Pagubă de peste 2 milioane de lei la Aeroportul din Tg. Mureș

Publicat de adinaiftime, 25 noiembrie 2017, 17:00

Aceasta a fost constatată în urma unui audit realizat la aeroport de Curtea de Conturi în perioada 2010-2012.
Consilierii județeni au aprobat inițierea demersurilor juridice pentru recuperarea acestei sume.
Cei 5 membri ai Consiliului de Administrație al Aeroportului au fost atenționați să ia măsuri de recuperare a sumelor imputate, dar acest lucru nu s-a întâmplat, spune președintele CJ Mureș, Peter Ferenc.
Pentru a nu interveni prescripţia, Consiliului Județean trebuie să promoveze acţiuni în justiţie împotriva foștilor administratori ai Aeroportului „Transilvania” Tg.Mureș, a precizat Peter Ferenc:
”În momentul în care există o decizie a Curții de Conturi, membrii Consiliului de Administrație au obligația să întreprindă măsuri pentru a recupera acest prejudiciu. Dar în cazul în care, pe cale amiabilă, nu există această posibilitate, atunci trebuie se se intenteze procese împotriva celor care au fost vizați în această decizie a Curții de Conturi și să recupereze aceaste sume prin instanță. Consiliul de Administrație de pe vremea respectivă nu a făcut aceste demersuri, iar acum cade în sarcina mea ca să intentez proces împotriva membrilor Consiliului de Administrație.”
Doi dintre administratori fac parte și acum din conducerea aeroportului, respectiv Luminița Gerendi și Ioan-Petru Pop, iar ultimul tocmai a fost confirmat de plenul CJ Mureș, ca administrator executiv provizoriu.
Contactați de RTM aceștia nu au dorit să comenteze acuzațiile aduse sau nu au putut fi contactați telefonic.
Președintele CJ a declarat pentru RTM că mai există o perioadă în care Curtea de Conturi a găsit nereguli la Aeroport, respectiv anii 2012-2014.
Pentru acestea urmează să se ia o decizie similară de recuperare a banilor, după luna februarie 2018.

Mihai Busuioc, noul președinte al Curții de Conturi

Publicat de adinaiftime, 11 octombrie 2017, 21:00

Curtea de Conturi are o nouă conducere!

Aceasta a fost validată astăzi cu majoritate de voturi de plenul reunit al Parlamentului.
Mihai Busuioc va fi președintele instituției, pentru un mandat de nouă ani.

Busuioc este în prezent secretar general al Guvernului și a fost secretar general adjunct al Ministerului Dezvoltării în perioada în care portofoliul a fost deținut de Liviu Dragnea.

Pentru functia de vicepreședinte al Curții de Conturi a fost validat Nicu Marcu.

Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a replicat că cel mai important este ca la șefia Curții de Conturi să existe oameni care să nu fie dependenți politic.

Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene este bine coordonat

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 ianuarie 2017, 12:00

Potrivit unui nou raport al Curții de Conturi Europene, răspunsul UE la situații de urgență reprezentate de dezastre naturale și de epidemii majore din întreaga lume este, în general, bine coordonat.

Curtea de Conturi Europeană a examinat Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene (UCPM), care este gestionat de Comisia Europeană și care a fost înființat pentru a coordona răspunsurile la dezastre survenite în întreaga lume.

Au fost analizate trei dezastre internaționale recente pentru care a fost activat mecanismul: inundațiile din 2014 din Bosnia și Herțegovina, epidemia cauzată de virusul Ebola în Africa de Vest în perioada 2014-2016 și cutremurul din Nepal din 2015.

Curtea a ajuns la concluzia că gestionarea acestor dezastre de către Comisie, prin intermediul Centrului său de coordonare a răspunsului la situații de urgență a fost, în linii mari, eficace.

Hans Gustaf Wessberg, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest raport, a arătat că o bună gestionare a dezastrelor poate salva vieți, iar o coordonare eficace între diferitele organisme de intervenție este indispensabilă pentru a se asigura reușita pregătirii și a reacției în caz de dezastre.

Curtea a identificat însă o serie de domenii care necesită îmbunătățiri suplimentare și a adresat Comisiei mai multe recomandări.

Între acestea figurează identificarea modalităților prin care se poate câștiga timp în primele faze ale dezastrelor, dar și ameliorarea comunicării și a informării în caz de dezastre.

