Margareta David – Artistul cu un singur penel!

Publicat de Dan Boanţă, 17 octombrie 2019, 15:23 / actualizat: 6 decembrie 2019, 20:48

Născută în 1951 la Turda, într-o familie cu doi copii, Margareta David a îmbrăţişat pasiunea pentru pictură încă de la o vârstă fragedă. La 12 ani avea prima sa expoziţie la şcoala unde invăţa, pentru ca mai apoi să fie remarcată de profesori şi îndrumată să urmeze cursurile Şcolii Populare de Artă din Turda.

Cursurile liceale l-a terminat la Turda, iar apoi şi-a îndreptat paşii către Facultatea de Medicină din Cluj, pe care deşi nu a absolvit-o din cauza problemelor de acasă, artistei, cariera de medic i-a rămas în suflet. Poate de aici vine şi cromatica deosebită pe care Margareta David o imbrăţişează în picturile sale.

Un doctor de suflete…aşa îi place să creadă că ar fi fost daca ar fi ajuns medic însă, viaţa a purtat-o pe alte cărări şi a ajuns specialist chimist în cianuri. Meserie căreia i s-a dedicat până la pensionare.

Deşi îşi iubeşte ţara nespus, în 2003 alături de soţul domniei sale a hotărăt să plece in Italia, unde s-au stabilit definitiv.

Prima expozitie personală la ARCUB

“Emoţie în mii de culori”, a reprezentat un ciclu pictural inaugurat de Margareta David şi gândit special pentru expoziţia din 29 martie 2016 de la Bucureşti.

Emblematic, titlul, a exprimat dorinţa pictorul de a fi captiv şi de a le declara supunere necondiţionată lucrărilor sale.

Opera pictoriţei Marga David este străbătută de un realism încărcat de spiritualitate, seriozitate, refuz constructiv faţă de abstract, această expoziţie de la Bucureşti adăugând nucleului iniţial alte valenţe şi forme.

Alături de flori, în expoziţia din 2016 s-au regăsit peisaje, portrete, compoziţii cu personaje, case, interioare şi naturi statice.

Potrivit propriilor mărturisiri, pentru Margareta David “În pictură contează ecoul culorii dar şi culoarea ecoului”.

Genova, SATURA Art Gallery – I colori dell’ emozione!

Picturile realizate de Margareta David in decursul anilor ce au urmat, au fost prezentate de curând publicului genovez, pe 12 octombrie, la SATURA Art Gallery din Genova.

Inspirate de ceea ce ea vede dincolo de natură: planurile ascunse ale mirificelor jocuri de culori şi lumini ce dezvăluie o lume astrală unde culorile vii explodează în jocuri de mii de nuanţe, lucrările au dorit să exprime totodată frumuseţea în simplitatea ei.

Forţa sa creativă reprezintă o căutare constantă a unui contact viu, fizic și puternic cu pictura, existând alegerea de a fi „neconform” cu regulile și etichetele obișnuite.

Margareta David este lipsită de filtre, este spontană în lucrările sale şi se dedica acestora prin alegerea unui limbaj pictural neobişnuit pentru un artist.

În cea mai reală măsură a termenului, Margareta David sau Margot, aşa cum o alintă prietenii, are expertiza unui artist antrenat pentru o pictură care să depășească fiecare graniță, fiecare barieră coloristica sau de percepţie.

Fiecare lucrare prezentată în galleria Satura din Genova, reprezintă o istorie petrecută din viaţa sa, un nucleu ca un sistem unic și organic de vase comunicante. Este o pânză la care artista este conectată permanent, personalitatea ei fiind aceea a unei femei implicate emoţional în lucrările sale.

Expoziţia, se dezvăluie publicului mai mult decât metaforic, fiind axată pe modul intruziv de afirmare, expresionistă.  Un expresionism, unde se produce descompunerea cromatică comună, fără mediere la implicarea artistului într-un tablou puternic, o condiționare psihică, unde fiecare flash de raționament este lansat pe linia efectului fizic.

Starea Margaretei David este o stare de cercetare a percepției vizuale în care nu există un gest înfundat, ci mai degrabă un dinamism infinit curățat de orice logică similară criteriilor de limitare a spațialității.

„I COLORI DELL’EMOZIONE”, expoziţia personală de pictură a Margaretei David este deschisă publicului până pe data de 23 octombrie, între orele 9:30–13:00  şi 15:00–19:00, iar sâmbătă între orele 15:00–19:00,  la SATURA Palazzo Stella din Genova.

Premiul Nobel Junior pentru Informatică a fost câştigat de un român

Publicat de Dan Boanţă, 1 iulie 2019, 10:28

Se numeşte Cristian Bodnar şi este de loc din Bistrița. Are doar 21 de ani, iar studiile şi le-a terminat la Universitatea Manchester din Marea Britanie, specialitatea Informatică.

