Portrete muzicale – ZSOLT KERESTELY 90! La mulți ani, Maestre!

Publicat de Bogdan Dragomir, 12 mai 2024, 16:26

Bun găsit tuturor, aici la Radio România Regional! Sunt Bogdan Dragomir şi vă invit să ascultaţi o nouă ediţie a rubricii Portrete Muzicale din cadrul emisiunii Muzica Unei Generaţii Perene!

Am ales din fonoteca muzicală Radio România Regional, dar şi din creaţia de mare succes, cu sute de şlagăre şi peste 60 de ani de activitate artistică a celebrului compozitor de muzică uşoară românească aniversat astăzi – ZSOLT KERESTELY –  două piese celebre, prima şi unul dintre cele mai fredonate şlagăre ale artistului, intitulată simplu „COPACUL” (compozitor Zsolt Kerestely, textier Ovidiu Dumitru), o piesă interpretată de un artist cu mare har –  Aurelian Andreescu şi piesa „ÎMI SPUI VORBE-N VÂNT” (muz. Zsolt Kerestely, text N. Niţă), interpretată cu mare sensibilitate de Adrian Daminescu! Aşadar, sănătate, bucurii şi LA MULŢI ANI, ZSOLT KERESTELY!

(AUDIO) „COPACUL” (muz. Zsolt Kerestely, text Ovidiu Dumitru) de pe albumul “80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” (C&P 1995 Roton & Radio România), interpretată de Aurelian Andreescu.

Jolt Kerestely.1100(eualegromania.ro)

„Compozitorul, fiu al unui preot care a locuit, o vreme, în satul mureşean Cuieşd, are adânc întipărite în memoria afectivă imagini din copilărie care au constituit sâmburele, ideea melodiei. În primul rând, erau pădurile prin care băiatul rătăcea ore în șir. În al doilea rând, muzicianul ne-a împărtăşit amintirea dragă a celor doi copaci pe care i-au sădit părinţii la naşterea lui şi a surorii sale.” – Detaliile despre piesa Copacul, interpretul Aurelian Andreescu și compozitorul ZSOLT KERESTELY au fost înregistrate de colega noastră Dana Ardelean de la Radio România Târgu Mureș pentru serialul EU ALEG ROMÂNIA – 100 DE MELODII ALE ROMÂNILOR (eualegromania.ro)

(AUDIO) „ÎMI SPUI VORBE-N VÂNT” (muz. Zsolt Kerstely, text N. Niţă), de pe albumul “Best Of… Adrian Daminescu” (C&P 2008 Ovo Music), interpretată de Adrian Daminescu.

Compozitorul, instrumentistul şi dirijorul Jolt Kerestely s-a născut la 12 mai 1934, în localitatea Şiclod, judeţul Harghita. A absolvit Conservatorul ”Gh. Dima” din Cluj în 1963.

20171020_101603 Maestrul Zsolt Kerestely la pas cu tehnologia in Muzeul Romantei – Crizantema de Aur, Targoviste 2017.1100 (foto Bogdan Dragomir)

A fost corepetitor la Institutul Pedagogic (1962-1964) şi dirijor la Casa de cultură a studenţilor din Cluj-Napoca. A ieşit la pensie de la Televiziunea Română, unde a lucrat 30 de ani ca regizor muzical. Este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România din 1970.

A debutat în 1966, la radio, cu piesa ”Primul pas”, palmaresul său însumând peste 400 de compoziţii: a scris muzică de teatru, de film, de desene animate, muzicaluri, spectacole de revistă, cântece pentru copii, dar şi pentru solişti de operă şi operetă. ”Cerbul de Aur”, ”Festivalul Mamaia”, ”Steaua fără nume” sunt evenimente care s-au născut şi au crescut sub ochii lui. A fost membru în numeroase jurii naţionale de muzică uşoară, potrivit volumului „Meridianele cântecului” de Daniela Caraman Fotea (1989, Editura Muzicală).

Multe dintre compoziţiile sale au ajuns şlagăre şi au fost răsplătite cu premii la festivalurile de muzică uşoară: ”Copacul”, ”Nu mai cred în vorbe”, ”Să nu te joci cu dragostea”, ”Bună ziua, dragoste”, ”Tăcutele iubiri”, „Lumea de dragoste”, ”Noapte, fată cu cercei de smoală”. Piesele sale au fost puse în valoare de vocile unor interpreţi valoroşi ai muzicii uşoare româneşti sau ai operetei – Margareta Pâslaru, Angela Similea, Corina Chiriac, Mirabela Dauer, Constantin Drăghici, Aurelian Andreescu, Eva Kiss, Marcel Pavel, Monica Anghel, Mihaela Runceanu, Aura Urziceanu, Dan Spătaru, Loredana Groza, Gabriel Dorobanţu, Sanda Ladoşi, Anca Ţurcaşiu, Marina Voica, Silvia Dumitrescu, Elena Cârstea, Cătălin Crişan, Aurelian Temişan, Oana Sârbu, Carmen Trandafir, Daniel Iordăchioaie, Viorela Filip, Adrian Enache, Adrian Daminescu, Stela Enache, Marina Florea, Angela Gheorghiu, Liliana Pagu, Daniela Vlădescu, Valentin Teodorian, Ludovic Spiess, Dorin Teodorescu.

În 2001, a primit Diploma de Excelenţă Mamaia 2001, pentru întreaga activitate profesională. A fost răsplătit de Ministerul Culturii şi Cultelor, în 2002, cu un Premiu de Excelenţă. În 2004, preşedinţia României i-a acordat Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler.

Realizatorul emisiunii – Bogdan Dragomir, vă mulţumește pentru atenţie şi vă dorește sănătate și gânduri bune!

Sursa: Agenţia de Presă AGERPRES, youtube.com, „Meridianele cântecului” de Daniela Caraman Fotea, Radio România Târgu Mureș, materiale jurnalistice din arh. personală Bogdan Dragomir, fonoteca Radio Romania Regional. Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir 
Realizator „Muzica Unei Generaţii Perene”

la 

Fonoteca Melomanului – Aniversări: DOINA BADEA și SANDA LADOȘI!

Publicat de Bogdan Dragomir, 8 ianuarie 2020, 13:23 / actualizat: 21 iunie 2023, 17:19

Bun regăsit tuturor!

În ediția de astăzi a rubricii FONOTECA MELOMANULUI am ales să difuzăm din fonoteca muzicală Radio România Regional, două piese – „Când vine seara…” (muz. Dan iagnov, text Andreea Andrei) de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de Radio” Disc 3 (C&P 1995 Radio România/ROTON) și „Nu mă iubi!”, în duet cu actorul Ștefan Iordache, (muz. Dan Iagnov, text Andreea Andrei) de pe albumul „Duete Celebre” (C&P 2009 ROTON) – piese muzicale de referinţă din repertoriul îndrăgitei şi apreciatei interprete SANDA LADOȘI (n. 2.01.1970),

Foto Radio Romania Tg. Mures – Sanda Ladosi.1100

artistă căreia îi dorim La mulţi ani, cu multă sănătate, împliniri şi fericire, iar la finalul ediției, vom asculta două piese din repertoriul interpretei DOINA BADEA (n. 6.01.1940) – „Cânta un matelot” (V. Veselovski /I. Minulescu) şi „Ploaia şi noi” (Vasile V. Vasilache / Flavia Buref), de pe albumul „Vasile Veselovski – Strada Speranţei” editat în anul 2002 de Casa de discuri ELECTRECORD –

3-doina-badea 1100 (foto Rador.ro)

o mare artistă, de asemenea aniversată și omagiată în luna Ianuarie!

