Este artista din România cu cele mai multe vizualizări pe Youtube, peste două miliarde. Este cunoscută în lumea întreagă sub numele Inna, deşi în buletin apare ca Elena Alexandra Apostoleanu. Numele de scenă vine de la bunicul ei, care o alinta Inna când era mică.
S-a născut lângă mare, la Mangalia, pe 16 octombrie 1986 şi a terminat cursurile liceului economic din oraşul natal, după care a studiat Ştiinţele Politice la Universitatea din Constanţa. La 21 de ani, apărea pentru prima dată la o televiziune importantă din România, cu o piesă scrisă de Play & Win, cu care, însă, nu a făcut mare vâlvă. Oricum, colaborarea cu trupa a continuat, iar în 2008 au lansat împreună piesa “Hot”, care pentru Inna a adus prima confirmare în topurile muzicale ale vremii.
Aşa a început ascensiunea ei internaţională. “Hot” este piesa cu care a cucerit Internetul şi radiourile din România şi din lume. De atunci, viaţa ei se împarte între concerte şi turnee, lucruri care o ţin mereu departe de casă. Mangalia înseamnă acasă pentru Inna şi un loc în care revine cu plăcere, ori de câte ori are ocazia, după cum ne-a mărturisit: “Mie nu prea îmi rămâne niciun loc în suflet, aşa, mai mult decât România. În sufletul meu, indiferent unde sunt, e România, pentru că aici sunt ţara, mama, tatăl, familia, prietenii…”
Este titlul unei melodii care a scris istorie în România şi nu doar prin interpretarea de excepţie a artistei Dida Drăgan, ci şi prin puterea textului. Unii au spus că versurile sunt naive şi că se încadrează perfect în rigorile stilului comunist, când viaţa trebuia prezentată numai în roz. Însă cei mai mulţi au văzut că îndemnul ”Deschideţi poarta soarelui” era de fapt o invitaţie la libertate.
Melodia ”Deschideţi poarta soarelui” a fost compusă de regretatul artist Anton Şuteu, pe versurile lui Dan Dumitriu. Compozitorul Anton Şuteu şi-a dorit ca această piesă să fie cântată de Dida Drăgan, ceea ce s-a şi întâmplat. Era atât de perfecţionist încât, povesteşte artista, maestrul o chema la repetiţii chiar şi atunci când era bolnavă. A fost o piesă scrisă pentru noi toţi, români de pretutindeni, este de părere Dida Drăgan, cea care l-a încadrat pe Anton Şuteu printre marii artişti ai neamului.
În anul 1987, în programul de Revelion oferit de Televiziunea Română a fost prezentată în premieră o filmare în care piesa ”Deschideţi poarta soarelui” era cântată de un grup de solişti printre care Mirabela Dauer, Mihaela Runceanu, Adrian Daminescu, Carmen Rădulescu, Ioan Luchian Mihalea, Mihaela Oancea, Marina Florea, Mircea Baniciu, Carmen Mureşan. Piesa a fost cântată în variantă solo de Dida Drăgan. Anii au trecut, dar amintirea acelor momente este si acum la fel de puternică, ne spune Carmen Rădulescu, aflată atunci pe scenă: “Da, este foarte adevărat că a fost o bucurie pentru mine să cânt alături de mari artişti ai acelui moment şi, de ce nu, şi ai acestui moment. Mesajul acestei melodii a fost unul de bucurie, să transmită oamenilor să se bucure de tot ceea ce este lăsat pe acest pământ, de tot ceea ce începe cu soarele pentru că dacă el nu şi-ar deschide poarta şi nu ne-ar alinta cu razele lui, noi n-am putea trăi, cânta, nu ne-am putea bucura!”
Piesa “Nu pleca” a fost scrisă special pentru Dida Drăgan, cu ocazia primei competiţii Eurovision la care participa România, spune compozitorul Adrian Ordean.
Un lucru era sigur, nimeni nu era pregătit pentru un succes la Eurovision, deşi publicul a iubit melodia de la început.
