este realizarea dumneavoastră. Cred că, în primul rând, este o veste bună pentru poporul dumneavoastră care poate vedea, astăzi, că dacă se conlucrează la toate nivelurile politice, guvernamentale, către un scop comun se pot înregistra succese. Acesta este un mesaj clar, ferm pentru politicienii din țara dumneavoastră pe care sper că-l veți avea în vedere pe parcursul pașilor pe care avem să-i facem mai departe.
Consiliul Afacerilor Generale al UE va reveni la cererea depusă de Bosnia și Herțegovina ca urmare a progreselor semnificative referitoare la implementarea unui plan de reformare.
Țările de Jos se află pe primul loc în ediția din acest an, cu rezultate foarte bune la 16 categorii, urmate de Suedia, Finlanda, Regatul Unit și Danemarca. Cum era de asteptat Romania se află pe ultimul loc la acest capitol. Claudia Ruse de la București Fm ne oferă detalii în rubrica Euranet Plus.
Comisia Europeană a publicat a doua ediție a acestui document care compară rezultatele înregistrate de statele membre în 29 de categorii de transport. Tabloul de bord reunește date provenite din diverse surse publice precum Eurostat, Agenția Europeană de Mediu și Forumul Economic Mondial.
Per ansamblu, statele membre au realizat progrese bune în acest sector, față de anul trecut cand s-a realizat prima ediție a acestei monitorizari. Țările de Jos se află pe primul loc în ediția din acest an, cu rezultate foarte bune la 16 categorii, urmate de Suedia, Finlanda, Regatul Unit și Danemarca.
Ultimele locuri ale clasamentului sunt ocupate de Croația, Italia, Grecia , Polonia și România. Cota de piață din țara noastră a companiilor de transport de marfă feroviar concurente cu operatorul principal este cea mai mare din Europa. Cu toate acestea, în piața de pasageri, cota este mai mică. România și-a îmbunătățit scorul siguranța rutieră , dar este în continuare printre țările cu cel mai mare număr de accidente rutiere.
Îmbunătățirea siguranței pe drumurile din statele membre ale Uniunii Europene este o prioritate pentru executivul comunitar, spune Jakub Adamowicz, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru transport și politică regională…
”Noi lucrăm pentru a îmbunatati înregistrarile tuturor țărilor membre în domeniul siguranței șoselelor, pentru a reduce numarul accidentelor din spatiul comunitar. Pentru noi este foarte important ca numarul celor care mor în accidente rutiere să nu mai fie atât de mare. De aceea, in acest tablou de bord sunt criterii care vizează investițiile pe termen lung în domeniul transporturilor.”
Documentul evidențiază domeniile care necesită investiții prioritare și măsuri in domeniul politicii de transporturi. Acest demers iși propune să ajute statele membre să își îmbunătățească sistemele naționale de transport. Creșterea sustenabilității și a eficienței transporturilor în Europa contribuie la crearea unei uniuni energetice cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice, precum și la aprofundarea pieței interne , care reprezintă două priorități ale Comisiei Europene.
Violeta Bulc, comisarul UE pentru transporturi, a declarat că tabloul de bord din 2015 arată cât de dinamic este sectorul european al transporturilor.
Oficialul europenan s-a arătat încântat de progresele realizate în raport cu anul trecut în ceea ce privește calitatea infrastructurii și deschiderea piețelor transportului feroviar de marfă. Începând cu ediția din acest an, Comisia Europeană intenționează să monitorizeze progresele statelor membre de-a lungul timpului.
De la an la an apele de scăldat din Uniunea Europeană devin din ce în ce mai curate. O evoluție se remarcă și în cele din țara noastră. Nouăzeci şi cinci la sută dintre zonele pentru scăldat, monitorizate de Uniunea Europeană, au îndeplinit standardele minime pentru calitatea apei în 2014.
Turiştii care vor merge în concediu în această vară vor putea intra în apă fără riscuri în 95% dintre cele 21.000 de zone costiere şi interioare pentru scăldat din Uniunea Europeană.
Acestea sunt rezultatele raportului anual privind calitatea apei pentru scăldat întocmit de Agenţia Europeană de Mediu si de Comisia Europeană în care este comparată calitatea apei prelevată în zonele pentru scăldat din UE, Elveţia şi Albania în 2014.
Toate zonele pentru scăldat din Cipru, Luxemburg şi Malta prezentau o calitate excelentă a apei. Aceste ţări erau urmate de Grecia, Croaţia şi Germania cu o pondere mare a zonelor cu o calitate excelentă a apei pentru scăldat.
În peste 95 % din zonele pentru scăldat au fost respectate cerințele minime de calitate a apei, iar în 83 % din aceste zone au fost îndeplinite cerințe mai stricte, acestea obținând calificativul „excelent”.
Numai 409 zone pentru scăldat, reprezentând mai puțin de 2 % din numărul total, au fost evaluate ca având rezultate slabe în ceea ce privește calitatea apei de scăldat.
