Senatul a aprobat proiectul de modificare a Legii pensiilor militare
Publicat de prosavioleta,
11 noiembrie 2024, 14:19
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Senatul a aprobat, în calitate de for legislativ decizional, proiectul de modificare a Legii pensiilor militare, care prevede că acestea se indexează în raport cu solda sau salariul de grad și de funcție. Cuantumul pensiilor militare de stat aflate în plată se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad sau salariul gradului profesional și solda sau salariul de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, se arată în actul normativ. Senatorii au mai stabilit că, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, casele de pensii sectoriale actualizează din oficiu toate pensiile militare de stat aflate în plată, cu majorările care au avut loc în perioada 2015-2024. Fondurile necesare pentru plata în acest an a acestor drepturi vor fi suportate din bugetele instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională. Legea a fost contestată joi de Avocatul Poporului la Curtea Constituțională.
Preşedintele Comisiei parlamentare speciale pentru legile justiţiei, Florin Iordache, a transmis ministrului de Externe, Teodor Meleşcanu, proiectele de acte normative prin care au fost modificate statutul magistraţilor, organizarea judiciară şi funcţionarea CSM pentru a fi prezentate ambasadorilor acreditaţi la Bucureşti.
Textele traduse, înpreună cu o scurtă prezentare a schimbărilor operate, au fost publicate pe site-ul Comisiei.
Cele trei acte normative au fost atacate imediat după adoptarea lor de către legislativ la Curtea Constituţională de către PNL şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Contestatarii arată că în noua formă cele trei legi încalcă legea fundamentală şi au un caracter confuz.
Cele mai controvesate modificări se referă la răspunderea materială a magistraţilor, la înfiinţarea în cadrul Parchetului general a unei secţii speciale pentru investigarea infracţiunilor din justiţie şi la statutul Inspecţiei Judiciare.
Traducerea actelor în limba engleză vine ca răspuns la solicitarea celor şapte ambasade ale Uniunii Europene.
Alături de textul tradus se găsesc concluziile Comisiei speciale în care se arată care au fost temeiurile modificărilor aduse.
Ministrul justiţiei, Tudorel Toader, afirmă că judecătorii şi procurorii pot protesta spontan sau organizat în calitate de cetăţeni, dar în calitate de magistraţi au restricţii, interdicţii si incompatibilităţi prevăzute de Constituţie şi de legile speciale.
Tudorel Toader a mai spus că magistraţii, prin CSM, îşi dau avizul pe legile justiţiei şi nu cu privire la incriminarea sau dezincriminarea faptelor, precizând că dacă legea este neclară pot apela la Curtea Supremă sau la Curtea Constituţională.
Câteva sute de magistraţi au participat pe treptele din faţa Palatului de Justiţie din Bucureşti, la un protest tăcut faţă de modificările aduse, în Parlament, legilor justiţiei şi Codurilor penale. Proteste ale judecătorilor şi procurorilor au avut loc şi în mai multe oraşe din ţară.
La Sibiu, magistraţii de la Judecătoria Sibiu au anunţat că îşi suspendă, de ieri şi până vineri, activitatea, timp de o oră, între 11:30 şi 12:30.
Ziua Constituţiei României este marcată astăzi de Curtea Constituţională, care organizează o adunare solemnă, la Palatul Parlamentului.
La eveniment participă personalităţi din cadrul unor autorităţi şi instituţii publice reprezentative pentru dezvoltarea şi consolidarea democraţiei constituţionale şi a statului de drept în România.
Constituţia României a fost adoptată de Adunarea Constituţională, la 21 noiembrie 1991 şi aprobată prin referendum naţional la 8 decembrie acelaşi an, cu majoritate de peste 77%.
Legea Fundamentală, aşa cum a fost revizuită în 2003, cuprinde 156 de articole împărţite în opt titluri.