Cristian este românul care a câștigat Premiul Nobel Junior pentru Informatică și a primit o medalie de la Michael D. Higgins, președintele Irlandei, pentru performanțele sale în domeniu.

Cercetarea sa intitulată “Text to Image Synthesis” tradusă „De la text la sinteza imaginii” a uimit experții și i-a convins să-i atribuie premiul Global Winner in Computer Science. Cristian a explicat într-un mod foarte simplu cercetarea sa: a rostit sintagma „floare roșie”, iar programul va desena o floare roșie, așa cum este imaginată de cel care a dat comanda.

5000 de lucrări au fost trimise la 25 de categorii în competiție. Fiecare categorie a avut o comisie specială de experți de la Harvard, Cambridge și Yale. Premiul Nobel Junior este cea mai importantă distincție pentru mediul academic.Acesta recunoaște cele mai bune cercetări și, de asemenea, cercetări originale în diferite discipline, cum ar fi artele, știința și umanitatea creativă.

Președintele Irlandei, Michael D. Higgins i-a acordat lui Cristian o medalie pentru contribuția sa la informatică, la o ceremonie de gală specială, în cadrul unui summit de la Dublin, la care au participat câștigători ai Premiului Nobel, dar și oaspeți onorabili, astronauți de la NASA și cercetători.

De asemenea, reprezentanții universităților participă adesea la summit în căutarea unor noi cercetători. Cristian Bodnar a declarat pentru o revistă de presă că în prezent el consideră că Londra este a doua casă, pentru că este cosmopolită, diversă și sofisticată și că momentan nu are de gând să se întoarcă în România.

Pentru aceasta vară, Cristian s-a alăturat echipei de la centrul „Google X”.

“Trebuia să fie prima mea vară liberă în patru ani, dar n-a fost să fie. Voi fi alături de google x în timpul verii, centrul de cercetare semi-secret al lui Google din California, pentru a lucra la inteligenţa artificială”, i-a declarat Cristian Bodnar, jurnalistului Dan Boanţă.

A sudiat și a muncit mult, iar acum culege roadele. De aceea, în fiecare zi din viața lui, face ceea ce-i place. Fiind bistrițean, municipalitatea a hotărât că nu poate trece cu vederea realizările lui deosebite şi de aceea Cristian Bodnar va primi premiul de excelență al municipiului Bistrița.

Viața ca o bomboană!

Publicat de Dan Boanţă, 5 martie 2019, 12:46 / actualizat: 6 martie 2019, 10:02

“Dacă luați una, este pentru dumneavoastră, dacă luați trei, vă rog să dăruiți și altor două persoane”

El este Bogdan. Împarte bomboane și zămbete oricui dorește să le primească. In fiecare dimineață se asează răbdător la intrarea în stația de metrou și nu cere nimic. Doar dăruiește… bunătate. Din păcate, puțini sunt cei care-l bagă în seamă. M-am oprit pentru o clipă și l-am întrebat de ce face asta. De ce face acest gest, dăruind o bomboană celor care intră la metrou. Mi-a răspuns simplu, uman, poate dureros de uman…”pentru că altfel murim câte puțin în fiecare zi”.

“Dacă o persoană pleacă de lângă mine zâmbind, pentru mine ziua este mai bună, mi-am atins scopul, am făcut pe cineva fericit. I-am îndulcit ziua”, mi-a spus Bogdan.

L-am întrebat cu ce se ocupă. E pensionar, nu a vrut să intre în detalii. Mi-a spus doar că are o familie, iar pentru el iubirea pentru semeni este exact aceiași ca pentru familia lui. Viața l-a învățat să iubescă oamenii, dorind să împartă cu aceștia bucuria și bunătatea care ar trebui să ne definească pe toți.

Recunosc că am insistat puțin pentru a obține fotografia cu el. Bogdan nu-și dorește publicitate și m-a rugat să nu scriu nimic elogios la adresa lui. De ce?

“Pentru că ce fac eu este normalitate, nu senzațional”.

Am plecat de lăngă acest minunat om cu gândul la cei care au trecut pe lângă noi, nepăsători, mult prea grăbiți, cu ochii în pământ sau în telefon. Dar și la cei pe care astăzi, el, a reușit să-i „îndulcească”. La cei pe chipul cărora a apărut un zâmbet.

Din păcate, un lucru este cert!

E regretabil atunci când, cineva, ne opreste pe strada să ne ceară ceva, să ne întrebe ceva, și noi nu ne mai oprim, deoarece “ne grabim”. Punem capul în pamant și mergem fără să ne pese de ce este in jurul nostru. Oare nu ne mintim singuri? Nu cumva suntem mai slabi ca niciodată conform clișeului “lup singuratic”.

Ce vom face cand ne vom trezi și ne vom vedea goliciunea interioară?