* * * * *

Aici puteți asculta var. audio a emisiunii Muzica Unei Generații Perene, Fonoteca Melomanului – Aniversări: DOINA BADEA și SANDA LADOȘI ! O emisiune realizată de Bogdan Dragomir pentru Radio România Regional. Regia de emisie: Florin Bordeiașu. P – 2020 Radio România Regional.

* * * * *

http://www.eualegromania.ro/2017/11/15/eu-vreau-sa-ti-spun-ca-te-ador-sanda-ladosi-stefan-iordache/

Surse info: Materiale audio şi video muzicale din Fonoteca Radio România, Radio România Târgu Mureș şi Radio România Regional, materiale jurnalistice din arhiva personală Bogdan Dragomir.

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir –

Muzician şi Jurnalist la

Radio România Regional.

In memoriam MIHAI CONSTANTINESCU – Drum lin în lumină!

Publicat de Bogdan Dragomir, 29 octombrie 2019, 20:59 / actualizat: 21 iunie 2023, 17:25

Astăzi, dedicăm o ediție specială in memoriam unui artist special, unui interpret și compozitor important al muzicii ușoare românești, unui bun prieten și coleg de scenă – MIHAI CONSTANTINESCU! Drum lin în lumină, Mihai!

mihai constantinescu mare(1).1100 (romania-actualitati.ro-psihologul muzical)

Mihai Constantinescu este numele unui artist de referință al muzicii ușoare românești! S-a născut pe 4 ianuarie 1946 la București și a decedat pe 29 octombrie 2019. După prezența în Mondial și-o activitate intensă la Casa Studenților “Grigore Preoteasa” din București, Mihai Constantinescu devine noul idol după un spectacol de varietăți la Sala Radio în ’71, în care a cântat “Porumbița” și “Un vapor” (ambele din repertoriul lui Serge Prisset). Cu “Un zâmbet, o floare” (lansată tot la Sala Radio în ’73) va începe seria șlagărelor lui Mihai Constantinescu, compozitor și interpret.”

http://www.eualegromania.ro/2017/11/01/o-lume-minunata-mihai-constantinescu/

În 1972 a absolvit cu succes cursurile Școlii Populare de Artă, la clasa  prof. Florica Orăscu, iar în 1973 devine licențiat al Institutului de Educație Fizică și Sport din București.

În 1975 a obținut Premiul al III-lea la Festivalul Șlagărelor de la Dresda cu piesa „Am visat”, interpretată de Corina Chiriac. În 1981 a obținut Premiul I la emisiunea concurs “Șlagăre în devenire” cu piesa “I.E.F.S, ura!”. A făcut parte din Corul de copii al Radiodifuziunii Române, iar în 1964 a intrat in Grupul Mondial. Tot în această perioadă au apărut și primele piese, printre care și piesa „Păpușa”.

A cântat cu trupa „Modern Group” a lui Petre Magdin, din repertoriul căruia, la solicitarea lui Titus Munteanu, are și primele sale înregistrări. Mihai a fost remarcat de Titus la una din audițiile organizate la clasa prof. Florica Orascu, unde împreună cu Olimpia Panciu și Marius Țeicu s-a format un trio celebru. În 1999 a scos single-ul „Iubim și câinii vagabonzi”, iar pe unul din albumele de pe dublul CD al Anastasiei Lazariuc, lansat în 2003, se regăsesc și piese compuse de Mihai Constantinescu.

„Un zâmbet, o floare!” (Mihai Constantinescu, Mihai Constantinescu) de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de Radio” (C&P Radio România & Roton) interpretată de Mihai Constantinescu.

A participat la turnee în toate țările ex-socialiste, în Germania, SUA și în câteva state din Vestul Europei. În mai 2002 a primit Diploma de Onoare în cadrul Galei Muzicii Ușoare “O zi printre stele” din partea Ministerului Culturii și Cultelor. Tot în 2002, Editura muzicală a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România i-au editat un „Caiet de cântece” selectate din șlagărele lansate în trei decenii.

mihai-constantinescu.1100 (romania-actualitati.ro)

Discografie

• 1974 – «Iubiți-ne că sîntem flori / De unde vii? / Penița / Sora mea cea mică» (EP – Electrecord)
• 1979 – «Olimpia Panciu – Mihai Constantinescu» (EP – Electrecord)
• 1972 – «Marius, Olimpia, Mihai», împreună cu Marius Țeicu și Olimpia Panciu (Album – Electrecord)
• 1972 – «Un zîmbet și o floare» (Album – Electrecord)
• 1978 – «O floare» (Album – Electrecord)
• 1980 – «Mihai Constantinescu» (Album – Electrecord)
• 1982 – «Speranță și vis» (Album – Electrecord)
• 1983 – «Hei, copilărie» (Album – Electrecord)
• 1985 – «Mihai Constantinescu» (Album – Electrecord)
• 1986 – «Te caut mereu» (Album – Electrecord)
• 1987 – «Sus în deal» (Album – Electrecord)
• 1987 – «Sînt un om obișnuit» (Album – Electrecord)
• 1989 – «Cîntă iubire» (Album – Electrecord)
• 1991 – «La est și vest de Prut», împreună cu Anastasia Lazariuc (Album – Electrecord)
• 1993 – «Adio tristețe», împreună cu Anastasia Lazariuc (Album – Electrecord)
• 1994 – «Maria» (Album – Electrecord)
• 1994 – «Cine știe» (Album – Electrecord)
• 1996 – «Anotimpurile» (Album)
• 1999 – «O lume minunată» (Album)
• 2000 – «Samba, samba» (Album)
• 2010 – «Parte din viața mea» 4 CD Box (Compilație)

Mihai ne-a părăsit prea devreme, dar sufletul său bun și copilăros ne va însoți mereu în căutarea unei lumi mai bune, „…o lume minunată!„ Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în pace!

Surse: https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Constantinescu, eualegromania.ro, youtube.com, facebook.com/Mihai Constantinescu, romania-actualitati.ro-psihologul muzical, materiale jurnalistice din arh. personală B. Dragomir.

Mulțumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic.

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir – Muzician și jurnalist la Radio România Regional.

Portrete Muzicale – ZSOLT KERESTELY 85! La mulți ani!

Publicat de Bogdan Dragomir, 12 mai 2019, 08:51 / actualizat: 21 iunie 2023, 17:43

Bun găsit tuturor, aici la Radio România Regional! Sunt Bogdan Dragomir şi vă invit să ascultaţi o nouă ediţie a rubricii Portrete Muzicale din cadrul emisiunii Muzica Unei Generaţii Perene!