Adrian Ordean, compozitorul piesei Nu Pleca: “publicul a fost sincer, pentru că el a votat şi publicului i-a plăcut această piesă… “Piesa a fost câştigătoare. Sigur că urma plecarea în Slovacia, pentru preselecţia la care participau câteva ţări din zona noastră. Eu nu am putut să merg pentru că eram în turneu cu Compactul. L-am rugat pe George Natsis şi a mers el. Au plecat împreună la această preselecţie. Acolo, Dida s-a aruncat pe jos, într-o parte, în alta. A fost foarte frumos, dar nu am trecut. Bineînţeles că oamenii şi-au aranjat treburile dinainte.”
Fiecare poezie are muzica ei, trebuie doar să o găseşti, spune Nicu Alifantis, cel care a aşezat pe note versurile lui Nichita Stănescu. Piesa “Ce bine ca eşti”, una dintre cele mai frumoase 100 de melodii româneşti din toate timpurile, se dezbracă de secrete.
Nicu Alifantis şi Nichita Stănescu s-au cunoscut. Doi artişti, unul al portativului, celălalt al cuvintelor, două caractere alese … care s-au completat reciproc prin melodia poeziilor.
Nicu Alifantis, compozitor: “Cu Nichita am avut o mare şansă că l-am cunoscut. Ştiţi ce se întâmplă cu muzica asta scrisă pe versurile poeţilor? E cam în felul următor: o poezie are comunicarea ei în care poetul a spus tot ce a simţit şi a gândit el. Dacă eu găsesc un numitor comun între mine, între ceea ce simt eu şi ceea ce a simţit poetul în acea poezie, atunci lucrurile cred că se leagă. La asta s-ar mai adăuga, poate, ideea de a reuşi să găseşti muzica poeziei, pentru că ea există, e acolo printre rânduri. Odată găsite lucrurile astea, se naşte cântecul.“
Un dar muzical primit de la părinţi s-a transformat, în timp, într-o moştenire artistică pentru românii de pretutindeni. Vorbim despre melodia „Hai, Dunărea Mea”, cântată de interpreta de muzică populară, Elena Roizen. Mama artistei a auzit-o, întâmplător, la câţiva lăutari dintr-un sat tulcean, apoi i-a cântat-o, fiicei sale. Ce a urmat? O carieră de succes pentru Elena Roizen. A fost cântecul-destin care i-a consacrat talentul.
Când spunem Elena Roizen spunem cântec dobrogean, dar Dobrogea, fără cântecul „Hai, Dunărea mea“ ar mai putea să existe? Greu de spus. Este piesa care a consacrat-o pe Elena Roizen, melodia destin care i-a deschis artistei paşii spre scenă. Povestea cântecului Hai, Dunărea mea, începe în urmă cu mulţi ani, când părinţii interpretei, originari din nordul Dobrogei, au început să culeagă frânturi din tezaurul muzical al zonei. Erau harnici, le plăcea enorm să cânte şi, fără să îşi dea seama, au devenit culegători de folclor, în toate drumeţiile lor în Dobrogea. În căutarea unui trai mai bun s-au stabilit, în cele din urmă, la Ovidiu, aici unde avea să se nască Elena Roizen. Într-o bună zi, copila a primit un dar nepreţuit de la părinţii săi.
Fratele artistei, Nicolae Barbu, îşi aminteşte în detaliu acel moment: ”Sunt mulţi ani, eu sunt mai mic decât Elena cu 5 ani, dar mi-a rămas întipărit în minte momentul. Părinţii mei au venit de la o nuntă din Plopu, judeţul Tulcea. Noi când i-am văzut am trecut la sacoşe să vedem ce ne-au adus. Mama a dat-o la o parte pe sora mea şi i-a spus că ce are pentru ea este aici, în gât.”
Hai vino iar în gara noastră mica – Gabriel Dorobanţu
Publicat de Cristina Ion,
23 octombrie 2017, 06:21
Cum reuşeşte o melodie să rămână în memoria noastră şi să fie transmisă din generaţie în generaţie? Explicaţia poate ţine de o zodie norocoasă sau pur şi simplu de cât de uşor poate fi ea fredonată. Este şi cazul piesei „Hai vino iar în gara noastră mică”, una dintre cele mai frumoase 100 de melodii româneşti din toate timpurile. Îi aflăm împreună povestea în cadrul campaniei “Eu aleg România – Ascultă-ţi muzica! 100 de melodii ale românilor,” un proiect al reţelei regionale Radio România.