Aceasta reglementează, printre altele, principiile generale de organizare a statului, drepturile, libertăţile, îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor şi ale autorităţilor publice.
Funcţionarii publici trimişi în judecată pentru fapte de corupţie nu vor fi suspendaţi din funcţie pe durata procesului.
Decizia a fost luată de plenul Camerei Deputaţilor care a admis doar parţial cererea de reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis asupra legii privind statutul funcţionarilor publici. Anterior, şi Curtea Constituţională a declarat mai multe articole din document ca fiind neconstituţionale.
Preşedintele Klaus Iohannis subliniază în cererea de reexaminare că menţinerea în funcţie a unui funcţionar public trimis în judecată pentru infracţiuni de corupţie cu intenţie sau contra umanităţii generează efecte negative şi vulnerabilitate asupra autorităţii publice. Punctul de vedere al şefului statului a fost susţinut în plenul Camerei Deputaţilor de reprezentanţii PMP şi USR.
Cristian Seidler, USR: Propunerea de revizuire a preşedintelui solicita ca un asemenea funcţionar să fie suspendat până la judecarea cauzei. Lăsaţi o persoană trimisă în judecată pentru infracţiuni de corupţie să-şi desfăşoare nestingherit activitatea în cadrul instituţiei care i-a dat ocazia şi în cadrul funcţiei care i-a dat ocazia să săvârşească o asemenea infracţiune.
Preşedintele Comisiei de muncă, deputatul PSD, Adrian Solomon, a declarat că trebuie respectate prezumţia de nevinovăţie şi dreptul la muncă.
Adrian Solomon: Mulţi funcţionari au fost ţinta unor abuzuri din partea unor delatori şi din partea unor procurori, trimişi în judecată, achitaţi în cele din urmă de către instanţă. Nu trebuie să-i condamnăm aprioric la sărăcie şi la pauperizare, ci trebuie să avem grijă ca ei să nu influenţeze prin locul de muncă pe care îl au bunul mers al cercetărilor.
Documentul legislativ prevede totodată că funcţionarii publici pot lucra la cerere şi după îndeplinirea vârstei de pensionare, încă trei ani.
Blocul Naţional Sindical anunţă că va continua acţiunile de protest faţă de politica fiscală a guvernului, nemulţumit de trecerea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat.
Câteva sute de sindicalişti au participat, joi, 9 noiembrie, la mitinguri în mai multe oraşe din ţară.
Liderul BNS, Dumitru Costin, a precizat că îi va cere Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu Ordonanţa Guvernului privind modificările la Codul Fiscal.
El consideră că prin adoptarea acestui act normativ au fost încălcate, atât drepturile angajaţilor, cât şi Constituţia:
Am încercat în tot acest interval de timp în care au existat contacte cu reprezentanții guvernului să atragem atenția asupra faptului că România a ratificat două tratate importante e vorba de Codul European pentru Securitate Socială și de Carta Socială Europeană revizuită, acolo există prevederi explicite privitoare la ponderile cu care un sistem de securitate socială dintr-o țară poate să fie susținut, finanțat de lucrători, peste o limită maximă; textul ordonanței sare cu mult peste prevederile din tratatele respective.
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a anunţat că luni va depune la Curtea Constituţională sesizarea privind un presupus conflict juridic între puterea judiciară şi cea executivă determinat de deschiderea de către DNA a dosarului Belina, scrie News.ro. Liderul ALDE a făcut acest anunţ la finalul şedinţei coaliţiei de guvernare.
Tăriceanu a amintit că a spus că se consultă cu specialiştii pe această temă, iar în această dimineaţă a primit punctul de vedere al acestora.
Victimele violenţei domestice pot obţine mai uşor un ordin de protecţie din partea instanţelor de judecată, în urma sesizării unui avocat din Timişoara.