Am ales din fonoteca muzicală Radio România Regional, dar şi din creaţia de mare succes, cu sute de şlagăre şi peste 55 de ani de activitate artistică a celebrului compozitor de muzică uşoară românească aniversat astăzi – ZSOLT KERESTELY –  două piese celebre, prima şi unul dintre cele mai fredonate şlagăre ale artistului, intitulată simplu „COPACUL” (compozitor Zsolt Kerestely, textier Ovidiu Dumitru), o piesă interpretată de un artist cu mare har –  Aurelian Andreescu şi piesa „ÎMI SPUI VORBE-N VÂNT” (muz. Zsolt Kerestely, text N. Niţă), interpretată cu mare sensibilitate de Adrian Daminescu! Aşadar, sănătate, bucurii şi LA MULŢI ANI, ZSOLT KERESTELY!

(AUDIO) „COPACUL” (muz. Zsolt Kerestely, text Ovidiu Dumitru) de pe albumul “80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” (C&P 1995 Roton & Radio România), interpretată de Aurelian Andreescu.

Jolt Kerestely.1100(eualegromania.ro)

„Compozitorul, fiu al unui preot care a locuit, o vreme, în satul mureşean Cuieşd, are adânc întipărite în memoria afectivă imagini din copilărie care au constituit sâmburele, ideea melodiei. În primul rând, erau pădurile prin care băiatul rătăcea ore în șir. În al doilea rând, muzicianul ne-a împărtăşit amintirea dragă a celor doi copaci pe care i-au sădit părinţii la naşterea lui şi a surorii sale.” – Detaliile despre piesa Copacul, interpretul Aurelian Andreescu și compozitorul ZSOLT KERESTELY au fost înregistrate de colega noastră Dana Ardelean de la Radio România Târgu Mureș pentru serialul EU ALEG ROMÂNIA – 100 DE MELODII ALE ROMÂNILOR (eualegromania.ro)

(AUDIO) „ÎMI SPUI VORBE-N VÂNT” (muz. Zsolt Kerstely, text N. Niţă), de pe albumul “Best Of… Adrian Daminescu” (C&P 2008 Ovo Music), interpretată de Adrian Daminescu.

Compozitorul, instrumentistul şi dirijorul Jolt Kerestely s-a născut la 12 mai 1934, în localitatea Şiclod, judeţul Harghita. A absolvit Conservatorul ”Gh. Dima” din Cluj în 1963.

20171020_101603 Maestrul Zsolt Kerestely la pas cu tehnologia in Muzeul Romantei – Crizantema de Aur, Targoviste 2017.1100 (foto Bogdan Dragomir)

A fost corepetitor la Institutul Pedagogic (1962-1964) şi dirijor la Casa de cultură a studenţilor din Cluj-Napoca. A ieşit la pensie de la Televiziunea Română, unde a lucrat 30 de ani ca regizor muzical. Este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România din 1970.

A debutat în 1966, la radio, cu piesa ”Primul pas”, palmaresul său însumând peste 400 de compoziţii: a scris muzică de teatru, de film, de desene animate, muzicaluri, spectacole de revistă, cântece pentru copii, dar şi pentru solişti de operă şi operetă. ”Cerbul de Aur”, ”Festivalul Mamaia”, ”Steaua fără nume” sunt evenimente care s-au născut şi au crescut sub ochii lui. A fost membru în numeroase jurii naţionale de muzică uşoară, potrivit volumului „Meridianele cântecului” de Daniela Caraman Fotea (1989, Editura Muzicală).

Multe dintre compoziţiile sale au ajuns şlagăre şi au fost răsplătite cu premii la festivalurile de muzică uşoară: ”Copacul”, ”Nu mai cred în vorbe”, ”Să nu te joci cu dragostea”, ”Bună ziua, dragoste”, ”Tăcutele iubiri”, „Lumea de dragoste”, ”Noapte, fată cu cercei de smoală”. Piesele sale au fost puse în valoare de vocile unor interpreţi valoroşi ai muzicii uşoare româneşti sau ai operetei – Margareta Pâslaru, Angela Similea, Corina Chiriac, Mirabela Dauer, Constantin Drăghici, Aurelian Andreescu, Eva Kiss, Marcel Pavel, Monica Anghel, Mihaela Runceanu, Aura Urziceanu, Dan Spătaru, Loredana Groza, Gabriel Dorobanţu, Sanda Ladoşi, Anca Ţurcaşiu, Marina Voica, Silvia Dumitrescu, Elena Cârstea, Cătălin Crişan, Aurelian Temişan, Oana Sârbu, Carmen Trandafir, Daniel Iordăchioaie, Viorela Filip, Adrian Enache, Adrian Daminescu, Stela Enache, Marina Florea, Angela Gheorghiu, Liliana Pagu, Daniela Vlădescu, Valentin Teodorian, Ludovic Spiess, Dorin Teodorescu.

În 2001, a primit Diploma de Excelenţă Mamaia 2001, pentru întreaga activitate profesională. A fost răsplătit de Ministerul Culturii şi Cultelor, în 2002, cu un Premiu de Excelenţă. În 2004, preşedinţia României i-a acordat Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler.

Realizatorul emisiunii – Bogdan Dragomir, vă mulţumește pentru atenţie şi vă dorește sănătate și gânduri bune!

Sursa: Agenţia de Presă AGERPRES, youtube.com, „Meridianele cântecului” de Daniela Caraman Fotea, Radio România Târgu Mureș, materiale jurnalistice din arh. personală Bogdan Dragomir, fonoteca Radio Romania Regional. Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir 
Realizator „Muzica Unei Generaţii Perene”

la 

Portrete muzicale: Gheorghe Gheorghiu 65! La mulți ani!

Publicat de Bogdan Dragomir, 21 ianuarie 2019, 12:33 / actualizat: 21 iunie 2023, 17:57

Cunoscutul cantautor român Gheorghe Gheorghiu, s-a născut la 01.01.1954 în Brasov. Conform site-ului său oficial  http://gheorghegheorghiu.eu , „primul său contact cu muzica a fost la vârsta de 6 ani când o comisie a Școlii de muzică din Braşov l-a selectat pentru a urma cursurile muzicale de 12 ani.

gheorghe-gheorghiu-la-radio-iasi_103340538.1100 (radioiasi.ro)

A studiat vioara şi ulterior chitara, activând o perioadă în cadrul Cenaclului ASTRA, iar în 1975 a participat la primul Festival Naţional  de Muzică Folk, unde a obţinut Marele Premiu şi totodată a fost invitat să cânte la Festivalul de Toamnă al Cenaclului FLACĂRA.

„Unde dragoste nu e, nimic nu e” (Gheorghe Gheorghiu / Roxana Popescu) de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” (C&P 2008 Roton & Radio Romania) interpretată de Gheorghe Gheorghiu.

A fost membru al Cenaclului până în anul 1980 după care a trecut  la “Serbările Scânteii Tineretului”. A susţinut concerte în toate oraşele din ţară, iar după 1990 a participat la numeroase concerte în Israel, Germania, Austria, Belgia, Italia, Canada şi SUA.

ghegheorghiu.1100 (romania-actualitati.ro)

În 1993 a înfiinţat Fundația Culturală „ Gheorghe Gheorghiu” şi Spirit Studio Production.

„O iubire-ți schimbă viața” (Gheorghe Gheorghiu/ Gheorghe Gheorghiu)” de pe albumul CD Promo Turneu Mix Music „Unde dragoste nu e, nimic nu e” (C&P 2008 Mix Music Production) interpretată de Gheorghe Gheorghiu.

