Adrian Gîtman (realizator rubrică): Instruirea în țara noastră a piloților pe avioanele de luptă F-16 va începe cel mai probabil luna viitoare.
Informația a fost confirmată chiar de președintele Klaus Iohannis, care a mai precizat că România este interesată nu doar de momentul începerii antrenamentelor, ci și de un rezultat bun în pregătirea piloților români, aliați, dar și ucraineni.
Klaus Iohannis:Este un proces care pentru noi este important și este important să se mențină. Noi nu antrenăm piloți din august până în septembrie, ci începem la sfârșitul acestei veri și va fi un proiect care va ține foarte mulți, să avem un proiect bine pregătit, solid, instructori foarte performanți și să avem aici un proiect de succes pentru Armata Română.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): România s-a alăturat unei coaliții de antrenare a forțelor aeriene ale Ucrainei în vederea operării aeronavelor F-16, grup format din 11 state aliate.
Într-o ședință de la începutul acestei luni, Consiliul Suprem de Apărare a țării a aprobat înființarea, în România, a unui centru de instruire pentru personalul din Forțele Aeriene Române care operează aeronave F-16, facilitate care, într-o fază ulterioară, va putea fi deschisă participării personalului navigant din statele aliate și partenere, inclusiv Ucraina.
Potrivit reprezentanților companiei Lockheed Martin, producătorul aeronavele F-16, în România vor fi instruiți inițial piloții români, urmând ca militarii ucraineni să fie antrenați la noi în țară abia spre sfârșitul lui 2024. Până atunci, piloții Forțelor Aeriene Ucrainene vor începe instrucția pe F-16, în luna august, în Danemarca.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): România a semnat, la Summitul NATO de la Vilnius, Declarația comună privind formarea coaliției de antrenare a forțelor aeriene ale Ucrainei în vederea operării aeronavelor F-16.
Țara noastră s-a alăturat unui grup important de state aliate, format din Belgia, Canada, Luxemburg, Danemarca, Norvegia, Polonia, Portugalia, Olanda, Suedia și Marea Britanie.
Semnarea declarației vine în contextul în care, în ședința de săptămâna trecută, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat înființarea în România a unui centru de instruire pentru personalul din Forțele Aeriene Române care operează aeronave F-16, facilitate care, într-o fază ulterioară, va putea fi deschisă participării personalului navigant din statele aliate și partenere, inclusiv Ucraina.
La reuniunea NATO din Lituania, președintele Klaus Iohannis a cerut mai multe trupe aliate în țara noastră: Am decis să constituim în România, alături de Olanda și de alți parteneri internaționali, un hub regional de antrenament pentru piloții români de F-16, dar acest hub va fi accesibil și pentru piloții aliați și pentru cei ucraineni.
Solicitarea noastră, a celor de pe flancul estic, a fost ca aceste grupuri de luptă să fie mărite la nivel de brigadă. Va fi o prezență militară pregătită pentru orice moment.
Festivalul Internațional de Film Transilvania (9 – 18 iunie 2023, Cluj Napoca) anunță Focus Nordic, un program complex, cel mai mare de acest fel din istoria TIFF, dedicat unei cinematografii europene bogate, diverse și inovatoare, cea din țările nordice: Suedia, Danemarca, Finlanda, Norvegia și Islanda. Programul marchează o colaborare cu Festivalul de Film Göteborg (Suedia), dar și cu institute de film din toate cele cinci țări.
În 2023, TIFF continuă tradiția colaborării cu alte mari evenimente de cinema din lume și propune un carte blanche curatorilor Festivalului de Film de laGöteborg (27 ianuarie – 5 februarie 2023), care vor contribui la selecția de filme din Focus Nordic.
Cu o istorie de peste 40 de ani, festivalul de la Göteborg este cel mai important eveniment de profil din regiune și oferă cinematografiei nordice o platformă generoasă și sonoră de promovare printr-o competiție dedicată și programe pentru industrie.
„Festivalul de Film de la Göteborg este dedicat susținerii și promovării internaționale a filmelor și a cineaștilor nordici. Este o plăcere și o onoare să cooperăm cu un festival precum TIFF. Profităm de această oportunitate pentru a propune publicului o selecție interesantă din cinematografia nordică contemporană, care este extrem de variată”, spune Jonas Holmberg, Directorul Artistic al Festivalului de Film de la Göteborg.
Sursa foto: https://tiff.ro/
Pe lângă acest parteneriat, organizatorii TIFF anunță colaborări cu Swedish Film Institute, Danish Film Institute, Finnish Film Foundation, Norwegian Film Institute și Icelandic Film Centre pentru definitivarea programului Focus Nordic, care va include proiecții de film, cine-concerte, dar și invitați speciali, evenimente sau expoziții.
Astfel, Focus Nordic va include peste 25 de filme, multe fiind proiectate în premieră pentru țara noastră. Printre primele titluri confirmate se numără hipnotizantul Sisu (Finlanda, 2022), regizat de Jalmari Helander.
Plasat în 1944, filmul spune povestea unui fost soldat care descoperă o cantitate considerabilă de aur în pământurile înghețate ale Laponiei, dar planurile lui sunt întrerupte violent de o unitate de naziști în retragere spre Germania. Aici începe o luptă intensă între finlandezul care pare de neclintit și răzbunătorii naziști.
Comparat de critici cu Inglourious Basterds (r. Quentin Tarantino, 2009) pentru subiect, ritm și umor, Sisu a avut premiera la Festivalul Internațional de Film Toronto 2022 și a fost multi-premiat la Festivalul de Film de la Sitges 2022: „Fără să-și piardă substanța, filmul e plin de momente hilare și imagini splendide […] E o călătorie în care regizorul reușește să mențină și să intensifice forța de la început, creând un film captivant și bizar” (Cineuropa).
Sursa foto: https://tiff.ro/
Comedia neagră Driving Mum (r. Hilmar Oddsson, Islanda, 2022) va avea premiera națională la TIFF, în Focus Nordic. Vrând să îi îndeplinească ultima dorință a mamei sale, un bărbat de vârstă mijlocie pleacă într-o călătorie cu aceasta, chiar dacă ea nu mai este în viață. Aventura neobișnuită se dovedește a fi una inițiatică, plină de revelații și de umor. Driving Mum a câștigat Marele Premiul al Festivalului de Film Tallin Black Nights 2022.
Din selecția Festivalului Internațional de Film de la Cannes 2022, unde a concurat pentru premiul Un Certain Regard, spectatorii vor putea urmări satira Sick of Myself (r. Kristoffer Borgli, Norvegia, 2022). Când iubitul ei devine cunoscut ca artist contemporan și primește atenție de la o lume întreagă, o tânără din Oslo e cuprinsă de gelozie și începe să facă gesturi extreme ca să atragă, la rândul ei, atenția și simpatia oamenilor.
Tot de la Cannes, în cadrul Focus Nordic spectatorii vor avea ocazia să revadă și Triangle of Sadness / Triunghiul Tristeții (r. Ruben Östlund, Suedia, 2022), marele câștigător al Premiului Palme d’Or, triplu nominalizat la Oscar, inclusiv pentru Cel mai bun Film.