Povestea cântecului “Hai vino iar în gara noastra mică” începe în 1986, când compozitorul Dumitru Lupu, pe atunci dirijor la Teatrul “Alexandru Davila” din Piteşti, a aşezat pe note versurile scrise de actorul Florin Pretorian, care ulterior avea să-i devină colaborator apropiat. Cântecul a ajuns apoi la tânărul interpret Gabriel Dorobanţu, care l-a înregistrat mai mult din obligaţie.
Dumitru Lupu, compozitor: “E o zodie, un cântec care s-a născut sub o zodie fericită. Nu e un cântec, din punct de vedere al profesioniştilor, să fie un cântec cu o formă complicată, este un cântec extrem de simplu, pe care poate să-l cânte oricine. Şi are nişte pauze între cuvinte care lasă timp individului să se gândească: Când vine dimineaţa … pauză şi … Zorii îmi bat în pleoape … pauză Ce crudă e trezirea … când tu nu eşti aproape.”
Publicat de Cristina Ion,
14 octombrie 2017, 08:05
Melodia “Drumurile” a ajuns să doboare toate recordurile de audientă în România şi să fie pe buzele tuturor, abia atunci când artistul Dan Spătaru a descoperit-o. Pe o caseta primită din fosta Iugoslavie, era şi această prima versiune a piesei. Trei zile şi trei nopţi, Dan Spătaru a lucrat la un text cu rezonanţă pentru ea, apoi i l-a citit soţiei sale, Sida Spataru. Au ştiut atunci că piesa “Drumurile”, în noua variantă, va fi un mare şlagăr şi aşa a fost.
Orice melodie are o poveste, dar şi un protagonist care să-i dea strălucire şi să o pună în valoare. Aşa s-a întâmplat şi cu piesa “Drumurile”, interpretată cu succes, în perioada comunistă de artistul născut în Medgidia, Dan Spătaru. Încă de la bun început, acesta a recunoscut că nu este o piesă compusă de el, pentru că niciodată nu a fost un compozitor, însă este o melodie care îi poartă versurile. Întâmplarea, sau mai degrabă norocul, a făcut ca în mâinile lui Dan Spătaru să ajungă o casetă cu mai multe melodii imprimate în fosta Iugoslavie. Printre ele era şi o piesă care i-a atras atenţia artistului. Părea un cântec banal, dar pus în valoare prin text putea să strălucească. Iar Dan Spătaru a ştiu acest lucru de la început, motiv pentru care i-a scris versuri atât de puternice încât a transformat “Drumurile” într-o piesă emblemă.
Realizatorul de emisiuni muzicale la Radio România, Titus Andrei, ne-a povestit că tot ce atingea Dan Spătaru se transforma în şlagar. Nu a fost o excepţie nici melodia “Drumurile”.
Înzestrată cu o voce de aur, Ioana Radu ne-a lăsat moştenire un adevărat tezaur muzical. Piesa „Leliţă Ioană” este una dintre cele mai cunoscute din înregistrările sale.
Ioana Radu, pe numele adevărat Eugenia Braia, a copilărit în Craiova, unde era stabilită familia sa. A auzit şi a învaţat primele cântece de la lăutarii angajaţi la cârciuma tatălui său. „Leliţă Ioană” este un cântec izvorât din folclorul tradiţional românesc. Obişnuind să adune cântece din locurile prin care trecea, când se afla în turnee, Ioana Radu l-a descoperit în spaţiul moldovenesc, l-a cizelat şi l-a făcut cunoscut. „Leliţă Ioană” este o melodie dinamică, pe ritm de geamparale, pe care o îndrăgeşti de la primul acord.
Aşa ne-a mărturisit Ion Amititeloaie, căruia marea interpretă i-a şi încredinţat repertoriul său: “Această melodie este imprimată prin jurul anilor 1940, de Ioana Radu. Ea nu este o piesă culeasă special de Ioana Radu. A lansat-o Ioana Radu, dar ea este o piesă cunoscută, o piesă naţională. Mulţi au preluat-o şi cel care a cântat-o mai mult, a lui a rămas. Am ascultat-o la mai mulţi interpreţi, dar Ioana Radu a cântat-o prima dată şi a ei a rămas….”
