Litigiile pot fi evitate numai dacă țările iau măsuri suficiente pentru a soluționa problema poluării mediului
În cadrul unei reuniuni, privind poluarea aerului, care a avut loc la Bruxelles, Karmenu Vella, comisarul european pentru mediu, a declarat că nouă state membre ale UE pot fi aduse în faţa instanţei pentru depășirea nivelului admisibil de poluare a aerului.
Este vorba despre Marea Britanie, Ungaria, Germania, Spania, Italia, România, Slovacia, Franța și Republica Cehă.
Comisia Europeană a dat ultimatum celor nouă state membre, cărora le cere să prezinte până de urgenţă noi măsuri pentru a soluționa problema calităţii şi a poluării aerului, în caz contrar, comportamentul acestora va fi judecat de Curtea de Justiție a UE.
„Chiar și astăzi, în 2018, 400.000 de oameni mor prematur, în fiecare an, din cauza incapacității de a aborda problema calității aerului”, a explicat comisarul responsabil, Karmenu Vella, după un mini-summit cu miniștrii mediului din 9 țări. „În unele state membre, sentimentul de urgență nu este evident“, a concluzionat Vella. „Singurul lucru care ne poate opri să prezentăm cazul în Curtea de Justiție ar fi ca planurile prezentate să fie în măsură să atingă în mod eficient şi fără întârziere obiectivele“, a adăugat comisarul.
Comisia Europeană a transmis României, în 26 mai, un aviz motivat din cauză că nu a reușit să adopte până în prezent planuri de prevenire a generării de deșeuri și de gestionare a deșeurilor.
Avizul motivate reprezintă o fază precontencioasă, astfel că reprezentanții Comisiei Europene (CE) nu au sesizat deocamdată Curtea de Justiție a UE (CJUE) cu privire la încălcarea normelor comunitare de către România în domeniul managementului deșeurilor.
Încă de la începutul acestei luni, cu prilejul unei vizite oficiale efectuate în județul Bistrița-Năsăud, comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, atrăgea atenția că există mari probleme în managementul deșeurilor și că executivul comunitar cere României planuri pentru deşeuri:
„Este într-adevăr un domeniu în care avem întârzieri importante. 380 de milioane avem în următorii 4 ani în acest domeniu. Deocamdată, din păcate România nu îndeplinește aquis-ul comunitar privind managementul deșeurilor. 90% dinre deșeurile din România nu sunt depozitate corespunzător. Nu avem această hartă …avem banii, dar nu avem nici aici această hartă să știm unde, cât și cum să investim.”
Merită reținut că planurile de gestionare a deşeurilor şi de prevenire a generării de deşeuri constituie și o condiţie prealabilă pentru utilizarea fondurilor UE.
Aceste planuri și programe au drept scop reducerea impactului deșeurilor asupra sănătății umane și asupra mediului, precum și utilizarea mai eficientă a resurselor în întreaga UE.
Termenul limită pentru adoptarea planurilor a fost stabilit la două luni, iar după această perioadă Comisia va duce România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.
CE atrage atenţia că România a avut un plan de gestionare a deșeurilor pentru perioada 2003-2013, dar acesta nu a fost revizuit, prelungit sau înlocuit pentru perioada următoare.
De asemenea, Bucureştiul a rămas în urmă în ceea ce privește prevenirea generării de deșeuri: încă din decembrie 2013, ar fi trebuit adoptate planuri privind reducerea deșeurilor generate la sursă prin tehnici ameliorate de fabricație sau prin eforturi de stimulare a cererii de produse mai ecologice, cu mai puține ambalaje.
În urmă cu aproape două săptămâni, Corina Creţu, a avut la Bruxelles o întâlnire cu ministrul Mediului, Cristiana Pașca Palmer.
Cu acest prilej, comisarul European a recomandat finalizarea planului de acţiune în domeniul managementului deşeurilor până la finele acestui an, precizând că o eventuală suspendare a Axei prioritare 2 ,,Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deșeurilor și reabilitarea siturilor contaminate istoric” ar întârzia şi mai mult implementarea proiectelor aflate în derulare.
De asemenea, Corina Crețu a recomandat autorităţilor naţionale să evalueze lipsa de performanţă a proiectelor de mediu din perioada 2007-2013 şi să tragă concluziile necesare arătând că executivul comunitar continuă să sprijine autorităţile române, oferind consultanţă prin intermediul experţilor săi pentru îndeplinirea tuturor condiționalităților și pentru a evita suspendarea plăţilor şi lansarea procedurilor de infringement.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.