Mai multe detalii despre Focus Nordic și programul TIFF 2023 vor fi anunțate în curând.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu, s-a întâlnit marţi cu ambasadorii Suediei, Danemarcei, Estoniei, Lituaniei şi cu adjuncţii Ambasadelor Finlandei şi Norvegiei.
Discuţiile s-au axat pe provocările cu care se confruntă statele europene şi pe impactul agresiunii Rusiei pentru arhitectura de securitate europeană. Ministrul Dîncu a subliniat necesitatea continuării consolidării posturii aliate de la Marea Baltică la Marea Neagră şi a reiterat susţinerea necondiţionată a Ucrainei.
Tot în această săptămână, ministrul apărării a primit vizita preşedintelui Comisiei de afaceri externe, apărare şi forţe armate din Senatul Franţei, Christian Cambon. Ministrul Dîncu a aprecizat şi în acest cadru angajamentul substanţial al Franţei în ceea ce priveşte consolidarea prezenţei aliate pe flancul estic al NATO prin dislocarea în România a peste 650 de militari francezi din cadrul Batalionului 27 Vânători de Munte, componentă a forţei de Răspuns a NATO cu nivel de reacţie foarte ridicat.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Iar miercuri, într-o videoconferință organizată de Turcia și la care au mai participat miniștrii apărării din Bulgaria, Georgia, Polonia, România și Ucraina, Vasile Dîncu a adus în atenție creșterea amenințărilor din Marea Neagră, restricționarea libertății de navigație și pericolul generat de minele maritime aflate în derivă.
Publicat de Gabriel Stan,
23 noiembrie 2021, 12:20
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Aeriene Române au continuat și în această săptămână misiunile de transport medical în contextul pandemiei de COVID-19. Două persoane recuperate în urma bolii au fost repatriate din Danemarca și, respectiv, Germania cu o aeronavă militară C-27 Spartan, configurată pentru misiuni medicale.
Pe timpul zborului, pacienții au fost monitorizaţi de specialiștii din cadrul SMURD și ai Bazei 90 Transport Aerian. Parte a implicării armatei în sprijinul gestionării situației sanitare actuale este și misiunea subofițerilor sanitari ai Spitalului Militar de Urgență Focșani, care au sprijinit timp de o lună actul medical în Spitalul Modular de la Lețcani, județul Iași, destinat îngrijirii formelor medii și grave ale pacienților cu COVID-19.
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a aprobat, printr-o nouă hotărâre, actualizarea listei ţărilor/teritoriilor de risc epidemiologic ridicat, în zona roşie intrând Olanda, Federaţia Rusă, Insulele Feroe şi Guernsey.
Totodată, potrivit HCNSU nr.95/2021, în zona galbenă au intrat:
– din zona roşie, în urma scăderii incidenţei: Malaysia, Cuba, Grenada, Costa Rica şi Antigua și Barbuda;
– din zona verde, în urma creşterii incidenţei: Cehia, Danemarca, Ungaria, Germania, Elveţia, Liechtenstein, Groenlanda, Iordania și Botswana;
De asemenea, în zona verde au intrat: Palestina, Bermuda, Curaçao, Montserrat, Insulele Virgine Britanice şi Insulele Turks şi Caicos.
România a înscris 6 sportivi în 3 probe la Campionatele Mondiale de Sprint, care se desfășoară între 16-19 septembrie, la Copenhaga, Danemarca.
La canoe, tricolorii Leonid Carp și Victor Mihalachi vor concura în proba care va fi în programul JO Paris 2024, dublu 500 m.
Antrenorul Florin Popescu a fost nevoit să alcătuiască un echipaj nou pentru această competiție din cauza problemelor medicale ale lui Cătălin Chirilă aflat în recuperare după JO Tokyo 2020. În Japonia, echipajul Chirilă-Mihalachi a terminat pe locul 5 la canoe dublu 1000 m.
Două echipaje românești vor lua startul în competițiile de kaiac. La K2 1000m, România va fi reprezentată de Daniel Burciu și Constantin Mironescu. La K4 500m, vor concura Daniel Berciu, George Săndulescu, Mihai Șerban și Constantin Mironescu.
Reprezentanta României, Roxen, cu piesa „Amnesia”, nu s-a calificat în finala celei de-a 65-a ediţii Eurovision 2021, în urma primei semifinalei a concursului cântecului european, ce a avut loc marţi seara.
În finala Eurovision 2021, după prima semifinală, s-au calificat reprezentanţii următoarelor ţări: Norvegia, Israel, Rusia, Azerbaijan, Malta, Lituania, Cipru, Suedia, Belgia, Ucraina.
Alţi zece artişti se vor califica din a doua semifinală, celor 20 de finalişti urmând să li se alăture, în actul final din 22 mai, reprezentanţii ţării gazdă şi ai Big Five, cele cinci ţări fondatoare Eurovision – Franţa, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie.
În cea de-a doua semifinală a concursului, care va avea loc joi, vor intra San Marino, Estonia, Republica Cehă, Grecia, Austria, Polonia, Republica Moldova, Islanda, Serbia, Georgia, Albania, Portugalia, Bulgaria, Finlanda, Letonia, Elveţia, Danemarca.
Artiştii finalişti au fost aleşi în urma votului publicului – prin telefon, SMS sau aplicaţia online oficială – şi al juriilor de specialitate din ţările participante, ponderile fiind egale.
În Danemarca se sparg farfurii: În Danemarca, toate farfuriile nefolosite sunt păstrate până la data de 31 decembrie, când sunt afectuos sparte de tocul ușilor tuturor prietenilor și rudelor. Tot în Danemarca, oamenii se urcă pe scaune și sar de pe ele, de Anul Nou, ca să aibă noroc.
În Spania se mănâncă 12 boabe de strugure: În Spania, dacă poţi să înghesui 12 boabe de strugure în gură la miezul nopţii, ai parte de noroc în anul care vine
Aruncarea îngheţatei pe jos în Elveţia: În Elveţia, Anul Nou este marcat prin aruncarea de îngheţată pe podea.
Aruncarea monedei în România: În România, oamenii aruncă monede în apă, ca să aibă noroc.
Clătite în Franța: Francezilor le plac lucrurile simple şi delicioase. La fiecare An Nou, ei consumă un teanc de clătite.
Primul sosit în Scoţia: În Scoţia, prima persoana care trece pragul unei case, în Noul An, trebuie să aducă un cadou norocos.
Mâncând pentru prosperitate în Estonia: În Estonia, oamenii mănâncă de șapte ori pe zi, de Anul Nou, pentru a-şi asigura prosperitatea în Noul An.
Sperietoare arsă în Ecuador: În Ecuador, Anul Nou este marcat la miezul nopții prin arderea sperietorilor de ciori umplute cu hârtie. Sunt arse, de asemenea, și fotografiile din ultimul an, ca semn aducător de noroc.
Se poartă lenjerie colorată în America de Sud: În unele ţări din America de Sud, purtarea de lenjerie de corp colorată determină soarta cuiva în noul an. Lenjeria de corp de culoare roşie înseamnă că vei găsi dragostea. Auriul înseamnă bogăţie, iar albul semnifică pace.