Concret, avocatul Gabriel Olteanu a reclamat la Curtea Constituţională un articol de lege care prevede ca una dintre condiţiile acordării unui ordin de protecţie este ca victima să să conviețuiască la data depunerii cererii cu agresorul. Sintagma care condiționează acordarea ordinului de protecție de conviețuire a fost declarată neconstituțională.
“O astfel de condiţie era extrem de greu de îndeplinit. Asta impunea ca victima, în urma agresiunii, dacă pleca din locuinţă, dacă dorea să obţină un ordin de protecţie, trebuia să se întoarcă în locuinţă, să introducă cererea, să se asigure că poate proba acest lucru şi eventual după aceea să poată să plece din locuinţă. Eevident că acest comportament este foarte greu dacă nu imposibil de probat şi de arătat în instanţă. Ce a făcut Curtea Constituţională? A eliminat această condiţie, sintagma ‘în cazul în care convieţuiesc’ a fost eliminată de către CCR, a constatat faptul că această prevedere este contrară Constituţiei, nu asigură o protecţie reală victimelor care doresc să obţină ordinul de protecţie”, a explicat Gabriel Olteanu.
În urma deciziei CCR, ordinul de protecție poate fi obținut, spre exemplu, și în cazul fetelor agresate de iubiții lor, lucru care până acum era imposibil.
Angajatorii vor plăti de marți, 1 august, contribuţiile pentru pensii şi sănătate la nivelul salariului minim brut pentru salariaţii cu contracte de muncă cu timp parţial.
Schimbarea Codului Fiscal a fost făcută de Guvern, luna trecută, prin ordonanţă de urgenţă şi ar urmări combaterea muncii la negru.
Decizia a nemulţumit însă atât sindicatele cât şi patronatele, care au cerut Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională.
Măsura a fost criticată atât de sindicate cât și de către patronate în primul rând pentru că a fost adoptată fără realizarea unui studiu de impact și fără a respecta prevederile legii responsabilității fiscal-bugetare, referitoare la modificarea Codului Fiscal. Reprezentanții angajatorilor susțin că noua reglementare îi vor obliga să achite contribuții sociale la nivelul salariul minim brut inclusiv pentru angajații care lipsesc nemotivat de la muncă, în timp ce sindicaliștii spun că patronatele vor face restructurări de personal sau vor reduce drastic numărul orelor contractate prin contractele cu durată parțială de lucru iar pensia angajaților cu astfel de contracte, oricum nu va crește.
Excepție de la aplicarea aceste măsuri fac salariații elevi, studenți, persoane cu dizabilități, pensionari și cei care cumulează venituri cel puțin la nivelul salariului minim brut pe țară.
Noua reglementare vizează reducerea fenomenului de muncă nedeclarată, respectiv situațiile în care contractele cu timp parțial de muncă sunt încheiate numai pentru evitarea impozitării potrivit regulilor prevăzute pentru contractele individuale cu timp normal de lucru.
Primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, a fost suspendat din funcţie pe perioada anchetei, până la emiterea unei hotărâri definitive, decizia fiind luată vineri de către magistraţii Judecătoriei Chişinău, informează Unimedia şi Moldpres.
Chirtoacă a fost reţinut pe 25 mai de către Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) şi pe 26 mai a fost plasat în arest la domiciliu. El este suspectat de trafic de influenţă în dosarul privind parcările cu plată.
Procurorul de caz a afirmat că decizia instanţei este legală. ”Suspendarea provizorie este necesară, întrucât urmează să fie audiaţi mai mulţi martori care se află în strânsă legătură cu primarul capitalei, astfel că există riscul ca persoanele să fie influenţate, mai ales că s-a încercat anterior intimidarea unui martor”, a declarat procurorul.
La rândul său, avocata primarului a spus că decizia este ilegală. ”Acest subiect urma să fie examinat de Curtea Constituţională, întrucât domnul Chirtoacă ocupă o funcţie în care a fost ales de către cetăţeni. Vom contesta decizia astăzi”, a afirmat avocata.