Discografie Gheorghe Gheorghiu: 1984 ,,Să fii tânăr” disc vinil – muzica Gheorghe Gheorghiu și versuri Lucian Avramescu, 1988 ,,Pentru dragoste” disc vinil – compoziție și versuri Gheorghe Gheorghiu, 1993- „Unde dragoste nu e, nimic nu e” disc vinil, 1996 ,,Doi ochi căprui caut și acum”, 1997 ,,Ma gândesc la tine”, 1998 ,,Ultimul tren”, ,,Vei fi icoana mea”, ,,Best of Gheorghe Gheorghiu” – vol. I (1999), vol. II (2001), 2003 – ,,Vine vara” – album înregistrat în SUA , (2004) – ,,Noi umblăm și colindăm”, (2005) – ,,Dulce și amară” album înregistrat în SUA (NEW SOUND STUDIO-NEW YORK), 2008 – ,,Best of Gheorghe Gheorghiu”.

http://www.eualegromania.ro/2017/10/24/unde-dragoste-nu-e-nimic-nu-e-gheorghe-gheorghiu/

Premii: Marele Premiu – Festivalul de Muzică Tânără de la Pitești, Locul I (Top 10) cu melodia ,,Doi ochi căprui caut și acum”, Locul I cu melodia ,,Uitând că m-ai iubit” (Top10) Radio România (1996), Premiul criticii muzicale ,,Mihail Jora” pentru contribuții la perpetuarea șlagărului românesc, Diploma acordată la Festivalul Gala Șlagărelor Ediția I la Zilele Orașului Piatra Neamț, Premiu pentru perpetuarea șlagărului românesc acordat de Președintia României (1997), 2008 – Diploma de popularitate ,,Șlagăre de Happy Aur” PRO TV , pentru cântecul ,,Unde dragoste nu e, nimic nu e” și DISCUL DE PLATINĂ acordat de Casa de Discuri „ MIX MUSIC”.

„Ține aproape” (Gheorghe Gheorghiu/Gheorghe Gheorghiu)” de pe albumul CD Promo Turneu „Unde dragoste nu e, nimic nu e” (C&P 2008 Mix Music Production) interpretată de Gheorghe Gheorghiu.

În anul 2008, cu ocazia lansării primului său album „Best of Gheorghe Gheorghiu”, a avut loc un turneu național de promovare cu 26 de spectacole în cele mai importante orașe ale țării! Producătorii acestui turneu – Fundația Culturală GHEORGHE GHEORGHIU și Mix Music Production, în parteneriat media cu Radio România au editat un CD Promo intitulat sugestiv „Unde dragoste nu e, nimic nu e”!

20190116_102215 cover CD promo Turneu Gh. Gheorghiu 2008.1100 (foto cover B. Dragomir)

Am selectat de pe acest CD, pentru această ediție aniversară, câteva șlagăre ale cantautorului Gheorghe Gheorghiu! Cu prilejul aniversării frumoasei vârste de 65 de ani, îi dorim multă sănătate, împliniri profesionale și fericire! LA MULȚI ANI!

„Ultima vară” (Gheorghe Gheorghiu/Gheorghe Gheorghiu)” de pe albumul CD Promo Turneu „Unde dragoste nu e, nimic nu e” (C&P 2008 Mix Music Production) interpretată de Gheorghe Gheorghiu.

Surse: gheorghegheorghiu.eu, romania-actualitati.ro, mix music production, materiale jurnalistice din arhiva personală B. Dragomir, bogdandragomir.ro . Mulțumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir – Muzician și Jurnalist la Radio România Regional.

Fonoteca melomanului – Cornel Fugaru, Aura Urziceanu şi Laurenţiu Cazan!

Publicat de Bogdan Dragomir, 28 decembrie 2018, 11:35 / actualizat: 21 iunie 2023, 18:01

În ultima ediţie a FONOTECII MELOMANULUI din acest an, am ales trei personalităţi ale muzicii româneşti!

Unul dintre cei mai cunoscuţi şi îndrăgiţi compozitori ai muzicii uşoare româneşti şi totodată unul dintre primii interpreţi şi creatori ai rock’n roll-ului românesc – Cornel Fugaru! Un artist complet – pianist, vocalist, compozitor şi aranjor – a îmbogăţit Fonoteca de aur a radioului public cu o valoroasă colecţie de piese muzicale, a plecat în nefiinţă în data de 13 iulie 2011, după o nedreaptă suferinţă.

S-a născut la 2 decembrie 1940, la Bucureşti. În perioada 1961 – 1966 a studiat la Conservatorul ”Ciprian Porumbescu” din București şi în anul 1964, la 22 octombrie, a debutat pe scenă, la Casa de cultură a sectorului 2 din București, împreună cu formația Sincron pe care a fondat-o, în acelaşi an, și pe care a condus-o până în anul 1978. Trupa este considerată prima formaţie de la noi care a cântat rock ‘n’ roll autentic. Sincron îi avea în componenţă pe Cornel Fugaru – la voce, orgă și pian, Alexandru Arion – voce şi chitară solo, Dan Voinescu – voce şi chitară, Antoniu Cobîrzan – chitară bas, Ilie Mihalache – la baterie şi Constantin Cobîrzan – la chitară melodică.

Trupa a rămas cunoscută pentru interpretarea unor prelucrări ale unor melodii populare românești, cum sunt „Ana Lugojana”, „Pe lângă plopii fără soț”, „Ducea rufele la râu”, „Alunelul”, sau „Jocul fetelor”.

„Ana Lugojana” de pe albumul „In Memoriam CORNEL FUGARU” interpretat de Sincron.

După absolvirea Conservatorului, Cornel Fugaru a fost profesor la Școala Populară de Artă din București. A realizat numeroase turnee în străinătate, a făcut parte din jurii naţionale de concursuri de muzică uşoară, a susţinut numeroase concerte şi recitaluri la televiziune, a apărut ca interpret în filme – „Opt minute de vis” (1966); „Opt exerciţii de 625 de linii” (1967), film TV; „Împuşcături pe portativ” (1967), regia Cezar Grigoriu – şi a scris şi muzică de film pentru pelicule precum „Brezaia”, „Cici”, Cei 4 M”, „Oacă şi Boacă” etc. A adaptat numeroase melodii populare româneşti, precum „Ducea rufele la râu”, „Pe lângă plopii fără soţ”, „Alunelul”, „Jocul fetelor”, „Sârba muntenească”, „Hăulita de la Gorj”.

A compus zeci şi zeci de melodii, multe dintre acestea devenind şlagăre veritabile. Printre cele mai cunoscute piese compuse de el se numără „Dau viaţa mea pentru o iubire”, „Nu sunt sclavul tău”, „Eu nu mai sunt cel de ieri”, ”Ave Maria”, ”Cât de grea e tăcerea”, ”Lângă mine să fii”, ”Cerul nopții”, ”Ne-a pierdut de pe aripa ei iubirea”, ”Fluturi de lumină”, ”Nu te mai iubesc”, ”Așteptam un cuvânt”, „Am ales nemărginirea” sau ”De ce-ai plecat din viața mea”. În calitate de compozitor a colaborat cu unii dintre cei mai buni soliști ai muzicii româneşti – Dan Spătaru, Margareta Pâslaru, Anda Călugareanu, Corina Chiriac, Elena Cârstea, Monica Anghel, Aurelian Temișan fiind doar câţiva dintre artiştii care au făcut ca mesajul muzicii lui Cornel Fugaru să ajungă în inimile românilor.