108 bătăi de clopote în Japonia: În Japonia, sună toate clopotele de 108 ori, conform convingerii budiste că acest lucru aduce purificare. Este, de asemenea, considerat a fi bine să intri în Noul An zâmbind, deoarece aduce noroc.
Filipinezii preferă lucrurile rotunde: În Filipine, totul se reduce la bani. Ei cred că totul trebuie să fie rotund, astfel încât să reprezinte monede şi să aducă bogăţie. Alimente rotunde, haine rotunde, totul să fie rotund.
Potrivit unui raport al Comisiei Europene, România este țara cu cei mai mulți morți pe șosele.
Raportul arată că, în țara noastră, mor 96 de persoane la un milion de locuitorui. Un prim factor este lipsa autostrăzilor. Comisia Europeană arată că doar o mică parte a deceselor au loc în accidentele de pe autostrăzi. În coada clasametului se regăsește și Bulgaria cu 88 de morți la un milion de locuitori.
Pe de altă parte, în țările cu o infrastructură rutieră bine dezvoltată mor cei mai puțini oameni. Cel mai bine stă, în acest clasamenet, Marea Britanie cu doar 27 de persoane la un milion de locuitori. Podiumul este completat de Danemarca, cu 30 de morți, și Irlanda cu 31.
Un alt raportul al Organizației Mondiale a Sănătății arată că România stă cel mai rău, din țările UE, la numărul de decese în accidente rutiere raportat la populație.
OMS subliniază că bunăstarea unei națiuni are un rol major în această statistică, indicând că riscul unei persoane de a muri într-un accident rutier este de trei ori mai mare într-o țară cu venit mediu decât într-una cu venit ridicat.
Printre motive se numără regulamentele de circulație insuficient de severe sau insuficient aplicate și respectate, precum și infrastructura precară.
Șoferii și pasagerii automobilelor sunt cei mai expuși riscului, cumulând 48% din decese, urmați de pietoni (27%), motocicliști (11%) și cicliști (5%).
Cea mai mare bancă din Danemarca, Danske, a anunţat că este investigată de Departamentul american de Justiţie, în legătură cu un scandal de spălare de bani. În cea mai mare parte a tranzacţiilor suspecte, în valoare de aproximativ 230 de miliarde de dolari, ar fi vorba de bani din spaţiul rusesc sau ex-sovietic. În septembrie, directorul general al Danske Bank, Thomas Borgen, a demisionat Thomas Borgen ca urmare a unei anchete referitoare la fonduri ce au fost transferate prin filiala Danske Bank din Estonia de clienţi din Rusia şi din alte părţi ale fostei Uniuni Sovietice. Banca a comunicat atunci că investighează tranzacţii în valoare de peste 230 de miliarde de dolari, efectuate în aceste zone în perioada 2007 – 2015. Vicepreşedintele Danske, Carol Sergeant, a declarat că scandalul a afectat imaginea băncii.
Luxemburgul este țara care cheltuiește mai mult pentru sănătate, pe cap de locuitor, în comparație cu România, care cheltuie cei mai puțini bani la acest capitol. Spania se află în centrul clasamentului, cu o cheltuială per locuitor de 2.034 de euro. Țările care alcătuiesc Uniunea Europeană cheltuiesc circa un miliard de euro pentru sănătate, potrivit ultimelor date publicate de Eurostat. Această cifră reprezintă 7,2% din PIB-ul european și este al doilea element de cheltuieli cel mai important după „protecțiasocială” (19,2%). Țările care cheltuiesc cel mai mult în raport cu PIB-ul lor sunt Danemarca (8,6%), Franța (8,2%), Austria și Olanda (ambele 8%). Spania se află pe poziția 15, cu 6,2%.
Ce se întâmplă dacă analizăm cheltuielile pe cap de locuitor? În acest caz, potrivit Eurostat, clasamentul este condus de Luxemburg, cu 5.556 de euro per locuitor, urmat de Suedia, cu 4.966 de euro, şi Danemarca, 4.876 de euro. Pe de altă parte, cei care cheltuiesc cel mai puțin per cetățean sunt România (388 euro), Bulgaria (504 euro) și Letonia (650 euro). Spania, în acest caz, este situată pe poziția 13, cu 2.034 de euro per locuitor.
Luxemburg – 5.556; Suedia – 4.966; Danemarca – 4.876; Olanda – 4.297; Irlanda – 4.147; Germania – 3.973; Austria – 3.957; Belgia – 3.722; Franţa – 3.582; Finlanda – 3.575; Spania – 2.034. (Sursa: Eurostat)
Danemarca este ţara europeană care produce cea mai mare cantitate de deşeuri urbane, în timp ce România generează cel mai puţin gunoi în oraşe, potrivit datelor Eurostat. Chiar dacă Danemarca este recunoscută ca lider european în energia regenerabilă – aproape 15% din electricitate provenind din deşeuri biodegradabile – ţara scandinavă produce cel mai mult gunoi urban, pe cap de locuitor. Potrivit datelor publicate de Eurostat, danezii au produs cele mai multe kilograne de deşeuri pe cap de locuitor, în 2016, şi anume 777 de kilograme de persoană, în timp ce românii au produs cantitatea cea mai mică de deşeuri, 261 de kilograme de persoană.
După Danemarca, Norvegia este al doilea stat care generează o mare cantitate de gunoi urban – 754 de kilograme de persoană, apoi Elveţia – 720 de kilograme de persoană, urmată de Islanda – 656 de kilograme de persoană. De cealaltă parte, după România, Polonia este a doua ţară care produce o cantitate mică de deşeuri urbane – 307 kilograme de persoană, urmată de republica Cehă – 339 de kiLograme de persoană şi Slovacia, cu 348 de kilograme. Media europeană de 480 de kilograme de deşeuri urbane este atinsă de Grecia (497 de kilograme), Italia (495) şi Marea Britanie (495). Spaniolii sunt uşor sub media europeană, cu 443 de kilograme de persoană.
La categoria deşeuri urbane se încadrează gunoiul colectat de oraşe de la locuinţe private, clădiri de birouri, magazine şi instituţii publice. Danemarca, un stat cu o populaţie de 5,7 milioane de persoane, este de mai mulţi ani unul dintre principalii generatori de deşeuri. În general, oamenii care produc cea mai mare cantitate de deşeuri trăiesc în cele mai bogate ţări din vestul Europei , precum ţările nordice. Statele care generează cel mai puţin gunoi au un Produs Intern Brut mai mic decât vecinele lor din nord. Cu un salariu mediu de 36.000 de euro pe an, Danemarca este unul dintre statele europene cu cel mai mare PIB pe cap de locuitor, raportat la puterea de cumpărare.
Media salariului european este de 29.100 de euro pe an. În România, PIB-ul pe cap de locuitor, raportat la puterea de cumpărare, este de 16.900 de euro pe an. În plus, România are una dintre cele mai numeroase populaţii rurale din Europa (51,7%), fiind depăşită doar de Bulgaria, conform celor mai recente date Eurostat. Prin contrast, în Danemarca, doar 15% din populaţie locuia în zonele rurale, în 2015. Banca Mondială afirmă că rezidenţii urbani produc de două ori mai multe deşeuri solide decât în zonele rurale şi există o legătură clară între nivelul ridicat al veniturilor şi urbanizarea, respectiv deşeurile produse, din cauza unei mai mari puteri de cumpărare.