Prezent la şedinţă, primarul Chişinăului a declarat că se aştepta la o asemenea decizie. ”Eram pregătit. Totuşi, chiar dacă nu aş fi fost demis din funcţie, nu aveam să merg la serviciu până la pronunţarea deciziei definitive, astfel că această hotărâre nici nu era necesară. Martorul despre care a menţionat procurorul că ar fi fost influenţat este Igor Gamreţchi, însă acest lucru nu este adevărat”, a afirmat Chirtoacă. (Agerpres/ FOTO publika.md)
Ministerul Public refuză să trimită Comisiei speciale de anchetă din parlament dosarul alegerilor prezidenţiale din 2009. În răspunsul dat membrilor comisiei, care au solicitat mai multor instituţii răspunsuri şi documente legate de scrutinul prezidenţial din 2009, procurorul general, Augustin Lazăr, arată că în dosar au avut loc activităţi de urmărire penală nepublice. În răspuns se mai arată că potrivit unor decizii ale Curţii Constituţionale, în lipsa unor raporturi de drept constituţional, documentele deţinute de alte autorităţi publice decât guvernul şi organele administraţiei publice nu pot fi transmise comisiei parlamentare în cauză. În plus, Ministerul Public mai precizează că în Codul de Procedură Penală se prevăd în mod expres şi limitativ persoanele care au acces la dosar şi care pot obţine fotocopii, membrii comisiilor parlamentare neregăsindu-se printre acestea.
Comisia parlamentară de anchetă a alegerilor prezidenţiale din 2009 va sesiza conducerea Minsiterului Justiţiei în legătură cu refuzul procurorului-şef al DNA de a se prezenta la audieri. Laura Codruţa Kovesi a declinat astăzi cea de-a treia invitaţie în acest sens. Cu ce argumente, relatează Iulia Gherman.
Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, precizează, în scrisoarea trimisă comisiei parlamentare de anchetă, că ştie care sunt obiectivele acestei comisii, dar nu se prezintă la audieri pentru că nu are cunoştinţă şi nu deţine mijloace de probă referitoare la împrejurările şi cauzele în care s-au produs evenimentele supuse cercetării. Ca urmare a refuzului şefei DNA de a se prezenta la audieri pentru a treia oară, membrii comisiei au decis prin vot să trimită ministrului justiţiei solicitarea de a lua măsurile care se impun faţă de Laura Codruţa Kovesi. Tot prin vot s-a hotărât ca procurorului-şef al DNA să i se trimită mai multe întrebări legate de alegerile din 2009 şi rezultatul scrutinului prezidenţial la care aceasta să răspundă în scris.
Totodată, comisia va cere Parchetului General copii după declaraţiile făcute de cei audiaţi în dosarul privind presupusa fraudare a scrutinului. Până la primirea răspunsului, membrii comisiei vor sista audierile, urmând să analizeze documentele trimise de INS, Autoritatea Electorală Permanentă, Ministerele de Interne şi de Externe şi Curtea Constituţională cu privire la alegerile din 2009.
Iulia Gherman mai aminteşte că, recent, Curtea Constituţională a decis că reprezentanţii instituţiilor ce nu se află sub control parlamentar au obligaţia să ia parte la lucrările unor astfel de comisii pe principiul colaborării loiale între autorităţile statului.
Curtea Constitutionalã considerã cã interdictia ca persoanele condamnate penal sã facã parte din guvern trebuie sã înceteze, conform legislatiei în vigoare, în cazul în care acestea au fost reabilitate, dezincriminate sau amnistiate.
Curtea a publicat motivarea deciziei din 4 mai prin care a respins ca inadmisibilã o sesizare a Avocatului Poporului referitoare la articolul care le interzice persoanelor condamnate sã fie membre ale guvernului.