„Spune-mi” (Cornel Fugaru/Mirela Fugaru) de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” (C – Radio Romania , P – 2006 Roton) interpretat de Monica Anghel.

cornel-fugaru-1_medium

Activitatea muzicală a lui Cornel Fugaru a fost, încă din 1964, strâns legată de radioul public, care i-a difuzat compoziţiile, atât în interpretarea artiştilor consacraţi, cât şi a tinerelor talente. Îndrăgitul artist, cunoscut inclusiv pentru că a compus muzică de film şi imnul dedicat Naţionalei de fotbal a României, a fost şi un descoperitor al talentelor autentice, pe care le-a susţinut şi format de-a lungul carierei sale.

Cornel Fugaru a făcut parte din juriile unor festivaluri muzicale naţionale şi internaţionale, a susţinut concerte şi recitaluri la televiziune, a apărut ca interpret, în filme şi a obţinut numeroase premii la marile concursuri din România şi din străinătate: Sofia (1968), Poznan (1978), Mamaia (1983 şi 1986), Australia (1997 şi 1998), dar şi premii ale Uniunii Compozitorilor din România (1988, 1990, 1995).

Peste 600 de piese muzicale sub semnătura sa, muzică de film, muzică de teatru, dar şi o rapsodie, compuse de maestrul Cornel Fugaru, creator, împreună cu soţia sa, interpreta şi poeta Mirela Fugaru, a faimosului festival internaţional „Steaua de aur”, apreciat la superlativ chiar de către FIDOF, cea mai înaltă autoritate în materie de festivaluri din lume. Cornel Fugaru s-a ocupat până în ultimele clipe de cei mai tineri interpreţi, cu răbdare şi cu o extraordinară pasiune.

„Prayer” de pe albumul „In Memoriam CORNEL FUGARU” interpretat de Noni Razvan Ene.

La 29 noiembrie 2004, Societatea Română de Radiodifuziune, în colaborare cu TVR 2 l-au omagiat pe Cornel Fugaru, la Studioul de Concerte „Mihail Jora” al Radioului, în spectacolul dedicat aniversării a 40 de ani de carieră de compozitor şi de la lansarea formaţiei „Sincron”. Tot cu acel prilej, a fost lansat un set de patru albume cu melodii ce au marcat şi punctat cariera compozitorului Cornel Fugaru şi, de asemenea, cartea semnată de ziarista Oana Georgescu, ambele purtând acelaşi titlu – „Fugar(u) prin lumea muzicii”.

https://www.youtube.com/watch?v=3CQ-oGIbYfs

(Emotie de toamna – Cornel Fugaru/Nichita Stanescu)

Muzicologul Florian Lungu a admirat-o şi prezentat-o în numeroase ocazii. În 1986, Aura a compus şi înregistrat, în ţară, în jur de 40 de melodii. Toate şlagăre. „Dor de viaţă”, pe versuri de Dan V. Dumitriu, a fost orchestrată de George Natsis şi lansată chiar la Sala Radio, cu ocazia concertului aniversar Aura Urziceanu & Radio Big Band, în 1987. Artista plecase apoi din nou în turnee, iar una din mătuşile sale, cu care ţinea legătura, îi spunea, bucuroasă, că „Dor de viaţă” se aude şi de şase ori pe zi la radio!

În Japonia, Brazilia, Australia, ca şi-n alte colţuri de lume, Aura Urziceanu şi-a obişnuit publicul nu doar cu teme de jazz, cu prelucrări după Bach, Paganini sau Enescu, ci şi cu folclor sau cu muzică pop. Brazilienilor le-a plăcut cel mai mult din întreg repertoriul româncei „Dor de viaţă”. Cu siguranţă, le-a evocat tuturor exuberanţa Carnavalului de la Rio! Cu toate că a interpretat, de-a lungul anilor, muzică în mai multe limbi, Aura Urziceanu a simţit că mesajul optimist al cântecului „Dor de viaţă” nu trebuie tradus, nici în portugheză şi nici măcar în engleză! Şlagărul se regăseşte pe albumul editat la Electrecord sub titlul „Dor de viaţă” , ca şi pe compilaţia „The Best of Aura”.

Ascultătorii Radio România au iubit dintotdeauna „Dor de viaţă”. Artista a povestit că era adesea oprită pe stradă de admiratori, cu aceste cuvinte: „Parcă special cei de la radio difuzează piesa, ca să avem chef să mergem la serviciu! Ne transmite o stare de bine şi, într-adevăr, ni se face chef de viaţă!”. A scrie un şlagăr cu sonorităţi de jazz, care se ascultă cu drag, la radio, în plină zi, şi după 40 de ani, este o dovadă de inteligenţă artistică.

Socotită drept una dintre vocile cu cea mai mare capacitate improvizatorică din jazz-ul mondial, artista are drept motto cuvintele „Nu sunt geniu, sunt muzică”. „Dor de viaţă” este dovada că Aura Urziceanu e muzică şi multă, multă bucurie!

Sursa: Youtube.com – Proiectul „Eu aleg România!” – Radio România Tg. Mureş
Coordonator proiect – Dana Ardelean
Realizator/voice over – Dana Ardelean
Prezentator – Nicoleta Ghişa
Editor imagine/operator video – Alin Mariş

Laurentiu-Cazan (andreipartos.ro)

S-a născut la Bacău în data de 28.12.1957 şi locuieşte în Buzău. Este un multiinstrumentist (vioară, pian, chitară, muzicuță, percuție), compozitor, textier, solist vocal şi orchestrator. A studiat vioara și pianul încă din copilărie. Fiind autodidact, mai târziu învață să cânte la chitară (acustică, electrică, bas) și își însușește tehnica percuției. Pentru el, muzica se împarte în bună şi proastă. Abordează cu dezinvoltură genuri muzicale foarte diferite: simfonică, populară, ţigănească, spaniolă, italiană, country, grecească, pop, rock, jazz, etc. Astfel, cu toată varietatea genurilor pe care le abordează, creaţia sa este foarte unitară stilistic. Pe parcursul carierei a interpretat melodii atât în limba română cât și în alte 8 limbi străine.

„Say Something” (L. Cazan/L. Cazan) de pe albumul „Say Something” (C&P 1996 Intercont Music) interpretat de Laurenţiu Cazan (audio).

Ca instrumentist, (vioară, pian, chitară, percuţie şi muzicuţă) cântăreţ, compozitor şi orchestrator, Laurenţiu Cazan este considerat a fi unul dintre cei mai populari artişti din România. Se poate spune despre el că este un cantautor prin excelenţă, dar se mai spune că excepţiile întăresc regula. Astfel, vizita generoasă în România a unui grup de compozitori de elită (din Nashville – S.U.A.) ce viza un schimb de experienţă dintre aceştia şi compozitorii români, (din care a făcut parte şi Laurenţiu) având ca fond încurajarea drepturilor de autori din ţara noastră, a dus la crearea unor compoziţii remarcabile. Aşa a luat naştere piesa “Without me”, lucrare scrisă la Sinaia în martie 1994 (muzică şi text: Laurenţiu Cazan-România & Gary Burr-S.U.A.).