Obiceiurile la cumpărături pot avea, de asemenea, un rol cheie în generarea deşeurilor, în condiţiile în care sud-europenii au tendinţa de a-şi cumpăra alimente din pieţe în aer liber, unde produsele nu sunt vândute întotdeauna în pungi de platic, ceea ce înseamnă mai puţin gunoi. În Europa, deşeurile municipale sunt tratate diferit, în funcţie de tipul de gunoi. În 2016, 30% din gunoi a fost reciclat, 27% – ars, 25% – depozitat în gropi de gunoi şi 17% – transformat în compost. Procentajul deşeurilor municipale reciclate a crescut cu o frecvenţă constantă, în ultimul deceniu, de la 17% în 1995, la 46% în 2016, potrivit Eurostat.
Piesa “Nu pleca” a fost scrisă special pentru Dida Drăgan, cu ocazia primei competiţii Eurovision la care participa România, spune compozitorul Adrian Ordean.
Un lucru era sigur, nimeni nu era pregătit pentru un succes la Eurovision, deşi publicul a iubit melodia de la început.
Adrian Ordean, compozitorul piesei Nu Pleca: “publicul a fost sincer, pentru că el a votat şi publicului i-a plăcut această piesă… “Piesa a fost câştigătoare. Sigur că urma plecarea în Slovacia, pentru preselecţia la care participau câteva ţări din zona noastră. Eu nu am putut să merg pentru că eram în turneu cu Compactul. L-am rugat pe George Natsis şi a mers el. Au plecat împreună la această preselecţie. Acolo, Dida s-a aruncat pe jos, într-o parte, în alta. A fost foarte frumos, dar nu am trecut. Bineînţeles că oamenii şi-au aranjat treburile dinainte.”
Peste o treime din populația României e supusă riscului de sărăcie și excluziune socială, arată raportul Oficiului European de Statistică, Eurostat. România este printre statele membre cu cele mai ridicate riscuri, alături de Bulgaria și Grecia.
Anul trecut, potrivit Eurostat, 38,8% din populația României era suspusă riscului de sărăcie și marginalizare socială, un nivel cu peste 15% mai mare comparativ cu media europeană. Singurul stat unde situația este mai gravă din acest punct de vedere e Bulgaria (4 din 10 oameni se confruntă cu această amenințare). Nu departe de România e Grecia, cu 35,6%. Datele Eurostat arată o discrepanță uriașă în interiorul blocului comunitar. Cele mai reduse niveluri de sărăcie și excluziune socială se înregistrează în Cehia (13,3%) și Finlanda, Danemarca și Olanda (sub 17%).
Anul trecut, în statele membre ale Uniunii Europene, în total, 117,5 milioane de persoane se confruntau cu un viitor nesigur, un nivel comparabil cu perioada 2000-2008. În ultimul deceniu, riscul de sărăcie și excluziune socială a crescut în nu mai puțin de zece țări, cu cele mai mari niveluri în Grecia, Cipru și Spania. Situația s-a îmbunătățit considerabil în Polonia, Letonia și România. Chiar dacă România rămâne printre cele mai vulnerabile state din acest punct de vedere, în ultimii 10 ani numărul celor expuși riscurilor a scăzut cu peste un milion, mai arată datele Eurostat.
România se clasează pe ultimul loc în rândul statelor din UE în ceea ce priveşte fondurile cheltuite pentru învăţământ, informează Agerpres, care citează date de la Eurostat. România a cheltuit câte 248 de euro pe cap de locuitor pentru învăţământ, în anul 2015, nivelul mediu european fiind de 1.400 de euro pe cap de locuitor. Pe penultimul loc se află Bulgaria, cu 250 de euro pe cap de locuitor pentru învăţământ. Urmează Croaţia, cu 494 de euro. Luxemburg alocă cea mai mare sumă pentru învăţământ – 4.685 euro, Danemarca – 3.368 euro şi Suedia – 2.977 euro.
România se situează pe ultimul loc în UE şi atunci când se pune problema procentului din PIB alocat pentru învăţământ. Ţara a alocat 3,1% din PIB în anul 2015 pentru învăţământ, fiind urmată de Irlanda cu 3,7% din PIB, precum şi de Bulgaria şi Italia – ambele cu câte 4% din PIB alocaţi pentru învăţământ. Nivelul mediu în UE este de 4,9%. Danemarca alocă cei mai mulţi bani din PIB pentru învăţământ (7%), fiind urmată de Suedia – 6,5% şi Belgia – 6,4%.
În ansamblu, în anul 2015, statele membre UE au cheltuit peste 716 miliarde de euro pentru învăţământ, acest sector fiind cel de-al patrulea domeniu mare pentru cheltuieli publice după sectorul social – cu cheltuieli de 19,2% din PIB, sănătate – 7,2% din PIB şi servicii sociale – 6,2% din PIB.
România a încheiat la egalitate, scor 0-0, meciul susţinut, duminică seară, 27 martie, pe Cluj Arena, în compania naţionalei Danemarcei, într-un meci din etapa a 5-a a grupei E a preliminariilor Cupei Mondiale din 2018.
Tricolorii au făcut un joc slab în urma căruia șansele de calificare la turneul final din Rusia s-au redus considerabil în condițiile în care echipa noastră a ajuns la 3 meciuri oficiale în care nu a înscris.
România a reușit să păstreze un oarecare echilibru și chiar și-a creat câteva ocazii de gol, dar a terminat meciul în corzi, dominată clar în ultima treime a meciului, de echipa Danemarcei.
La partida de pe Cluj Arena au asistat 26.895 spectatori care au creat o atmosferă mult peste calitatea fotbalului prestat de naționala României.
Echipa noastră va juca următorul meci pe 10 iunie, în deplasare, cu Polonia, liderul grupei.
Meciul din preliminariile Campionatului Mondial 2018 cu Danemarca programat duminică, 26 martie, la Cluj-Napoca, va fi arbitrat de englezul Martin Atkinson.
”Centralul” Martin Atkinson, 45 de ani, va fi ajutat la cele două tușe de asistenții Stephen Child și Stuart Burt și de al patrulea oficial Anthony Taylor, cel care a condus meciul România – Muntenegru din debutul preliminariilor.
Arbitru FIFA din 2006, Martin Atkinson are în palmares prezența la Campionatul European 2016 și o finală de Europa League, în 2015.
Un băiat din Danemarca a descoperit în pământ fragmente ale unui avion german, datând din cel de-al Doilea Război Mondial.
El a folosit un detector de metale, intrând într-o mlaștină pentru a verifica povestea bunicului lui despre căderea unui avion în această zonă, a declarat arheologul local Torben Sarauw.
Bunicul băiatului de 14 ani, Daniel Christiansen, i-a spus că în anul 1944 în mlaștina din apropierea casei lor din nordul Danemarcei a căzut un avion al armatei Germaniei naziste, iar băiatul a decis să verifice acest lucru, a spus Sarauw.
