Luna lui Cuptor

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 1 iulie 2019, 12:18

Luna cea mai călduroasă este luna lui cuptor sau luna fierbinţelilor şi a coacerilor. Nu întâmplător poartă numele locului celui mai călduros din casă: cuptorul.

(varianta audio a rubricii radiofonice)

La începuturile vieţii comunitare în interiorul casei se petreceau toate ocupaţiile tradiţionale ale stăpânei casei: prepararea bucatelor, coacerea pâinii, ţesutul macatelor, velinţelor, covoarelor de mai târziu, ca şi cusutul veşmintelor, împodobirea interiorului casei cu înflorituri din arnici, mătase şi fir de cânepă sau păr de capră. Mai târziu cuptorul a fost ridicat şi în curtea casei, pentru a feri odaia pe timp de vară de excesul de căldură. Este şi o vorbă ca o dorinţă: vara pădurar, iarna bucătar. Luna lui cuptor nu se dezminte, este capricioasă ca un cuptor, care ori prea încălzeşte, ori degrabă răceşte. De aceea sfaturile pentru gospodari abundă în această lună din calendarul popular: să ude straturile cu apă, că seceta poate oricând să vină. Sunt rânduite muncile la câmp, pentru a nu munci omul prea mult pe cea căldură: când începe secerişul, trebuie să fi săpat a doua oară porumbul. În luna lui cuptor pot fi semănate pentru a doua oară spanacul şi varza. Cum va fi vremea lui Cuptor se poate şti chiar şi numai privind pânza de păianjen: dacă este ruptă în două, va ploua. Dacă vremea va fi capricioasă, când foarte cald, când ploaie de zici că s-a rupt cerul, atunci „mană roada în câmp”.[1] Cuptor e dorit mai ales de cei ce se vaită adesea de prea mare căldură.

Cuptor, el cu zăduhul

Împunseră văzduhul

Acum pe toţi umbra-i cheamă,

Dar pe leneşi mai cu seamă,

Că lor le este mai dragă,

Sub dânsa un somn să tragă

Apoi răsturnat pe o muche

Să stea, treanţa să-şi păduche.[2]

Luna lui Cuptor, de căldură ne fu dor,

Da’ vine Sfânta Maria şi se duce dracu pălăria!

  De pălăria de paie să nu uităm în luna lui Cuptor, pălărie de paie, că toate celelalte sunt doar de fudulie!

Text și lectură:  Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni în structura centrală a  Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune

Foto: Dan Păsărin, arhiva personală

[1] Simeon Manciuga, Călindariu julianu, gregorianu şi poporalu românu.. cu comentariu pe anul 1883, Biserica Albă, 1882, p. 22.

[2] Gheorghe Tocilescu, Materialuri, pp. 1197-1198;  Apud Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, Bucureşti, Editura Saeculum I.O., 1997, p. 105.

Vremea treierişului

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 23 iulie 2018, 05:00

„Vine luna lui Cuptor, pui de seceriş în zori!”

De-ndată ce a trecut sărbătoarea Sfântului Petru spicele bogate-n bătaia zorilor de zi aşteaptă să fie secerate. Pe vremea caniculară, casele mai găzduiau doar bătrânii şi copiii, toată suflarea pleca la câmp ca să isprăvească lucrul până la lăsatul căldurii celei mari. Luau toate neamurile, şi ramurile de salcie de la Florii ca să se-ncingă oamenii peste mijloc, să nu-i doară de atâta aplecat la secerat, luau de-ale gurii şi de ostoit setea şi gândeau la snopii de grâu pe care-i lăsau în urmă când ziua se sfârşea.

(varianta audio a rubricii)

Pe vremuri, femeile bătrâne făceau mâncare să nu ţi se aplece de căldură, spre exemplu chisăliţa, o fiertură acrişoară din corcoduşe, „legată” cu un strop de mălai, „mâncai până simţeai burta cum ţi-o ia înainte”.

Aşa şi sunt fotografiile de-acum un veac. Copiii cu burta mare, femeile cu maramă şi bărbaţii cu chimir, cam atât ţineai minte după ce vedeai o fotografie pusă-n ramă de-asupra de masa-dulap din camera din faţă.

Şi cum în luna lui august căldura-i mare, să nu lipsească apa ţinută în ulcior de Oboga sau Hurez, pus la umbra snopilor. Prin Oltenia pe vremuri se bea şi poşircă, vândută din butoaie chiar de poşircari. Poşirca era un fel de oţet din vin sau din fructe, diluat cu apă. Bun să taie greaţa pe căldură!

Toate erau gândite ca viaţa să nu lase trecerile să apese greu peste sufletul omului. Grija pentru trup şi grija pentru suflet dădeau „arşiţa” dragostelor nemărturisite.

Text și lectură:  Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni la Departamentul Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune

Circovii şi Pricupul

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 5 iulie 2016, 09:33

(mai mult…)