Publicat de Cristina Ion,
29 septembrie 2017, 05:26
Un cântec născut din iubire, hrănit cu gelozie şi plătit cu agonia celui care l-a cântat. Pe scurt, acesta este istoricul Zarazei, un cântec apărut pentru întâia oară în Argentina, dar adus pe culmile celebrităţii de Cristian Vasile, îndrăgitul cântăreţ român din perioada Interbelică. Melodia elogiază farmecul unei femei de o frumuseţe rară, o curtezană de lux iubită şi dispreţuită, în acelaşi timp.
Rădăcinile „Zarazei” pornesc din Argentina. La bază a fost un tango apărut în anul 1928. Considerată un „hit” al vremii, piesa a fost preluată şi de noi, cu un text românesc adaptat, în interpretarea lui Cristian Vasile, un artist numit şi ultimul trubadur al Bucureştiului Interbelic.
În România, faima Zarazei, s-a construit pe romanţele lui Cristian Vasile, dar şi pe povestirile mai multor scriitori. Descrisă drept o curtezană de lux deosebit de frumoasă, o focoasă cu zâmbet de herovim, se spune că a pierit în floarea vârstei, ucisă de un om plătit de un admirator gelos. Solistul, îndrăgostit nebuneşte de ea, i-ar fi înghiţit cenuşa, să-şi aline dorul. Cunoscătorii legendei s-au împărţit în două tabere: cei care spun că Zaraza nu a fost altceva decât o ficţiune şi cei care cred cu adevărat că a existat o femeie, model pentru această legendă urbană. În 1944, Zaraza şi-ar fi întâlnit iubirea vieţii ei, pe binecunoscutul diseur cu voce de tenor, Cristian Vasile. Povestea de dragoste dintre cei doi începe exact ca un tango, uşor şi cu accente tragice, în localul „Vulpea roşie”, de pe Lipscani. Într-una din seri, atunci când frumoasa Zaraza, însoţită la braţ de un aristocrat, îşi face apariţia, cântăreţul nu-şi mai poate dezlipi ochii de la ea. Furat definitiv de frumuseţea acesteia, întrerupe recitalul şi se refugiază într-un local vecin. Nu ştia că sentimentele erau reciproce. Zaraza se îndrăgostise şi ea la prima vedere. A fugit după el, s-a aşezat la masă şi nu l-a mai scăpat din priviri. Timp de doi ani au trăit o tumultuoasă poveste de dragoste.
Publicat de Cristina Ion,
18 septembrie 2017, 06:10
Pentru povestea piesei “Amintirile” ne-am întors în urmă cu 18 ani, exact în locul în care s-a născut ea, şi anume, la Năvodari, în studioul de înregistrari al trupei 3 Sud Est. Este cea mai cunoscută piesă a uneia dintre cele mai de succes trupe româneşti. Şi dacă timpul i-a mai estompat din amintiri, l-am provocat pe Laurenţiu Duţă la un dialog despre succes şi emoţii.
Trupa 3 Sud Est s-a format în 1997, când Mihai, Viorel şi Laurenţiu au început să cânte împreună. În decembrie 1999, s-a auzit prima dată melodia “Amintirile”, în studioul de înregistrări al liderului trupei 3 Sud Est, Laurenţiu Duţă. O piesă care a cucerit publicul de la început şi, care, marca totodată şi o premieră: Laurenţiu Duţă: „O poveste foarte interesantă (n.r. cu piesa Amintirile) este că a fost primul instrumental produs de mine, în studioul meu. Pentru că noi până atunci mergeam la Dj Phantom, la Şebeş. Îmi făceam ideile într-o orgă, apoi, acolo schimbam sunetele şi făceam partea de bit. Văzând la el (n.r. Dj Phantom), am început sa fac şi eu asta, şi a fost prima mea clapă profesională. A fost prima piesă produsă în studioul ăsta… aici. Baza studioului a fost piesa Amintirile. Piesa a fost lansată undeva în decembrie sau chiar noiembrie 1999, dar boom-ul a fost în 2000, ianuarie 2000. Şi cred că a fost cel mai mare succes al nostru. Şi acum, când o cântăm la concerte, reacţiile sunt ca şi când piesa ar fi pe val, ca şi când e în plină ascensiune pe radio şi tv, după 17 ani de zile.”