În avionul aflat la o adâncime de cinci până la șase metri, s-au găsit, de asemenea, oase umane, uniforme Luftwaffe, obiecte personale ale echipajului, inclusiv trei prezervative și foi pentru țigări.
Muzeul local examinează fragmentele de avion, iar poliția a ridicat oasele, a afirmat Sarauw.
Reamintim că Germania a ocupat Danemarca în anul 1940, dar această țară scandinavă a fost eliberată în 1945.
Aarhus din Danemarca şi Pafos din Cipru sunt în 2017, noile capitale culturale europene. Dacă oraşul danez va ilustra modul în care artele, cultura şi sectorul creativ ne pot ajuta să ne modelăm comportamentele sociale, urbane, culturale şi economice de bază, pentru a găsi soluţii noi la problemele comune, Pafos îşi va pune în evidenţă experienţele multiculturale şi proximitatea geografică atât cu Orientul Mijlociu, cât şi cu nordul Africii, pentru a consolida relaţiile dintre ţări şi culturi.
Comisarul european pentru educaţie, cultură, tineret şi sport, Tibor Navracsics este de părere că titlul de capitală culturală europeană este o ocazie unică de a aduce împreună comunităţile prin cultură şi de a stimula crearea unor parteneriate locale, europene şi internaţionale solide pentru viitor.
Titlul de capitală europeană a culturii aduce cu sine multe schimbări pentru oraşul care îl câştigă, atât din punct de vedere cultural, cât şi socio-economic. În fiecare zi se întâmplă mereu câte ceva, ceea ce creşte numărul de turişti, dar şi respectul de sine şi mândria faţă de oraş în rândul cetăţenilor. Cultura poate schimba vieţi şi asta nu trebuie să uităm niciodată. Dacă nu ne cunoaştem trecutul, cum putem construi viitorul?
Oraşele sunt alese pe baza unor programe culturale care trebuie să aibă o dimensiune puternic europeană, să stimuleze participarea şi implicarea activă a locuitorilor şi să contribuie la dezvoltarea pe termen lung a oraşului. Acest titlu este, de asemenea, o ocazie excelentă pentru oraşe de a-şi schimba imaginea, de a-şi marca poziţia pe harta lumii, de a atrage mai mulţi turişti şi de a-şi regândi propria dezvoltare prin cultură.
După Aarhus şi Pafos în 2017, vor urma urma ţări precum Malta, Olanda, Bulgaria, Italia, Croaţia şi Irlanda. Abia în 2021 va veni rândul României să deţină titlul de capitală culturală europeană. Timişoara a fost desemnată în toamna anului trecut după o competiţie acerbă cu Bucureşti, Cluj-Napoca şi Baia Mare.
În 2021, alături de Timişoara vor mai fi două capitale europene ale culturii, una din Serbia şi alta din Grecia, Novi Sad, respectiv Elefsina. România a mai deţinut acest titlu pentru prima dată, în 2007 prin intermediul Sibiului.
50 de milioane de euro au fost investite în spectacole de dans, muzică, arte sau literatură, lucrări de reabilitare a clădirilor istorice şi a lăcaşurilor de cult, ceea ce au făcut ca Sibiul să fie mai vizibil în întreaga lume. Se estimează că un milion de turişti au vizitat oraşul într-un singur an.
Refugiaţii au schimbat radical regulile în Uniunea Europeană. Astfel că pentru protejarea spaţiului Schengen au fost înăsprite controalele la frontierele externe.
Comisarul European pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos:
În ultimele luni am făcut paşi importanţi pentru protejarea frontierelor Uniunii Europene. Spațiul Schengen este o realizare istorică la care nu trebuie să renunțăm. Facem tot ce putem pentru a reveni cât mai curând la o funcționare normală. Păstrarea spaţiului Schengen este principala noastră prioritate. De aceea, crearea Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă este atât de importantă. Odată operaţională, se va ocupa și mai eficient de problemele legate de migrație și securitate. Dar din păcate mai avem de lucru.
Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, care a fost lansată în această toamnă, va fi total operațională abia în ianuarie 2017.
Dat fiind faptul că Europa se confruntă cu cel mai important aflux de migranţi de la al Doilea Război Mondial, Comisia Europeană a recomandat prelungirea cu încă trei luni a controalelor temporare la anumite frontiere interne din spațiul Schengen. Deși situația s-a stabilizat treptat, nu sunt încă îndeplinite integral condițiile care ar permite revenirea la o funcționare normală, spune comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, Dimitris Avramopoulos:
Comisia Europeană a propus prelungirea controalelor temporare pentru o perioadă ce nu ar trebui să depăşească trei luni. Înainte de a opta pentru menţinerea controalelor, statele membre în cauză ar trebui să analizeze dacă există măsuri alternative care să conducă la acelaşi rezultat şi să le comunice Parlamentului şi Comisiei Europene. Statele membre care continuă verificările vor trebui să revizuiască săptămânal necesitatea, frecvenţa, locul şi durata controalelor, să adapteze intensitatea controalelor la nivelul de ameninţare la care se raportează şi să le elimine treptat, dacă este cazul.
De asemenea, statele membre vor avea, de asemenea, obligaţia de a furniza rapoarte lunare detaliate cu privire la controalele efectuate şi la necesitatea lor. Prelungirea controalelor temporare se referă la graniţele terestre şi maritime dintre Germania, Austria, Suedia, Danemarca și Norvegia. Eliminarea ar putea duce la o intensificare a migranţilor.
CE spera ca libera circulatie in spatiul Schengen sa revina la normal
Publicat de Andrei Cretoiu,
8 ianuarie 2016, 09:30 / actualizat: 8 ianuarie 2016, 11:42
Reintroducerea cotroalelor la frontiere, in mod necoordonat la nivel european, starneste tot mai multe temeri in legatura cu libertatea de circulatie.
Trei state au introdus pana acum controale la granitele interne ale spatiului Schengen pe motiv ca afluxul masiv de imigranti le afecteaza securitatea interna.
Suedia, care face verificari la frontiera inca de la jumatatea lunii noiembrie a impus din 4 ianuarie companiilor auto si feroviare care folosesc podul dinspre Danemarca sa verifice identitatea calatorilor inainte de imbarcare.
Danemarca, la randul sau, se teme ca migrantii ilegali intorsi din Suedia vor ramane pe teritoriul sau si in plus a introdus controale la granita cu Germania de unde sosesc numerosi refugiati. Copenhaga nu doreste sa fie destinatia finala pentru mii si mii de solicitanti de azil, a spus ministrul danez pentru migratie, Inger Stojberg.
Si omologul sau suedez, Morgan Johansson a declarat ca situatia a devenit extrem de dificila pentru tara sa, mai ales in ultimele 4 luni ale anului trecut, cand 26 de mii de minori neinsotiti au ajuns in Suedia.