„Without Me” (Laurenţiu Cazan / Garry Burr) de pe albumul „Say Something” (C&P 1996 Intercont Music) interpretat de Laurenţiu Cazan (audio).

poze-din-oct-1996-lansare-cd-say-something-laurentiu-cazan-prod-intercont-music-foto-arhiva-personala-b-d-ref-600

Primul LP al lui Laurenţiu Cazan, editat de Casa de Discuri INTERCONT MUSIC şi intitulat “Say Something “, este o superbă culegere de hit-uri, pentru că de aici nu lipsesc “Angel”, ”Pescăruşul”, ”Noaptea în vis”, cântece binecunoscute deja dar şi piese vechi de peste 30 de ani, cum ar fi ”Copil orfan” sau piesa instrumentală “Întoarcere în timp”, sau binecunoscuta compoziţie “Without me”- considerată de către casa producătoare ca fiind hitul discului.

Începuturile carierei sale sunt legate de Orchestra Liceului de Muzică din Bacău, unde cântă într-un taraf, la vioară. În perioada următoare cântă în mai multe formații: Omicron (1973-1978),  Nona (1978-1979) alături de Mihaela Runceanu, Apollo a Teatrului „Toma Caragiu”, Ploiești (1980-1981), Litoral (1981-1982), Cromatic (1985-1986), Sfinx (1986-1990).

„Întoarcere în timp” (L. Cazan/instrumentala) de pe albumul „Say Something” (C&P 1996 Intercont Music) interpretat de Laurenţiu Cazan (audio).

Primii paşi în afirmarea artistică îi face pe scena Teatrului din Ploieşti (1981), împreună cu  formaţia LITORAL, al cărei chitarist era. Un an mai târziu, în 1982 are prima apariţie TV într-o emisiune realizată la TVR de renumitul Producător şi Realizator Titus Munteanu, în care îşi interpretează compoziţia „Uită tristeţea„.

https://www.youtube.com/watch?v=Yd5if-clP8c

În 1983 urmează alt succes, ” Sunetul ploii ”

https://www.youtube.com/watch?v=ak2eThB3Hbs 

piesă care-i pune în valoare deosebita personalitate artistică.

La finalul acestui material dar şi la final de 2018, vă doresc sănătate multă, bucurii împreună cu cei dragi şi Un An Nou 2019 mai bun! LA MULŢI ANI!

Sursa: wikipedia.org.com, youtube.com, www.radioromaniaregional.ro/eualegromania/ , Agenţia de presă RADOR, arh. pers. Bogdan Dragomir, fonoteca Radio România! Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Bogdan Dragomir – Muzician și jurnalist la Radio România Regional.

Cântecul lui Barbu Lăutaru

Publicat de Andrei Cretoiu, 30 noiembrie 2017, 08:36

„Barbu Lăutaru” este unul din cele 14 „Cânticele comice” ale scriitorului Vasile Alecsandri. A fost scris în toamna sau iarna anului 1863, la Mirceşti, unde autorul a copilărit şi a revenit pe întreaga durată a vieţii, pentru a-şi găsi liniştea.

Alecsandri este, aşadar, cel care a fixat pentru totdeauna figura vestitului personaj, lăutarul, acum sărac şi uitat, care, însă, încântase, pe vremuri, boierimea, oamenii din popor şi chiar şi pe străinii care-au apucat să-l audă, bunăoară compozitorul Franz Liszt.

„Barbu Lăutaru” a fost prezentat drept canţonetă pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, în februarie şi martie 1864, în interpretarea lui Matei Millo.

Te-aștept să vii – Mirabela Dauer

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 noiembrie 2017, 07:30

În anul de graţie 2017, puţine sunt cântecele românești care au pagină proprie pe Wikipedia. Melodia „Te-aștept să vii”, interpretată de Mirabela Dauer, este, însă, una din acele excepții. Măcar că nu e vreun hit trendy, ci o piesă lansată în a doua jumătate a anilor ‘80! Iată un prim semn al unei popularități ieșite din comun.

Compoziție a lui Ionel Tudor, pe versurile scrise de soția acestuia, Andreea Andrei, ea s-a născut invers decât alte piese ale faimosului cuplu. „Te-aștept să vii” a avut mai întâi textul și abia apoi o partitură. Existau și niște versuri de rezervă, pregătite pentru eventualitatea în care cenzura ar fi strâmbat din nas la imaginile poetice mai puțin folosite de textierii epocii. În 1987, melodia a fost „respinsă cu succes la Mamaia”, la celebrul festival, după cum spune cu umor amar interpreta. Minunea e, însă, că, în ciuda acestui eșec, „Fotoliul”, cum i se mai zice piesei, a devenit un evergreen, pur și simplu. Cântăreața ne mărturisea că, de fapt, în întreaga ei carieră, a luat doar „premii de consolare” la Mamaia, dar că, paradoxal, piesele ei au avut un succes colosal.

Amintiri legate de acest cântec de colecție fabulos? Multe ar putea povesti cea care l-a făcut nemuritor! Dar una este absolut emoționantă și, în același timp, amuzantă. E al doilea semn al popularității inimaginabile de care se bucură hitul lui Ionel Tudor. Era prin 1990-1991, când un grup de artiști foarte îndrăgiți, în frunte cu Horia Moculescu, a întreprins primul mare turneu american de după Revoluție. Trecuseră trei sau patru ani de la lansarea melodiei. Solista avea deja în repertoriu și cântece mai proaspete. Ai fi zis că „Fotoliul” ar fi putut să fie, în sfârșit, dat uitării. Însă comunitatea românească din New York, apelând la serviciile unui maestru cofetar emigrat, și el, din România, și-a întâmpinat vedeta adorată cu o surpriză care i-a pus acesteia un nod în gât: un tort uriaș, mare cât o masă rotundă de 8 persoane, decorat cu o cameră făcută din ciocolată, în care se aflau și fotoliul, și etajera, și un lampadar, și scrumiera, și țigara… mă rog, toată recuzita pomenită în versurile romanticului cântec al Mirabelei! După spusele gazdelor, dorul neostoit de plaiurile natale a făcut din acest cântec nostalgic un soi de imn alternativ al țării de baștină. De fapt al românilor din New York.

Eu vreau să-ţi spun că te ador – Sanda Ladoşi & Ştefan Iordache

Publicat de Andrei Cretoiu, 15 noiembrie 2017, 07:14

Una din piesele care era, în 1994, pe buzele tuturor a fost „Eu vreau să-ţi spun că te ador”, o poveste de iubire sinceră, care a ajuns la inimile românilor instantaneu.

Cântecul are la bază trăiri ale interpreţilor, dar, în acelaşi timp, ale oricărui ascultător. E un tango stilizat, o compoziţie remarcabilă, cu text profund, în care mesajul este iubirea.

Sanda Ladoşi a avut bucuri şi marea şansă de a lucra la un proiect muzical deosebit, alături de unul din cei mai mari actori ai României, Ştefan Iordache. Acesta a cochetat mereu cu muzica. Talentul său muzical a ieşit însă la iveală doar când a format duetul cu Sanda Ladoşi. Cei doi au interpretat cu mare succes piesele compuse de Dan Iagnov, fiecare cântec lansat devenind imediat un adevărat şlagăr.