Judecãtorii aratã cã, potrivit dispozitiilor legale în vigoare, sintagma „nu au suferit condamnãri penale” nu constituie o interdictie la dobândirea calitãtii de membru al executivului în cazul persoanelor beneficiare ale unei legi de dezincriminare sau amnistie sau care au fost reabilitate printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitivã.
Curtea Constitutionala a publicat, joi, motivarea respingerii sesizarii Avocatului Poporului in privinta legii care interzicea persoanelor condamnate penal sa ocupe functii in Guvern.
„Pentru adoptarea acestei solutii, Curtea a constatat ca, in esenta, motivele invocate in sesizare constituie atat probleme de aplicare si interpretare a legii de catre autoritatile publice competente, cat si aspecte de legiferare ce intra in competenta Parlamentului”, se arata intr-un comunicat al Curtii Constitutionale.
Dragnea: Decizia CCR s-a nascut greu, dar e un lucru bun ca se termina cu speculatiile. Nu vizez functia de premier
Presedintele PSD, Liviu Dragnea, a comentat, joi, decizia CCR privind Legea 90, care impiedica persoanele condamnate penal sa ocupe functii in Guvern, afirmand ca astfel „se termina cu speculatiile” ca el ar viza functia de premier, explicand ca sustine Cabinetul Grindeanu pe toata durata mandatului sau.
„E o decizie care s-a nascut foarte greu, dupa foarte multe amanari, cu o majoritate stransa, am inteles. (…) Dupa aceasta decizie a CCR, cel putin e un lucru bun, in sensul ca se termina cu toate speculatiile. Eu am spus incepand de dupa instalarea Guvernului Grindeanu ca functia de prim-ministru nu mai este o optiune pentru mine. Este Guvern in care am investit incredere, pe care il sustin si pe care vreau sa-l sustinem pana la finalul mandatului dat de Parlament”, a spus Dragnea, la Antena 3.
El a subliniat ca acum se asteapta sa „nu mai primeasca intrebari daca vizeaza functia de prim ministru”.
Liderul PSD a adaugat ca aceasta problema este inchisa „cel putin cat legea respectiva ramane in vigoare”, subliniind insa ca el nu va initia niciun fel de modificare.
Istoria sesizarii Avocatului Poporului
La ultimele termene nu s-a format o majoritate pentru admiterea sau respingerea sesizarii, cauza fiind amanata de patru ori.
Ultima oara, CCR a discutat acest subiectul joia trecuta, insa a fost amanat pentru ca plenul nu era legal intrunit in cvorum pentru a lua o decizie.
Curtea Constitutionala a mai dezbatut pe 7 martie, pe 21 martie, pe 4 aprilie si pe 27 aprilie sesizarea facuta de Avocatul Poporului la Legea 90/2001, prin care li se interzice persoanelor condamnate penal sa ocupe functii in Guvern. Sesizarea a fost facuta la inceputul lunii ianuarie de catre Victor Ciorbea, la o zi dupa ce Guvernul Grindeanu a depus juramantul la Palatul Cotroceni.
„S-a amanat pentru 4 aprilie, pentru ca nu am reusit sa ajungem la o solutie. E nevoie de mai mult studiu. S-au avansat pana acum mai multe solutii, care niciuna dintre ele nu intrunea o majoritate decizionala si atunci acum ne-am cam apropiat de doua variante care vor fi posibil de ajuns la o concluzie cu ele. E cea mai grea solutie pe care am avut-o de dat pana acum, pentru ca problemele sunt mai ales de apreciere politica”, a spus presedintele Curtii, Valer Dorneanu, dupa sedinta din 21 martie.
Presedintele Curtii a afirmat ca au fost ridicate „foarte multe” probleme de drept, atat de oportunitate, cat si de admisibilitate, problema fiind „delicata”.