Si Germania a introdus controale la frontiere, in principal la granita cu Austria, inca de la mijlocul lui septembrie. Secretarul de stat in ministerul german de interne, Ole Schroder a spus ca deocamdata nu exista nici un impact negativ asupra libertatii de circulatie la granita cu Danemarca dar ramane problema eficientei controalelor la frontierele externe ale spatiului Schengen, in special la granita dintre Grecia si Turcia. Numarul de solicitanti de azil inregistrati anul trecut in Germania a depasit un milion de persoane. In medie au sosit in Germania 3.2oo de refugiati zilnic iar numarul lor nu s-a diminuat in ultimele zile, peste 3o de mii de persoane au intrat prin Bavaria intre 26 decembrie si 4 ianuarie.
Situatia ramane tensionata in Germania unde in ajunul Anului Nou s-a semnalat un val de agresiuni sexuale si furturi comise in zona garii centrale si a catedralei din Koln, incidente care au socat si alarmat populatia si oficialitatile dupa ce victimele au afirmat ca agresorii provin dintr-un grup de circa o mie de barbati de origine araba sau nord-africana. Guvernul german a condamnat agresiunile comise la Koln insa a respins orice fel de instrumentalizare ce i-ar viza pe refugiati.
Comisarul european pentru migratie, Dimitris Avramopoulos s-a intalnit la Bruxelles cu reprezentantii celor trei state pentru a clarifica situatia
“Suntem cu totii de acord ca spatiul Schengen si libertatea de miscare trebuie aparate atat pentru cetateni cat si pentru economie. Dupa cum stiti s-au luat masuri exceptionale. Am convenit sa le mentinem o perioada minima de timp si sa revenim la normal cat mai curand posibil. Asta inseamna ca fluxurile de migranti trebuie sa scada. Singurul mod de a progresa este o solutie europeana impreuna cu toate cel 28 de state membre”.
Comisia europeana a recunocut ca implementarea sistemului cotelor obligatorii de refugiati avanseaza lent si ca din cei 16o de mii de migranti ce ar trebui redistribuiti intre statele membre pana in prezent au fost relocati doar 272.
Publicat de Andrei Cretoiu,
5 ianuarie 2016, 09:30 / actualizat: 7 ianuarie 2016, 14:47
Orașele Wroclaw din Polonia și San Sebastian din Spania sunt în acest an Capitale europene ale culturii. Sub motto-ul „Spații ale frumuseții”, Wroclaw va organiza în acest an peste 100 de evenimente culturale, în timp ce San Sebastian, sub sloganul „Cultură pentru conviețuire”, va promova cele mai bune modalități de a trăi împreună prin artă și cultură. Timișoara dorește ca în 2021 să își adauge eticheta de capitală europeană a culturii, având în vedere beneficiile ce decurg din acest fapt.
Orașul Wroclaw este cea mai mare localitate din vestul Poloniei şi capitală istorică a provinciei Silezia. Evenimentul major al deschiderii programului de la Wroclaw va avea loc pe data de 17 ian. cînd mai bine de 2000 de oameni de cultură porniți din patru direcții ale localității se vor întîlni în piața centrală pentru o festivitate grandioasă. Sub mottoul ”Spațiu al frumuseții” mai mult de 1000 de evenimente culturale vor schimba arhitectonica orașului.
Comisarul pentru Educație, Cultură, Tineret și Sport, Tibor Navracsics, a spus că titlul de Capitală Culturală Europeană ajută orașele să coaguleze comunitățile și aduce beneficii pe termen lung atît cetățenilor cît și economiilor orașelor.
San Sebastian, un oraș din NE Spaniei, pregătește o uriașă fiesta (tamborrada) ce va dura 5 zile și va primi toate ingredentele culturale europene. Deschiderea oficială din 23 ianuarie va avea loc la teatrul Victoria Eugenia și va fi urmată de un concert. Programul intitulat ”Cultură pentru coexistență” promovează moduri superioare de trăire prin intermediul artei și al culturii.
”Capitală Culturală Europeană”, proiect lansat din 1985, este unul dintre cele mai populare programe ale Uniunii Europene. Din România, Timişoara a fost nominalizată pe lista scurtă a oraşelor care trec în faza finală a competiţiei pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021 alături de Baia Mare, Cluj-Napoca şi Bucureşti. Simona Neumann, director executiv al Asociaţiei Timişoara – Capitală Culturală Europeană se referă la programul propus.
Timişoara – Capitală Culturală Europeană propune un program artistic care se centrează în jurul sloganului ”Luminează orașul prin tine” sau, în limba engleză, ”Shine your light, light up your city”. Valorile europene împărtășite au reprezentat fundamentul clasei de mijloc al timișoarei în sec. al XVI-lea și al XIX-lea precum și esența procesului ei de luminare, de aderare la principiile și dezideratele epocii luminilor. Vom recupera această axiologie și, reactualizată, o vom racorda la pulsul contextului contemporan. Dorim ca Timișoara să devină laboratorul ce readuce la viață aceste valori în spațiul european.
După Wroclaw și San Sebastian, capitale culturale europene în 2016, Aarhaus din Danemarca și Pafos din Cipru vor urma în 2017. În ceea ce privește candidaturile pentru anul 2021 vom afla o decizie finală pînă la sfîrșitul acestui an.
Țările de Jos se află pe primul loc în ediția din acest an, cu rezultate foarte bune la 16 categorii, urmate de Suedia, Finlanda, Regatul Unit și Danemarca. Cum era de asteptat Romania se află pe ultimul loc la acest capitol. Claudia Ruse de la București Fm ne oferă detalii în rubrica Euranet Plus.
Comisia Europeană a publicat a doua ediție a acestui document care compară rezultatele înregistrate de statele membre în 29 de categorii de transport. Tabloul de bord reunește date provenite din diverse surse publice precum Eurostat, Agenția Europeană de Mediu și Forumul Economic Mondial.
Per ansamblu, statele membre au realizat progrese bune în acest sector, față de anul trecut cand s-a realizat prima ediție a acestei monitorizari. Țările de Jos se află pe primul loc în ediția din acest an, cu rezultate foarte bune la 16 categorii, urmate de Suedia, Finlanda, Regatul Unit și Danemarca.
Ultimele locuri ale clasamentului sunt ocupate de Croația, Italia, Grecia , Polonia și România. Cota de piață din țara noastră a companiilor de transport de marfă feroviar concurente cu operatorul principal este cea mai mare din Europa. Cu toate acestea, în piața de pasageri, cota este mai mică. România și-a îmbunătățit scorul siguranța rutieră , dar este în continuare printre țările cu cel mai mare număr de accidente rutiere.
Îmbunătățirea siguranței pe drumurile din statele membre ale Uniunii Europene este o prioritate pentru executivul comunitar, spune Jakub Adamowicz, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru transport și politică regională…
”Noi lucrăm pentru a îmbunatati înregistrarile tuturor țărilor membre în domeniul siguranței șoselelor, pentru a reduce numarul accidentelor din spatiul comunitar. Pentru noi este foarte important ca numarul celor care mor în accidente rutiere să nu mai fie atât de mare. De aceea, in acest tablou de bord sunt criterii care vizează investițiile pe termen lung în domeniul transporturilor.”