Copacul – Aurelian Andreescu

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 noiembrie 2017, 07:30

I se spunea, poate şi cu un strop de invidie, „Vocea”. Aurelian Andreescu este, în opinia multora, cea mai bună voce masculină a muzicii româneşti. Din toate timpurile, fără exagerare! În 2017, ar fi împlinit 75 de ani. Tulburătoare coincidență, Aurică, după cum îi ziceau amicii şi colegii, era născut într-o zi de 12 mai, asemeni bunului său prieten, Zsolt Kerestely.

Compozitorul, care-l evocă, în zilele noastre, plin de afecţiune, pe Aurelian Andreescu, i-a-ncredinţat acestuia spre interpretare melodia-emblemă, „Copacul”, scrisă pe versurile lui Ovidiu Dumitru, atunci când, în 1975, s-a hotărât să participle şi el la secţiunea „Creaţie” a Festivalului de la Mamaia. Măcar că, după cum cerea regulamentul festivalului, piesa a fost cantata şi de o voce feminină (a Stelei Enache), interpretarea lui Aurelian Andreescu a rămas în istorie. A făcut, cum se zice, istorie. Din păcate, în arhivele Televiziunii Române, se păstrează doar această variantă în interpretarea solistului. De aur, momentul! „Copacul” a obţinut doar premiul al treilea atunci, la Mamaia. Dar, oare, se-ntreba cu amărăciune compozitorul, mai ţine minte cineva, astăzi, cântecul de pe locul întâi?

O legendă urbană din timpul comunismului insinua că melodia ar fi fost scrisă anume pentru marele cârmaci. Că el ar fi fost, vezi Doamne, copacul! Însă, de la a face un cântec discret patriotic, cu versuri de bun simţ (care vorbesc despre demnitatea umană şi despre „trupul ţării sfânt”), până la ruşinoasele omagii ceauţiste de mai târziu, e cale lungă!

O lume minunată – Mihai Constantinescu

Publicat de Andrei Cretoiu, 1 noiembrie 2017, 07:19

Oamenii cu adevărat fericitţ sunt cei care au rămas la fel de vii precum copiii şi care au reuşit să îşi păstreze entuziasmul precum ei .

“O lume minunată” s-a născut brusc, a săltat jucăuş în mâinile muzei, apoi a rămas stăpână peste cântecele copiilor din România, cu siguranţă cea mai cunoscută piesa a cantautorului Mihai Constantinescu, un om mic la stat, dar mare la inimă, vesel, energic, senin şi mereu zâmbitor, captiv de bună voie în lumea copiilor şi a celor care se bucură de viaţă.

Interpretul şi compozitorul Mihai Constantinescu s-a născut la Bucureşti, la 4 ianuarie 1946 şi este absolvent al Institutului de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti. A făcut parte din corul de copii al Radiodifuziunii Române şi a studiat muzica la Școala Populară de Artă. A făcut parte din formaţiile Mondial şi Dixie ’74.

Let Me Try – Luminiţa Anghel & Sistem

Publicat de Cristina Ion, 30 octombrie 2017, 07:00

Zbucium, nelinişte şi hotărâre sunt trăirile pe care le ai ascultând piesa „Let Me Try”. E povestea perseverenţei unei inimi îndrăgostite, încărcată şi de emoţia românilor care au urmărit ediţia din 2005 a concursului Eurovision.

„Let me try”, compusă de Cristian Faur, pe versurile aceluiaşi autor, a fost lansată special pentru Selecţia Naţională, de Luminiţa Anghel şi trupa Sistem. Prea puţini ar fi pariat atunci pe o reuşită!

Odată cu câştigarea concursului, piesa a ajuns la Festivalul Eurovision, la Kiev. Succesul a venit în seara finalei, când Luminiţa Anghel şi Sistem au reuşit să obţină bronzul, clasându-se pe locul al treilea, în urma Greciei şi a Maltei. A fost pentru prima dată când România a urcat pe podium în istoria acestui festival, iar emoţiile momentului au fost aproape de nesuportat!

Dor de viaţă – Aura Urziceanu

Publicat de Cristina Ion, 15 octombrie 2017, 08:24

Nestăpânită-i va fi fost Aurei Urziceanu dragostea de oameni, dacă a putut face un cântec precum acesta! Era deja o răsfăţată a publicului de jazz, după ce o descoperise marele Duke Ellington (şi apăruse alături de acesta la Carnegie Hall, în 1972); cântase cu Quincy Jones, Dizzie Gillespie, Thad Jones & Mel Lewis, şi alături de mari vocaliste, precum Sarah Vaughan şi Ella Fitzgerald, pe mari scene ale lumii; era a lumii, dar revenea mereu acasă, în România.

Muzicologul Florian Lungu a admirat-o şi prezentat-o în numeroase ocazii. În 1986, Aura a compus şi înregistrat, în ţară, în jur de 40 de melodii. Toate şlagăre. „Dor de viaţă”, pe versuri de Dan V. Dumitriu, a fost orchestrată de George Natsis şi lansată chiar la Sala Radio, cu ocazia concertului aniversar Aura Urziceanu & Radio Big Band, în 1987. Artista plecase apoi din nou în turnee, iar una din mătuşile sale, cu care ţinea legătura, îi spunea, bucuroasă, că „Dor de viaţă” se aude şi de şase ori pe zi la radio!

În Japonia, Brazilia, Australia, ca şi-n alte colţuri de lume, Aura Urziceanu şi-a obişnuit publicul nu doar cu teme de jazz, cu prelucrări după Bach, Paganini sau Enescu, ci şi cu folclor sau cu muzică pop. Brazilienilor le-a plăcut cel mai mult din întreg repertoriul româncei „Dor de viaţă”. Cu siguranţă, le-a evocat tuturor exuberanţa Carnavalului de la Rio! Cu toate că a interpretat, de-a lungul anilor, muzică în mai multe limbi, Aura Urziceanu a simţit că mesajul optimist al cântecului „Dor de viaţă” nu trebuie tradus, nici în portugheză şi nici măcar în engleză! Şlagărul se regăseşte pe albumul editat la Electrecord sub titlul „Dor de viaţă” , ca şi pe compilaţia „The Best of Aura”.

Ia-mă-n brațe, dorule! – Valeria Peter Predescu

Publicat de Cristina Ion, 10 octombrie 2017, 06:29

“De dor toate sunt legate/ De la naştere la moarte…” Şi despre dor şi doruri a cântat o viaţă Valeria Peter Predescu, cea care, născută în Telciu, pe Valea Sălăuţei, a devenit solistă când era deja mamă şi nevastă. În anul 1972, a făcut primele înregistrări la Radio Cluj, alături de redactorul şi culegătorul de folclor Dumitru Vârtic, iar în anul următor, alături de Orchestra Radio, condusă de George Vancu, a realizat înregistrări la Radiodifuziunea Română.

În anul 1974, i-a apărut primul disc, conţinând cinci cântece, în 1975 – cel de-al doilea, iar după alţi doi ani avea să apară primul LP, cu 12 piese, intitulat „Ia-mă-n braţe, dorule!”.