Cel mai mare număr de zone pentru scăldat cu un nivel redus de calitate a apei a fost constatat în Italia, Franța .
În general, plajele costiere obțin un punctaj ridicat, aproape 97 % din zonele pentru scăldat din UE îndeplinind standardele minime și mai mult de 85 % fiind apreciate ca având o calitate „excelentă”. Toate plajele costiere din Slovenia, Malta și Cipru au fost clasificate ca având o calitate excelentă a apei pentru scăldat.
În comparație cu aceasta, 91 % din apele interioare pentru scăldat adica lacuri și râuri, îndeplinesc cel puțin standardele minime și peste 78 % au o calitate excelentă. În Luxemburg și Bulgaria, toate zonele interioare pentru scăldat au primit calificativul excelent, urmate de Danemarca, unde 95 % din lacurile cu apă pentru scăldat aveau o calitate excelentă. În Germania, 92 % din cele aproximativ 2 000 de zone interioare pentru scăldat au obținut calificativul „excelent” în ceea ce privește calitatea apei.
Faptul ca in Europa calitatea apei pentru scăldat este în mod constant foarte ridicată şi continuă să se îmbunătăţească, arată că politicile dau rezultate şi contribuie la calitatea vieţii noastre atunci când acestea sunt ambiţioase, bine definite şi implementate în mod corespunzător, a precizat comisarul european Karmenu Vella
„Asemeni milioanelor de europeni, şi pentru mine vacanţa înseamnă înot şi plajă. Este evident că apele pentru scăldat curate şi sigure sunt importante pentru sănătatea noastră, iar vestea bună este că se îmbunătăţeşte în continuare calitatea apelor pentru scăldat. Data viitoare când vă scăldaţi, nu uitaţi că UE a jucat un rol important în menţinerea apei pentru scăldat sigură şi curată!”a declarat comisarul european pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, Karmenu Vella
În Europa, doar puţin sub doi la sută din zonele pentru scăldat nu îndeplineau standardele minime pentru calitatea apei prevăzute în Directivaprivind apa pentru scăldat şi au fost calificate ca având o calitate „slabă”.
Si apele de scăldat din România sunt sigure spune raportul.
Toate cele 50 de zone cu ape de scăldat monitorizate de pe teritoriul României îndeplinesc criteriile obigatorii și nu reprezintă nici un risc de îmbolnăvire pentru cei ce aleg să înoate în ele, potrivit raportului anual referitor la calitatea apelor de scăldat, publicat de Agenția Europeană pentru Mediu și de Comisia Europeană.
În urma analizelor, 11 zone au fost considerate drept „excelente”, în timp ce celelalte au fost incluse în categoria „satisfăcătoare”. Cele 11 zone cu ape de scăldat excelente se află la Năvodari și în stațiunile Mamaia, Eforie Sud, Olimp, Jupiter , Cap Aurora, Venus, Neptun și Costinești.
Nouăzeci şi cinci la sută dintre zonele pentru scăldat, monitorizate de Uniunea Europeană, au îndeplinit standardele minime pentru calitatea apei în 2014. Mai multe informatii ne oferă Cristina Ion, Bucuresti FM
Turiştii care vor merge în concediu în această vară vor putea intra în apă fără riscuri în 95% dintre cele 21.000 de zone costiere şi interioare pentru scăldat din Uniunea Europeană.
Acestea sunt rezultatele raportului anual privind calitatea apei pentru scăldat întocmit de Agenţia Europeană de Mediu si de Comisia Europeană în care este comparată calitatea apei prelevată în zonele costiere şi interioare pentru scăldat din UE, Elveţia şi Albania în 2014.
Toate zonele pentru scăldat din Cipru, Luxemburg şi Malta prezentau o calitate excelentă a apei. Aceste ţări erau urmate de Grecia, Croaţia şi Germania, toate având o pondere mare a zonelor cu o calitate excelentă a apei pentru scăldat.
„Asemeni milioanelor de europeni, şi pentru mine vacanţa înseamnă ănot şi plajă. Este evident că apele pentru scăldat curate şi sigure sunt importante pentru sănătatea noastră, iar vestea bună este că se îmbunătăţeşte în continuare calitatea apelor pentru scăldat. Data viitoare când vă scăldaţi, nu uitaţi că UE a jucat un rol important în menţinerea apei pentru scăldat sigură şi curată!”
a declarat comisarul european pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, Karmenu Vella
În Europa, doar puţin sub doi la sută din zonele pentru scăldat nu îndeplineau standardele minime pentru calitatea apei prevăzute în Directiva privind apa pentru scăldat şi au fost calificate ca având o calitate „slabă”.
Faptul ca in Europa calitatea apei pentru scăldat este în mod constant foarte ridicată şi continuă să se îmbunătăţească, arată că politicile dau rezultate şi contribuie la calitatea vieţii noastre atunci când acestea sunt ambiţioase, bine definite şi implementate în mod corespunzător, a mai precizat comisarul european Karmenu Vella.