Documentul evidențiază domeniile care necesită investiții prioritare și măsuri in domeniul politicii de transporturi. Acest demers iși propune să ajute statele membre să își îmbunătățească sistemele naționale de transport. Creșterea sustenabilității și a eficienței transporturilor în Europa contribuie la crearea unei uniuni energetice cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice, precum și la aprofundarea pieței interne , care reprezintă două priorități ale Comisiei Europene.
Violeta Bulc, comisarul UE pentru transporturi, a declarat că tabloul de bord din 2015 arată cât de dinamic este sectorul european al transporturilor.
Oficialul europenan s-a arătat încântat de progresele realizate în raport cu anul trecut în ceea ce privește calitatea infrastructurii și deschiderea piețelor transportului feroviar de marfă. Începând cu ediția din acest an, Comisia Europeană intenționează să monitorizeze progresele statelor membre de-a lungul timpului.
Comerţul electronic este o parte importantă a economiei Uniunii Europene, și a crescut constant în ultimii ani. Jumătate dintre europeni au cumpărat anul trecut bunuri sau servicii pe internet, însă mare parte de pe piaţa internă.
Consumatorii continuă să se simtă mult mai încrezători atunci când cumpără online din propria lor țară, lucru confirmat şi de purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Christian Wigand: Potenţialul comerţului online pe piaţa europeană este extrem de ridicat, potrivit noului tablou de bord al pieţelor de consum. Aproximativ 61% dintre consumatori cumpără de pe internet doar produse din propria lor ţară, faţă de 38% care fac cumpărături din alte state membre ale Uniunii Europene. Acest lucru se întâmplă deoarece populaţia are mai multă încredere în produsele autohtone şi în cele pe care le văd, decât în pe cele care le comandă online din alte ţări.
Există reguli privind comerţul electronic, pe care Comisia Europeană le-a impus până în prezent şi pe care, până la sfârşitul anului doreşte să le uniformizeze, ca pe viitor să poată înlesni cumpărăturile online între statele europene. Regulile sunt în beneficiul cetăţenilor şi al firmelor din Europa. Comerţul online trebuie să se realizeze în siguranţă şi să aibă parametri calitativi mai mari.
Este nevoie ca fiecare consumator să cunoască ce drepturi are, a mai precizat Christian Wigand. În prezent, de exemplu, doar patru din zece europeni știu că au dreptul să înlocuiască bunurile defecte.
România se situează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană după numărul utilizatorilor de internet care cumpără online bunuri şi servicii, comenzile de îmbrăcăminte şi rezervările de vacanţe sunt cele mai frecvente. În schimb, cele mai ridicate procentaje de cumpărători online sunt înregistrate în Marea Britanie, Danemarca, Suedia şi Germania.
Comisia Europeană doreşte să creeze o piață unică digitală în Europa, să elimine barierele care încetinesc dezvoltarea comerţului online în cele 28 de țări ale Uniunii Europene, bariere care împiedică consumatorii să profite pe deplin de această piață. În acest sens, Comisia Europeană a adoptat în primăvara acestui an o strategie privind piaţa unică digitală, care ar putea contribui la dezvoltarea economiei și crearea de noi locuri de muncă.
În prezent, principalele probleme întâmpinate de consumatorii care fac comerţ online privesc livrarea și conformitatea produsului. Mai mult decât atât, consumatorii continuă să se confrunte cu restricții din cauza ţării de reședință sau a cardurilor de credit pe care le folosesc. Acestea au fost şi principalele motive pentru care au fost depuse reclamaţii. Tabloul de bord arată însă că doar 6% dintre consumatori au sesizat autorităţile publice, restul fie au preferat să treacă cu vederea problema, fie au contactat direct distribuitorul sau furnizorul. Şi asta deoarece nu au ştiut cum să procedeze pentru a reclama autorităţilor problema sau nu au avut încredere într-o eventuală reuşită.
Comisia Europeană a demarat o anchetă pentru investigarea practicilor din sectorul comerţului online. Rezultatele preliminare vor fi publicate la jumătatea anului viitor.
Podul Øresund – o minune infrastructurala de acum 15 ani
Aceasta sosea unica face legatura intre capitala Danemarcei, Copenhaga, si orasul Malmö din Suedia.Podul Øresund a fost conceput de arhitectul danez George K.S. Rotne si a fost inaugurat acum 15 ani! Podul, care se intinde pe o suprafata de 8 km inainte de a tranzita o insula artificialaprintr-un tunel de 4 km a fost inaugurat la 1 iulie, anul 2000.
Constructia este impresionanta atat din punct de vedere arhitectural, cat si al biodiversitatii:Asociatia Gradinii Botanice Lund a descoperit peste 500 de specii noi de plante pe insula creata artificial din materiale de dragare provenite de pe fundul marii.
La construire au fost descoperite bombe neexplodate din Al Doilea Razboi Mondial!
In ciuda a doua situatii care au ingreunat constructia tunelului – descoperirea a 16 bombe neexplodate din Al Doilea Razboi Mondial situate pe fundul marii si construirea unui segment de tunel incorect – acesta a fost terminat cu trei luni inainte de termenul de finalizare.
Preturile incep de la 25€ si ajung pana la 94€
Astazi, traversarea cu mașina costa 47€ pentru o singura calatorie, dar exista si pachete de 10 calatorii sau subscriptii anuale care aduc reduceri si de 50%. Pentru o masina de mare tonaj taxa creste la 94€, iar cei care tranziteaza podul cu motocicleta trebuie sa plateasca 25€.
Începând cu data de 17 august, în spaţiul comunitar a intrat în vigoare regulamentul privind succesiunile. Acesta este menit să reducă dificultățile juridice întâmpinate în cazul decesului unui membru de familie care deține bunuri în altă stat membru Uniunii Europene. Care vor fi efectele acestui regulament, aflăm de la responsabilul networking al Centrului de Informare EUROPE DIRECT Craiova, Carmen Oprescu.
Efectele acestui regulament au fost subliniate de comisarul european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, Věra Jourová, care a specificat că de acum înainte gestionarea succesiunilor și testamentelor cu implicații transfrontaliere va fi mai rapidă și mai puțin costisitoare. Cetățenii care își redactează testamentul pot alege ca legislația propriei țări să se aplice asupra întregii averi deținute, chiar dacă trăiesc în alt stat membru și au bunuri sau proprietăți în diferite țări. Acest lucru va aduce liniște în suflet și stabilitate legală unui număr de aproximativ 450 de mii de familii europene implicate, în fiecare an, în proceduri transfrontaliere. Rezultatul final îl reprezintă proceduri mai rapide și mai ieftine, ce aduc economii de timp și bani cetățenilor europeni când vine vorba de taxele legale.
Regulamentul prevede și introducerea unui certificat european de moștenitor. Iată cum se poate intra în posesia acestuia.