„Noi nu ne ghidam neaparat dupa presiunea mediatica, nici dupa cea politica, pentru ca aceea exista tot timpul, de fapt ambele exista. Vrem intai sa fim impacati cu constiinta noastra si cu convingerea ca solutia pe care o dam corespunde interpretarii exacte a Constitutiei si sensului legiuitorului, in masura in care el este in concordanta cu principiile constitutionale”, a mai spus el.
In urma acestor declaratii, judecatorii CCR i-au solicitat lui Valer Dorneanu sa nu mai faca declaratii presei deoarece afecteaza imaginea Curtii Constitutionale, toate deciziile urmand a fi anuntate prin comunicate de presa.
Surse din CCR au afirmat, la inceputul lunii martie, ca speta privind Legea 90/2001 care le interzice condamnatilor penal sa fie membri ai Guvernului este similara cu exceptia de neconstitutionalitate ridicata la Legea avocaturii, care la randul ei interzice avocatilor condamnati penal sa profeseze si care a fost declarata constitutionala de CCR pe 4 aprilie.
Victor Ciorbea a declarat, pe 5 ianuarie, pentru News.ro, ca a trimis la Curtea Constitutionala sesizarea in privinta Legii 90/2001 care prevede ca pot fi membri ai Guvernului persoanele care nu au suferit condamnari penale si nu se gasesc in unul dintre cazurile de incompatibilitate.
Curtea Constitutionala a fost sesizata in legatura cu articolul 2 din Legea 90/2001. Acest articol prevede: ”Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetatenia romana si domiciliul in tara, se bucura de exercitiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnari penale si nu se gasesc in unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute la art. 4 alin. (1)”.
Avocatul Poporului a precizat ca ”prevederile art. 2 din Legea nr. 90/2001 incalca principiul echilibrului puterilor in stat, nu intrunesc cerintele constitutionale de previzibilitate si proportionalitate a legii si nu permit recunoasterea dreptului la diferenta pentru ocuparea, in conditii de egalitate si fara restrictii nerezonabile, a unei functii ce implica exercitiul autoritatii de stat”.
Deputatul liberal, Gigel Ştirbu, preşedinte al Comisiei de cultură din Camera Deputaţilor, respinge o eventuală unire a Televiziunii Publice cu Radioul Public.
Gigel Ştirbu afirmă că situaţia financiară dificilă în care se află TVR nu poate să fie rezolvată prin unirea cu Societatea Română de Radiodifuziune, ci trebuie găsite alte soluţii:
Gigel Ştirbu a mai spus că nici proiectul de modificare a legii de funcţionare a Societăţilor Române de Televiziune şi Radiodifuziune, propus de Partidul Social Democrat, nu va duce la rezolvarea problemelor Televiziunii Publice şi creează, doar, o nouă funcţie ce poate fi controlată politic.
El a adăugat că, în cazul în care acesta va fi adoptat de Parlament, PNL va lua în calcul atacarea lui la Curtea Constituţională.
Astăzi expiră perioada de dezbatere publică a propunerii de modificare şi completare a legii.
Judecatorii Curtii Constitutionale au luat o decizie in privinta sesizarilor primite
Publicat de Andrei Cretoiu,
22 mai 2014, 10:00 / actualizat: 28 mai 2014, 1:16
Judecatorii Curtii Constitutionale au respins ieri sesizarea preşedintelui Traian Basescu privind refuzul premierului Victor Ponta de a contrasemna decretele de decorare a unor personalitati din fosta conducere a Institutului Cultural Roman.
Magistratii au motivat decizia precizand ca nu exista in aceasta situatie un conflict juridic de natura constitutionala intre premier si presedinte. Judecatorii Curtii Constitutionale au respins si sesizarea guvernului privind implicarea presedintelui Traian Basescu in campania electorala.
Plangerea nu a fost motivata pe motiv ca nu exista conflict, iar Traian Băsescu nu e competitor politic. În sesizarea formulata de executiv se arăta că seful statului ar fi incalcat dispozitiile articolului 80 din constitutie prin sustinerea unui partid politic
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