Două noi producţii ale Teatrului Naţional Radiofonic „The Mother” şi „Twilight. Impression” de Ilinca Stihi aduc Societatea Română de Radiodifuziune pe lista nominalizărilor Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic, Prix Marulic, Croaţia 2015, la secţiunea Teatru scurt.
Ilinca Stihi continuă parcursul internaţional, după numeroase nominalizări şi premii: Premiul pentru cel mai bun spectacol, la secţiunea piese radiofonice pentru adolescenţi a Festivalului Internaţonal „Prix Ex Aequo” de la Bratislava, Premiul al II-lea la Festivalul International „Prix Marulic” 2010, Marele Premiu la Festivalul „Ondas” de la Barcelona 2011, Medalia de aur la „New York Festivals Radio Program & Promotion Awards 2012”, Medalie de bronz la „New York Festivals Radio Program & Promotion Awards 2013”, locul al III-lea la „Prix Marulic”, Croaţia 2013 şi multe alte nominalizări printre care: „Prix Italia 2011”, „Prix Europa 2012”, ABU (Asia Broadcasting Union), ediţia 2013.
În acest an „Prix Marulic” începe în data de 9 mai şi va dura şapte zile, în orasul Hvar de pe insula cu acelasi nume, din Croatia. Festivalul este dedicat documentarelor radio, spectacolelor radiofonice dar şi documentarelor şi spectacolelor radiofonice scurte (cu o durată de maximum 10 minute).
Producţiile Teatrului Naţional Radiofonic intră în acest an în competiţie cu spectacole din: China, Croaţia, Cehia, Germania, Rusia, Slovenia şi Elveţia.
Peste 75 de militari din Bulgaria, Croaţia, Georgia şi România participă începând de astăzi, (de la ora 9), la Alba Iulia, la un exerciţiu multinaţional. Evenimentul se desfăşoară, până vineri, la sediul Batalionului 136 Geniu „APULUM”.
Aflat la a VII-a ediţie, exerciţiul are ca scop formarea unei structuri multinaţionale de integrare logistică, menită să ajute la întreţinerea căilor de comunicaţii în teatrele de operaţii
Vine sezonul cald, vremea concediilor şi sigur ascultătorii noştri sunt interesaţi de calitatea apelor de scăldat din zona Uniunii Europene. Cât sunt de sigure pentru propria sănătate aflăm de la Adrian Preda din cadrul Europe Direct Craiova.
Agenţia Europeană de Mediu realizează în fiecare an un raport privind apa pentru scăldat, ale cărui rezultate se bazează pe eşantioane prelevate, periodic, din peste 21000 de locaţii amenajate în zonele de coastă şi în interiorul continentului european.
Vestea bună pentru ascultători este că în toate aceste locuri, calitatea apei mării, a lacurilor şi a râurilor se îmbunătăţeşte, fiind suficient de bună pentru a permite înotul.
Astfel: 94% din zonele pentru scăldat curpinse în Uniunea Europeană respectă standardele minime pentru calitatea apei.
Calitatea apei este excelentă în cazul a 78% din astfel de zone.
Cipru şi Luxemburg oferă plajele cu calitatea cea mai bună a apelor, iar alte 8 ţări au înregistrat valori excelente ale calităţii apei. E vorba de Malta, Croaţia, Germania, Portugalia, Italia, Finlanda, Grecia şi Spania.
Îmbucurător pentru noi este faptul că Romania se află pe locurile fruntaşe în ceea ce priveşte calitatea apei pentru scăldat în toate cele 49 de zone analizate.
Care sunt riscurile apărute atunci cînd apa de scăldat nu întruneşte condiţiile de mediu?
Calitatea apelor pentru scăldat poate fi considerată drept”excelentă”, „bună”, „suficient de bună” sau „slabă”, iar acordarea acestor calificative se bazează pe nivelurile a două tipuri de bacterii care indică prezenţa poluării.
Aceste bacterii pot cauza boli (vomă sau diaree) în caz de înghiţire, şi în acest caz aş vrea să subliniez că, de pildă, E.coli, este o realitate şi poate ajunge în apele de scăldat din apele uzate şi de la animale.
De aici vedem cât este de important să avem nişte ape lipsite de poluare şi tocmai de aceea se efectuează teste de depistare în compoziţia apei a poluanţilor şi a becteriilor.
Şi cu siguranţă vreţi să fiţi bine informaţi, aşa că vă dăm posibilitatea să aflaţi ce calitate are apa în locurile în care vă place să inotaţi de obicei.
Avem la dispoziţie cîteva variante prin utilizarea Sistemului european de informaţii privind apa prin descărcarea de date şi consultarea de hărţi interactive: http//www.eea.europa.eu.
Mai putem accesa site-ul Eye on Earth pentru a putea noi înşine să comuncăm informţii despre starea apei la faţa locului.
În plus, putem intra tot pe site-ul Europa.eu pentru a ne familiariza cu noile simboluri europene utilizate pentru clasificarea apei pentru scăldat.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