Certificatul European de moștenitor este emis la cererea oricărei persoane interesate. Solicitanți pot fi moștenitorii, executorii testamentari, legatarii sau administratorii patrimoniului succesoral. Cererea formulată va fi practic, completarea unui formular tip, după modelul publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Aceasta cerere conține informații cu privire la defunct, solicitant, alți posibili beneficiari, eventuale legate testamentare ale autorului succesiunii și dacă există declarații de acceptare sau renunțare la moșteniri. Toate aceste informații vor trebui să fie însoțite de documente doveditoare în original sau copii legalizate. Cererea, va fi primită de autoritatea competentă spre soluționarea moștenirii care va proceda la verificarea îndeplinirii criteriilor privind competența teritorială şi verificarea privind formularea unei alte eventuale solicitări similare, care vizează aceeași moștenire în alt stat membru sau în același stat cu autoritatea în cauză. În plus, cererea va fi înregistrată în Registrul European al Cauzelor Succesorale, unde va fi alcătuit dosarul succesoral privind defunctul. Autoritatea competentă va acorda termene şi va obține acordul tuturor celor implicaţi cu privire la elementele cerute spre a fi certificate, în scopul emiterii certificatului de moștenitor. Acesta va permite celor ce îl dețin să își demonstreze statutul și să își exercite drepturile pe întreg teritoriul comunitar.
Singurele state membre care fac excepție de la aplicarea noilor norme sunt Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, în rest, succesiunile transfrontaliere vor deveni mult mai simple.
Dacă până acum, cetăţenii europeni ce moşteneau bunuri deţinute de rude cu domiciliul în altă ţară treceau prin proceduri complexe legate de succesiune, din cauza legislaţiilor diferite, de acum ieri totul este mai simplu.
Un nou regulament, adoptat de statele membre la propunerea Comisiei Europene, a intrat în vigoare.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Annika Breidthardt, a transmis că acesta va aduce o îmbunătăţire considerabilă a situaţiei actuale.
„Noile reguli vor asigura transparenţă şi certitudini legale celor aproximativ 450 000 familii vizate anual. Rezultatul va consta în procedure mai rapide şi mai ieftine, care vor economisi timpul cetăţenilor europeni şi banii lor din taxe legale.”
Potrivit acestei legi, cei care decid să lase un testament, pot cere aplicarea lui conform reglementărilor ţării din care provin, chiar dacă ei locuiesc în alt stat.
De asemenea, noile norme introduc certificatul european de moștenitor, care dă posibilitatea persoanelor să își dovedească statutul de moștenitor sau de administrator al unei succesiuni, fără a se efectua alte formalități pe teritoriul UE.
Noul regulament se aplică în toate Statele Membre , mai puţin în Marea Britanie, Irlanda şi Danemarca, ţări care nu au adoptat acest instrument legislativ.
În mediul online a fost lansată şi o campanie de informare a cetăţenilor pe această temă.
Corul de Copii Radio s-a calificat în Finala Competiţiei Corale Let the Peoples Sing, ediţia 2015 – un apreciat eveniment internaţional din circuitul muzicii vocale, aflat sub auspiciile Uniunii Europene de Radio şi Televiziune (European Broadcasting Union – EBU).
Competiţia a fost iniţiată în 1961 de către BBC (British Broadcasting Corporation – Londra) şi a fost iniţial derulată doar la nivel naţional, până în anul 1966 când a devenit o manifestare internaţională, competitorii fiind propuşi de EBU.
Semifinala concursului s-a desfăşurat la München, în 22 şi 23 ianuarie 2015. Dintre cele 19 ansambluri corale propuse de 13 organizaţii afiliate EBU care au participat la această etapă, juriul internaţional a selectat, în urma audierii înregistrărilor radio, nouă ansambluri din Danemarca, România, Statele Unite ale Americii, Austria, Germania, Letonia, Suedia, Bulgaria şi Marea Britanie.
În 11 octombrie Corul de Copii Radio dirijat de Voicu Popescu va evolua în finala de la München în cadrul categoriei Coruri de copii şi tineret, într-un concert public în Studioul 1 al Radiodifuziunii Bavareze, eveniment difuzat live de postul BR-KLASSIK şi înscris în Stagiunea Euroradio 2015-2016.
Înfiinţat în 1945, Corul de Copii Radio a avut o evoluţie spectaculoasă încă de la apariţia sa în peisajul muzical românesc şi a demonstrat deja şi pe plan internaţional nivelul său artistic. Cele peste 50 de participări la festivaluri, turnee artistice şi concursuri internaţionale în aproape toate statele Europei, în Japonia, SUA şi Canada, au adus tinerilor artişti preţioase distincţii şi premii şi au contribuit la acordarea în 2004, de către Federaţia Corurilor din U. E., a titlului de Ambasador Cultural al Uniunii Europene.
Recitalurile, concertele a cappella, contribuţiile aduse interpretărilor unor capodopere vocal-simfonice alături de Orchestra Naţională Radio, Orchestra de Cameră Radio, Orchestra Filarmonicii George Enescu, Filarmonica din München, Orchestra de Stat Bavareză, sub bagheta unor mari maeştri români şi străini ca: Iosif Conta, Ludovic Bacs, Horia Andreescu, Cristian Badea, Jing Wang, Lawrence Foster, Wayne Marshall, Zubin Mehta, au dezvăluit deosebitele calităţi interpretative ale formaţiei.
Radiodifuziunea Bavareză din München, Germania (BR), organizează şi coordonează ediţia 2015 a acestei competiţii deschise corurilor de amatori. Obiectivele concursului sunt stimularea interesului pentru acest gen de muzică, promovarea rolului EBU şi al radiodifuziunilor publice afiliate în organizarea unor evenimente muzicale marcante cu profil radiofonic şi crearea de conţinut pentru programele de muzică corală, cu posibilitatea de difuzare pe toate platformele media.
Tricolorele vor juca in grupa B, alaturi de Norvegia, Danemarca si Ucraina. Tara noastra a ajuns la turneul final dupa ce a trecut de barajul contra Belarusului. Fetele lui Tadici vor avea adevarate derby-uri in aceasta grupa, daca tinem cont ca Norvegia are in palmares 2 medalii olimpice de aur, 2 titluri mondiale si 5 europene. De asemenea, Danemarca este tripla campioana europeana si olimpica, dar si campioana mondiala. Nici nationala Ucrainei nu sta rau – cu o medalie europeana si un bronz olimpic. Campionatul European de Handbal Feminin va avea loc in perioada 7-21 decembrie, in Croatia si Ungaria.
Delegatia Romaniei la Eurovision pleaca astazi spre Copenhaga
Publicat de DSRNetworkAdmin,
29 aprilie 2014, 12:10 / actualizat: 7 iunie 2015, 16:48
Romania este reprezentata anul acesta de Paula Seling si Ovi, cu piesa ‘Miracle’. Delegatia Romaniei la Eurovision pleaca astazi spre Copenhaga, locul de desfasurare al Concursului European. Romania este reprezentata anul acesta de Paula Seling si Ovi, cu piesa „Miracle”. Acestia concureaza in cea de-a doua semifinala, pe 8 mai. Show-ul Eurovision de anul acesta are parte de o surpriza, organizatorii reusind sa transforme un fost santier naval de pe o insula intr-o sala de spectacole. In concursul din Danemarca s-au inscris 37 de tari. Este a treia oara cand Eurovisionul este gazduit de Danemarca, dupa 1964 si 2001. Organizatorii estimeaza ca aproximativ 180 de milioane de telespectatori din lumea intreaga vor urmari competitia.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