În raportul Curții de Conturi Europene se mai arată că pentru situații de urgență viitoare, cu consecințe pentru sănătatea publică, Comisia ar trebui să coopereze cu Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor pentru a evalua modul în care pot fi optimizate mecanismele pentru trimiterea de experți în domeniul medical în afara UE.

La rândul său, Christos Stylianides, comisarul european pentru ajutor umanitar şi gestionarea crizelor este de părere că atunci când survine un dezastru, reacția trebuie să fie rapidă, pentru a evita pierderile de vieți omenești.

Mai mult decât atât, în cadrul unei alocuțiuni rostite la al 7-lea Forum European pentru Reducerea Riscului la Dezastre de la Helsinki, oficialul European aținut să sublinieze că trebuie să avem o atitudine preventivă, pentru că prevenția este mai bună decât tratamentul:

„Știm cu toții că vor exista în continuare provocări. Odată cu schimbările climatice dezastrele vor fi, cu siguranță, mai numeroase.

A preveni e întotdeauna mai bine decât a trata. Este un efort colectiv care necesită o acțiune colectivă.”

Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene a fost creat în 2001.

Rolul său este de a promova o cooperare operațională rapidă și eficace între serviciile naționale de protecție civilă.

Mecanismul are două obiective principale: consolidarea cooperării dintre UE și țările participante (statele membre plus alte șase țări din afara UE) și facilitarea coordonării în domeniul protecției civile în vederea îmbunătățirii eficacității sistemelor de prevenire, pregătire și răspuns la dezastre.

Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență al Comisiei este operațional 24 de ore din 24 ca platformă de monitorizare a crizelor și de coordonare.

Reşiţa riscă să rămână fără apă rece!

Publicat de Mihaela Costache, 26 august 2015, 14:30

Societatea Aquacaraş se află în prezent în executare silită din cauza unei corecţii financiare pe măsura ISPA a afirmat directorul adjunct al societăţii ing Dan Petrescu. Corecţia financiară a fost contestată în instanţă, iar Aquacaraş a câştigat procesul în urmă cu 3 ani. Actualul Minister al Fondurilor Europene a făcut recurs, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a clasat sentinţa iar ANAF-ul a pus sechestru pe toate bunurile distribuitorului regional de apă din Caraş Severin.  Societatea ar avea posibilitatea să achite această datorie, dar eşalonat nu integralm cum solicită ANAF-ul. Singura opţiune pentru plata integrală ar fi un împrumut bancar, dar Aquacaraş nu are niciun fel de bunuri cu care să poată să gireze. Ing Dan Petrescu a solicitat consilierilor locali un aviz pentru ca societatea să poată gira acest împrumut cu echipamentele care au fost achiziţionate şi instalate prin măsura ISPA. O astfel de garanţie nu prezintă niciun risc pentru primăria Reşiţa, pentru că aceste echipamente sunt supuse uzurii, urmând să fie schimbate în viitor.

„Venim cu rugămintea de a ne sprijini”, a mai precizat Dan Petrescu. Riscurile sunt foarte mari nu doar pentru Aquacaraş, pentru că se poate pierde întreaga finanţare de peste 100 de milioane de euro pentru lucrările care se execută în prezent în judeţ, dar se pierd alte 100 de miluioane de euro prin programul POS 2, pentru care s-au început deja lucrările de proiectare. Un alt risc este acela ca Administraţia Fiscală să scoată la licitaţie de săptămâna viitoare atât Uzina de apă care deserveşte oraşul, cât şi un modern laborator de analiză a apei din întreg judeţul.

Consilierii locali au luat act de această solicitare şi au propus o întâlnire comună pentru găsirea unei soluţii viabile, întâlnire la care să participe alături de primărie, Consiliul Judeţean şi Prefectura.

Neregulile de la Spitalul Județean Timișoara, confirmate de magistrați

Publicat de Mihaela Costache, 14 august 2015, 15:10

Neregulile de la Spitalul Judeţean Timişoara au fost confirmate de Tribunalul Timiş.

Printr-o sentinţă emisă recent, magistraţii au admis, în parte, un raport al Curţii de Conturi care a depistat probleme grave. Astfel, spitalul este obligat să stabilească şi să recupereze prejudicii estimate la peste 500.000 de euro.

Managerul Spitalului Judeţean, Marius Craina, susţine că instituţia nu a primit încă sentinţa.

Printre neregulile reţinute de Curtea de Conturi sunt atribuirea unor contracte unor firme care nici măcar nu aveau dreptul să participe la licitaţii.

Sentinţa Tribunalului Timiş poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Timişoara.