În anul 2000, trupa 3 Sud Est a câştigat, cu piesa „Amintirile”, marele Trofeu al Festivalului de Muzică Uşoară Mamaia. De atunci, cei trei artişti au lansat peste 10 albume, care s-au vândut în mai bine de un milion de exemplare. Privind înapoi, Laurenţiu Duţă spune că 2000 a fost cel mai bun an al trupei. Şi dacă ar fi ca o trupă să se identifice cu o singură piesă, atunci liderul 3 Sud Est spune, fără ezitare, că pentru el aceasta este “Amintirile”. Nu ar schimba nimic la ea nici azi şi recunoaşte că până acum niciun DJ nu i-a cerut să facă un remix.
Publicat de Cristina Ion,
12 septembrie 2017, 23:33
Ştiaţi că există melodii care ajung să fie pentru unii artişti adevărate cărţi de identitate? Aşa s-a întâmplat şi cu piesa „Când eram pe Ialomiţa” cântată, încă din anul 1965, de interpreta de muzică populară, Tiţa Ştefan. A fost şi va rămâne, una dintre cele mai îndrăgite 100 de melodii ale românilor din toate timpurile, cerută deopotrivă la recepţiile oficiale ale lui Nicolae Ceauşescu, dar şi la festivaluri sau evenimente dragi, de familie. Îi aflăm împreună povestea în cadrul campaniei “Eu aleg România – Ascultă-ţi muzica! 100 de melodii ale românilor,” un proiect al reţelei regionale Radio România.
Melodia „Când eram pe Ialomiţa” a fost înregistrată, pentru întâia oară, la Radio România, în anul 1956, de către Eugenia Frunză, o interpretă de muzică populară din generaţia Mariei Tănase, Ioanei Radu sau Mariei Lătăreţu. Însă cea care a transformat această piesă într-un imn al românilor a fost Tiţa Ştefan, o artistă născută în Grecii de Jos, localitate aflată chiar la malul Ialomiţei. A auzit piesa în copilărie, la patefon, apoi, în direct, la un restaurant de lângă Intercontinental. A ştiut dintotdeauna că, într-o zi, va ajunge şi în repertoriul său, fără să-i modifice versurile. Tiţa Ştefan a debutat în anul 1960, într-o zi norocoasă, pe care nu o va uita niciodată.
„Acest cântec a fost pentru mine ca buletinul. Un piculeţ de talent am avut şi eu de l-am băgat în sufletul oamenilor şi a şi rămas, aşa cred eu”, ne-a mărturisit interpreta
Miniştrii energiei, transporturilor şi telecomunicatiilor s-au reunit la Bruxelles pentru o dezbatere privind siguranţa aprovizionării cu energie
Publicat de Andrei Cretoiu,
11 iunie 2015, 10:00 / actualizat: 16 iunie 2015, 1:28
Securitatea aprovizionării cu energie a fost subiectul dezbaterii organizate de Consiliul European pentru a defini foarte bine situaţia care este acum și pentru a contura viitoarele evoluții legate de aplicarea strategiei pentru securitate energetică. Punctul central de îndeplinit este siguranţa aprovizionării cu energie, însă discuţia se referă şi la cât de accesibil este preţul pentru consumatori.
Strategia pentru securitate energetică vrea să consolideze reziliența UE la șocuri și la întreruperi în aprovizionarea cu energie. Pe termen lung însă, obiectivul este de a reduce dependența europeană de anumite tipuri de combustibil, de anumiți furnizori de energie și de anumite rute.
Miguel Arias Canete, comisarul european responsabil de energie:
„Întâlnirea miniştrilor este în continuarea planului nostru de a implementa politica energetică a Uniunii. Am avut discuţii fructuoase privind paşii următori în ceea ce priveşte siguranţa aprovizionării cu energie. Suntem la un an de la adoptarea Strategiei pentru securitate energetică şi am făcut deja progrese importante. În octombrie, Comisia Europeană a făcut testul de stres în domeniul energetic pentru a vedea rezilienţa Uniunii Europene la întreruperile în aprovizionarea cu energie pe timpul iernii. Astfel, avem acum datele pentru a revizui acţiunile noastre în ceea ce priveşte aprovizionarea cu energie şi pentru noi propuneri până la sfârşitul acestui an.”