“Este un cântec nemuritor, cu siguranţă, unul ce bucură şi astăzi o mulţime de oameni care ştiu să aprecieze folclorul adevărat. Vorbind despre cântecul Valeriei Peter Predescu, vorbim cu siguranţă despre valoare, despre autentic, despre nemurire şi despre frumuseţea spiritului ţăranului de pe valea Salăuţei”, crede etnologul bistrițean Menuț Maximilian.

Gaşca mea – Hi Q

Publicat de Cristina Ion, 3 octombrie 2017, 06:50

Tinereţea cu entuziasmul, bucuria şi lipsa de griji, colorată cu poveşti de iubire, a fost mereu surprinsă în versuri, cântată, pictată şi povestită. Dintotdeauna oamenii au încercat să imortalizeze această perioadă a vieţii, cea mai frumoasă după copilărie.

“Gaşca mea” este de fapt o piesă de dragoste, chiar dacă refrenul ne duce cu gândul la distracţie, la dans, la petreceri. Dar dacă ai intrat în inima mea, vei intra cu siguranţă şi în gaşca mea. Noaptea poţi să nu dormi de îndrăgostit ce eşti, sau pentru că nu e timp de aşa ceva, pentru că e vreme de petrecere.

Trupa Hi-Q a activat timp de 18 ani şi a fost compusă din Dana Nălbaru, înlocuită de Nicoleta Drăgan , Mihai Sturzu şi Florin Grozea. Proiectul HI-Q a început în 1995, când Florin i-a propus colegului său de clasă să fie solistul trupei. În 1996 trupa se bucură de primul hit, „Sfârşit de septembrie”, succesul încurajând începerea lucrului la primul album. În 1997 este cooptată Dana. Urmează numeroase concerte în Braşov şi apariţii la radiourile şi televiziunile locale, proiectul Hi-Q rămânând un produs local, nereuşind să devină cunoscut în ţară.

Ia uitaţi-vă, feciori! – Lucreţia Ciobanu

Publicat de Cristina Ion, 25 septembrie 2017, 05:56

În Topârcea Sibiului, în toamna lui 1924, s-a născut o legendă care, odată cu trecerea timpului, a ajuns să fie numită şi Doamna Munţilor. Despre cel mai cunoscut cântec al Lucreţiei Ciobanu şi despre artistul Lucreţia Ciobanu ne-a vorbit profesoara şi interpreta Maria Lia Bologa. „E mare bucurie, dar este şi mare tristeţe pentru mine, fiindcă, mai ieri, parcă, făceam turnee cu doamna Lucreţia Ciobanu, eu, o fată tânără, care băteam la poarta afirmării, iar doamna Lucreţia Ciobanu – deja ajunsă “statuie de bronz, cu glas de aur”, aşa cum scria despre domnia sa presa, în urma unui turneu pe care l-a întreprins în Statele Unite… Eu sunt sigură că de aici, din Topârcea, a cules această învârtită. Un text la fel de minunat a ştiut Lucreţia Ciobanu să pună pe această melodie, pentru că doamna Lucreţia era şi o creatoare de vers popular, foarte, foarte atentă cu repertoriul domniei sale. Ascultând acest cântec cu ochii minţii, ne imaginăm jocul din vatra satului românesc..

Din punct de vedere ritmic, piesa aparţine acsacului, este o învârtită. Desigur că doamna nu putea să greşească şi să nu aşeze pe acest ritm un text de joc, deci, indubitabil, este o melodie de joc, o învârtită aşezată, de aici, din Topârcea. Ea a devenit, în ani, un şlagăr, care şi astăzi se cântă cu foarte multă plăcere, alături de alte învârtite ale doamnei Lucreţia Ciobanu. Toate au rămas să ne vorbească peste ani! Textul, aşa cum am spus, aflat într-o relaţie perfectă cu melodia, atrage atenţia. De asemenea, structura ritmică specifică Văii Secaşelor, pentru că toate învârtitele doamnei Lucreţia Ciobanu sunt învârtite, dacă suntem atenţi, lente, aşezate, aşa cum este şi structura lăuntrică a locuitorilor din această zonă. Ei sunt oameni aşezaţi, oameni cu rosturi adânci. Melodia curge, curge atât de lin, atât de frumos, încât e imposibil să nu îţi atragă atenţia şi să nu îţi rămână în ureche şi in suflet. Ăsta este rostul unui cântec… să-ţi rămână în ureche, să îţi doreşti să îl asculţi, şi, dacă mai ai şi cunoştinţe de folclor, începi şi te gândeşti unde s-a născut, cum arată locurile, cum arătau oamenii de altădată.”

Radio România Tg. Mureş

Mociriţă cu trifoi – Angela Buciu

Publicat de Cristina Ion, 16 septembrie 2017, 06:43

Poposim preţ de câteva minute în Maramureşul istoric, acolo unde s-a născut „Mociriţă cu trifoi”, alături de celebra interpretă Angela Buciu, cea care a ştiut să păstreze nealterată moştenirea de la strămoşi, ridicând-o la nivel de artă.

O jumătate de secol s-a scurs de la primele înregistrări, timp în care Angela Buciu a slujit folclorul.

„Mociriţă cu trifoi”, a fost primul cântec înregistrat de artistă în studioul Radiodifuziunii Române, în anul 1965.

Dimineața poveștilor, în „Lumea copiilor”, duminică, de la 10!

Publicat de Mihaela Costache, 19 iulie 2015, 08:15

Dana Ardelean a propus, a votat cu mai multe mâini & a aprobat în unanimitate un sumar eminamente povesticios pentru ediția de vacanță din 19 iulie.

Au răspuns chemărilor: „Albă ca Zăpada” ( zisă de Cristi Pop), înfricoșătorii șoareci mâncători de pisici (inventați la o grădiniță târgumureșeană), „Colina cu mure” ( de Alina Nelega, interpretată, în „Fabrica de povești”, de Monica Ristea), „Scufița Roșie” (personalizată de Maia Soare) și cum altfel, Nastratiiiin Hogeaaaaaa (via „În povești cu bunica”).

Pe 102,9 FM, 98,9 FM, www.radiomures.ro sau www.facebook.com/radiomures, în ritmul tău!

Lansare de carte la Camera K’Arte din Târgu-Mureş

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 decembrie 2014, 10:15

Vineri, 5 decembrie, de la ora 18:00, la Camera K’Arte din Târgu-Mureş, colegul nostru Radu Florea îşi prezintă jurnalul Cel care vine şi pleacă.

Este vorba de poveştile marinăreşti adunate după 7 ani pe mare şi decriptate la 20 de ani după aceea, de Dana Ardelean şi Laurenţiu Blaga, în lectura autorului.

O parte din amintirile sale pe mare le-a povestit în rubrica pe care a avut-o în anii ‘90 la Radio Târgu-Mureş, intitulată Note de călătorie.

Radu Florea, fost ofiţer mecanic de cart în marina comercială română, astăzi jurnalist, pictor şi om de munte, a navigat pe o parte din mările şi oceanele lumii între 1985 şi 1992, sub pavilionul Navrom, al flotei române de transport maritim.

A absolvit Institutul de Marină Mircea cel Bătrân din Constanţa ca şef de promoţie la Facultatea de Electromecanică Navală, în anul 1985. De peste 20 de ani este redactor şi realizează programe la Radio Târgu-Mureş.

„Simt nevoia să îi readuc aminte ţării mele că nu trebuie să îşi abandoneze visele!” – Radu Florea