Klaus Iohannis: „Se impune realizarea independenței energetice a României”!

Publicat de Andra Radu, 1 martie 2022, 17:00

Klaus Iohannis a susținut o declarație de presă după ședința CSAT, în care s-a discutat despre războiul din Ucraina.

„Astăzi am decis în CSAT o serie de măsuri după cum urmează:

În primul rând, am decis să intensificăm la nivel bilateral și aliat demersurile pentru consolidarea semnificativă a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic în perioada imediat următoare, prin dislocarea de forțe aliate și prin constituirea accelerată a Grupului de Luptă din România.

În contextul general produs de efectele situației de securitate regională este necesară susținerea pe diverse dimensiuni a Republicii Moldova, care se confruntă cu un val crescut de refugiați și posibil și cu alte dificultăți. În acest sens, în ședința CSAT, am decis o serie de măsuri de sprijin.

În ceea ce privește contribuția României la efortul comunității internaționale de sprijinire a Ucrainei, am decis astăzi înființarea pe teritoriul țării noastre a unei facilități logistice, un așa-numit hub, un centru, care să permită colectarea și transportul donațiilor internaționale în domeniul ajutorului umanitar către Ucraina și către ucraineni.

Am hotărât intensificarea măsurilor pentru a ajuta refugiații din Ucraina și a gestiona integrat un aflux masiv de persoane care intră pe teritoriul țării noastre.

Dincolo de deciziile concrete luate astăzi, consider că prezenta criză arată că, din punct de vedere strategic, sunt necesare noi acțiuni consolidate ale României pe cel puțin două dimensiuni.

Am definit astfel două obiective strategice:

În primul rând, creșterea capacității de apărare a statului român. În acest sens, consider că se impune creșterea procentului din PIB alocat cheltuielilor de Apărare de la 2%, cât este în momentul de față, la 2,5%.

În al doilea rând, se impune realizarea independenței energetice a României, în principal prin dezvoltarea energiei regenerabile și nucleare civile.

Sigur, pentru îndeplinirea acestor obiective strategice, vor fi necesare decizii politice și trebuie puse în aplicare planuri de acțiune concrete la nivelul instituțiilor competente.”, a declarat Klaus Iohannis.

Inteligența artificială şi riscurile la adresa consumatorilor

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 februarie 2020, 15:26 / actualizat: 3 martie 2020, 14:06

Inteligența artificială și procesele automate de luare a deciziilor pot crea riscuri la adresa consumatorilor.

Deoarece algoritmii de învățare pot prelucra datele cu o precizie și o viteză care depășesc capacitatea umană, aplicațiile de inteligență artificială au devenit tot mai frecvente în finanțe, asistență medicală, educație, sistemul juridic și nu numai. Însă dependența de inteligența artificială are și riscuri, mai ales acolo unde deciziile sunt luate fără supraveghere umană. Învățarea automată se bazează pe recunoașterea modelului în seturile de date. Problemele apar atunci când datele disponibile reflectă prejudecățile societății.

Inteligența artificială este implicată tot mai mult în sistemele de decizie algoritmice. În multe situații, cum ar fi accesul la credite, locurile de muncă, tratamentul medical sau sentințele judiciare, impactul deciziei asupra oamenilor poate fi semnificativ. Deciziile automate pot perpetua diviziunile sociale. Unii algoritmi folosiți în angajare s-au dovedit a fi părtinitori împotriva femeilor, de exemplu.

Comisia trebuie să clarifice modul în care intenționează:

• să se asigure că europenii sunt protejați de practicile comerciale neloiale și/sau discriminatorii sau de riscurile pe care le implică serviciile profesionale care folosesc inteligența artificială
• să garanteze o mai mare transparență în aceste procese
• să se asigure că în sistemele de decizie algoritmice sunt utilizate seturi de date de înaltă calitate și nepărtinitoare.