Miniștrii au convenit asupra faptului că rutele și sursele de aprovizionare diverse, cooperarea regională și dezvoltarea infrastructurii sunt cele mai importante elemente ale politicii europene în domeniul energiei. Iata priorităţile. Comisarul european Miguel Arias Cañete:
”În primul rând, vom continua să diversificăm sursele de energie pe care le avem, furnizorii şi rutele şi asta înseamnă inclusiv să ne dezvoltăm parteneriate de investiţii cu producători din regiunea mediteraneană şi Asia Centrală. În al doilea rând, vom solicita o revizuirea a politicii europene privind aprovizionarea cu gaze naturale şi, de asemenea, vom propune, anul următor, o revizuire a regulilor privind transparenţa acordurilor interguvernamentale în domeniul energiei.”
Realitatea ultimilor ani ne-a arătat că aprovizionarea cu energie este este o provocare pe care nu o mai putem ignora, dovadă preţurile tot mai mari şi dependenţa de importuri. O realitate de care suntem conştienţi că ar putea pune sub semnul întrebării securitatea aprovizionării şi chiar funcţionarea economiilor europene. Acestor provocări se adaugă şi efectele pe care le produce o infrastructură energetică îmbătrânită, care generează costuri mari de exploatare
Fără plase de pescuit în derivă în apele Uniunii Europene
Foto: arhiva
Publicat de Monica Slavici,
29 mai 2014, 11:19 / actualizat: 30 mai 2014, 4:53
Comisia Europeană crea să interzică, de la 1 ianuarie 2015, utilizarea oricărui tip de setcă în derivă pentru pescuitul în apele UE. În pofida normelor în vigoare, în aceste plase se fac capturi accidentale de mamifere marine, de broaşte testoase şi de păsări de mare, unele specii capturate fiind protejate prin legislaţia europeană.
Detaliază subiectul Dana Sterghiuli de la Radio Constanţa, în rubrica Local-Regional-European, EuranetPLus.
Comisia Europeană a publicat pentru prima data un tablou de bord al UE in domeniul transporturilor
Publicat de DSRNetworkAdmin,
5 mai 2014, 08:52 / actualizat: 28 mai 2014, 3:08
Acesta grupeaza rezultatele statelor membre in 22 de categorii si ofera o imagine de ansamblu a performantelor si a lipsurilor din domeniu, la nivelul intregii Europe. Dezvolta acesta tema Dana Sterghiuli de la Radio Constanta, in rubrica Local-Regional-European, EuranetPLus.
Tablou de bord privind transporturile in UE Comisia Europeană a publicat pentru prima data un tablou de bord al UE in domeniul transporturilor.
Acesta grupeaza rezultatele statelor membre in 22 de categorii si ofera o imagine de ansamblu a performantelor si a lipsurilor din domeniu, la nivelul intregii Europe.
Dezvolta acesta tema Dana Sterghiuli de la Radio Constanta, in rubrica Local-Regional-European, EuranetPLus.
Zi dedicată Deltei Dunării la Parlamentul European
Publicat de DSRNetworkAdmin,
15 aprilie 2014, 13:30 / actualizat: 28 mai 2014, 2:34
Delta Dunarii a avut parte la Bruxelles de un eveniment dedicat. Proiectie de filme, apoi o dezbatere despre provocarile din Delta, precum si vernisajul unei expozitii pe teme ecologice si fotografii din Delta Dunarii. Ascultam un reportaj realizat de Dana Sterghiuli de la Radio Constanta, in rubrica Local-Regional -European, EuranetPLus.
Sprijin pentru turismul maritim si din zonele de coasta ale UE
Publicat de DSRNetworkAdmin,
2 aprilie 2014, 10:00 / actualizat: 25 mai 2014, 20:17
Strategia europeana pentru turismul maritim si de coasta va ajuta industria sa se adapteze la cerintele moderne, sprijinind regiunile sa faca fata provocarilor. Turismul maritim si turismul de coasta includ turismul pe litoral si turismul nautic, de croaziera sau de navigatie, fiind resurse importante pentru multe regiuni costiere si insule din Europa. Cu detalii, Dana Sterghiuli, Radio Constanta.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
