Trandafir de la Moldova – Ştefan Lăzărescu

Publicat de Cristina Ion, 1 octombrie 2017, 07:49

„Trandafir de la Moldova” se cântă atât în România, cât şi în Republica Moldova, iar notorietatea melodiei şi a versurilor par invers proporţionale cu ceea ce se cunoaşte despre perioada în care a apărut şi cine este autorul acestui „imn” neoficial al Moldovei. Specialiştii în folclor (care apreciază că a apărut în perioada interbelică, în sudul ţării noastre), cât şi muzicienii, sunt puşi la grea încercare atunci când apar întrebări legate de originea melodiei.

Creată între cele două Războaie Mondiale, melodia populară „Trandafir de la Moldova” a devenit folclor orăşenesc, cântec de petrecere (nu apare în culegerile de folclor, pe ea s-au ţesut, prin cârciumile din Bucureşti, 8 versuri iniţiale, iar în timp, s-a îmbogăţit cu strofe, în funcţie de locul unde se cânta. A intrat în repertoriul multor interpreţi de muzică populară: Maria Lătăreţu, Ion Creţu, Nelu Huţu, nu i-a răsărit lui Ştefan Lăzărescu pentru întreg rostul vieţii, dar l-a prins în mrejele sale, răspunsul publicului fiind pe măsură.

Născut (la 18 iunie 1913) în Caragele – judeţul Buzău), privind nesăţios către capitală, stabilindu-se în Bucureşti (prin 1941) şi-a desăvârşit studiile muzicale la „secţia pedagogie” a Conservatorului „Ciprian Porumbescu”. Atras, irezistibil, de „cele ale cântului” (potrivit propriei sale expresii), a absolvit şi „secţia canto principal”, fiind coleg cu Nicolae Herlea, Valentin Teodorian, David Ohanesian (iată de ce a participat, în calitate de student, la emisiuni radiofonice „pe viu”, cu arii, duete din opere şi operete, cu lied-uri, prelucrări clasice); a interpretat, cu aceeaşi pasiune, melodii populare, dar şi genul romanţei. Vreo trei ani, a cochetat şi cu muzica uşoară.

AVATAR ENESCU 60 de ani în 6 zile, la Radio România Cultural

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 mai 2015, 06:30 / actualizat: 7 iunie 2015, 16:05

Enescu Re-Imagined, Enescu Reloaded, Enescu Pop Icon, Amintiri despre George Enescu sunt câteva dintre ipostazele prin care Radio România Cultural celebrează complexitatea personalităţii culturale a marelui compozitor, violonist, pianist, dirijor şi mentor, chiar în săptămâna în care se împlinesc 60 de ani de la moartea sa.

Radio România Cultural propune un proiect editorial on air şi online – AVATAR ENESCU – prin care va creiona un portret mai aproape de mileniul III, o cale de cunoaştere aflată la intersecţia generată de viziunile celor mai importanţi oameni de cultură cu abordările moderne, non-conformiste ale tinerilor.

La 60 de ani de la moartea sa, George Enescu este mult prea puţin cunoscut şi cântat. Imaginea gânditoare şi tristă dintr-o fotografie veche pare să îi conserve misterul, menţinând o distanţă plină de reticenţă. Lucrările sale (cu excepţia, poate, a rapsodiilor) nu se află în prima opţiune a interpreţilor sau a publicului, nici măcar al celui autohton…De ce? De ce nu avem şi noi bomboane Enescu, aşa cum vienezii se mândresc cu cele marca Mozart? Ce ne împiedică sau ne reţine?

Viorile lui George Enescu vor fi aduse, marţi, 4 mai, în emisiunea Oaza de Muzică de către Cristina Andrei, directorul Muzeului Naţional „George Enescu”, iar muzicienii Gabriel Croitoru, Simina Croitoru, Cristina Paşa şi Sabin Penea vor cânta pe ele pentru publicul Radio România Cultural. Multe dintre personalităţile zilelor noastre vor veni în direct la Radio România Cultural pentru a reafirma valoarea incontestabilă a moştenirii enesciene. O altă ediţie specială a Oazei de muzică realizată de Sorina Goia va fi joi 7 mai, cu pianistul Dan Grigore în prim plan.

A fost Enescu un Mozart pe care l-am ratat? Lumea internaţională şi-l aduce aminte ca pe unul dintre cei mai mari violonişti ai secolului 20, însă el se considera, în primul rând, un compozitor…Cum ni-l reamintim şi noi, românii? În perioada 4-7 mai, emisiunea Vocea umană, realizată de Mihaela Soare, propune o serie de interviuri document cu Elena Cernei, David Ohanesian, Ştefan Niculescu, Cella Delavrancea, Tutu Georgescu, Tudor Arghezi, Octav Onicescu şi alte personalităţi care l-au cunoscut pe George Enescu.

În zilele de 4 şi 5 mai, Radio România Cultural va difuza două documentare dedicate personalităţii lui George Enescu. Sub genericul Enescu pop icon, producţiile realizate de Maria Balabaş vor urmări personalitatea lui George Enescu aşa cum este înteleasă de muzicologi, DJ, colecţionari de discuri, jazzmani şi publicul de muzică din România. Poate fi perceput cel mai mare compozitor român ca un pop icon? Cât de departe pot merge aceste analogii şi cât de relevante sunt pentru percepţia importanţei lui George Enescu pentru cultura română? Cum se transmite informatia în lumea contemporană? Cât de puternic ne mai regăsim în imaginea tradiţională a lui George Enescu? Ne-am imprima un tricou (mai degrabă) decât să-i ascultam muzica? Acestea sunt câteva intrebari la care încearcă să răspundă documentarele difuzate în zilele de 4 şi 5 mai, de la 16,05.

O altă atracţie a proiectului editorial AVATAR ENESCU va fi oferită de Revista Muzicală Radio. În 1951, Bernard Gavoty (critic muzical şi jurnalist de radio) a realizat o serie de 20 de dialoguri colocviale cu George Enescu, difuzate în acelaşi an de Radiodifuziunea Franceză. Transcrise ulterior cu fidelitate, dialogurile au fost publicate în chiar anul morţii sale (1955) şi reprezintă un autoportret vivant şi modest al omului, compozitorului şi interpretului, a pasiunii care i-a guvernat întreaga viaţă: să facă şi să scrie muzică. Întreaga serie de interviuri va putea fi ascultată în original, din 4 mai, accesând Revista Muzicală Radio.

Recompunerea portretului Enescu se va încheia, sâmbătă 9 mai, cu o ediţie specială a programului Music Show în care Radio România Cultural va difuza Invitaţiile Eutherpei, o emisiune dedicată lui George Enescu de către marele om de cultură, Iosif Sava.