Dezvoltarea inteligenței artificiale și a proceselor automatizate de luare a deciziilor prezintă provocări pentru încrederea și bunăstarea consumatorilor. Când consumatorii interacționează cu un astfel de sistem, aceștia ar trebui să fie informați în mod corespunzător despre modul în care funcționează sistemul.

Rezoluția adoptată pe 23 ianuarie în cadrul comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor îndeamnă Comisia să examineze dacă sunt necesare măsuri suplimentare pentru a garanta drepturi pentru protecția consumatorilor în contextul inteligenței artificiale și al procesului decizional automatizat.

Petra De Sutter – președinta Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor a declarat: “Trebuie să ne asigurăm că sunt garantate protecția și încrederea consumatorilor, că regulile UE privind siguranța și răspunderea pentru produse și servicii sunt adaptate obiectivelor în era digitală.”

Rezoluția va fi votată în plen la mijlocul lunii februarie. După aceea, va fi transmisă Consiliului UE (statelor membre) și Comisiei. Comisia ar trebui să-și prezinte planurile pentru o abordare europeană a inteligenței artificiale pe 19 februarie 2020.

Decizii importante în activitatea de transplant!

Publicat de Andra Radu, 13 iunie 2019, 10:08

Ministerul Sănătății vrea să existe criterii clare de repartizare a organelor, care vor fi publicate pe site-ul agenției.

Ministrul Sorina Pintea a declarat că a avut loc o primă întâlnire a noului Consiliu Științific al Agenției Naționale de Transplant: „Am propus și Consiliul Științiific a aprobat ca gestionarea Registrului Național de Transplant, serverele și softul, să fie în custodia STS, ca să nu mai existe nicio discuție vis-a-vis de SRL-urile care gestionează aceste lucruri. Eu nu văd motivul pentru care o persoană din agenție să poată accesa oricând registrele regionale. Pe de altă parte, aceste registre regionale sunt gestionate de acel coordonator, iar pacientul are o parolă și poate să intre oricând să vadă care este status-ul dosarului său, dar publicarea criteriilor de alocare pe site pentru mine este esențială, iar criteriul urgenței primează.”

Cât privește modificările organizării activității de transfuzie sanguină, acestea se află în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătății.

Sorina Pintea a mai precizat că toate schimbările propuse vor duce la îmbunătățirea activității de transfuzie sanguină. Schimbările propuse vor duce la îmbunătăţirea activităţii de transfuzie sanguină, prin introducerea unui sistem informatic care să asigurare trasabilitatea de la venă la venă, creşterea securităţii transfuzionale, un sistem naţional de hemovigilenţă şi alte prevederi în conformitate cu cerinţele din directivele europene în domeniu.

Comisia Europeană a prezentat recomandările specifice fiecărui stat membru

Publicat de Camelia Teodosiu, 7 iunie 2019, 11:46

Comisia Europeană a prezentat, pe 5 iunie, recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019.  Acest raport definește orientările de politică economică adresate tuturor statelor membre ale UE pentru următoarele 12-18 luni. De asemenea, Comisia a adresat un avertisment României cu privire la abaterea semnificativă constatată în 2018 și sugerează Consiliului să recomande corectarea acesteia.

Economia europeană este în creștere pentru al șaptelea an consecutiv și sunt semne că această tendință se va menține și în 2020, economiile tuturor statelor membre fiind în expansiune în ciuda condițiilor mai puțin favorabile și a incertitudinilor de la nivel mondial. Numărul persoanelor care au un loc de muncă a atins o cifră record, iar rata șomajului nu a fost niciodată mai scăzută. Există însă în continuare decalaje importante între țări, regiuni și categorii de populație. În acest context, Comisia invită statele membre să continue pe calea progreselor realizate în ultimii ani. Aplicarea unor reforme eficace, însoțite de strategii de investiții bine țintite și de politici fiscal-bugetare responsabile, funcționează în continuare ca o busolă care ghidează cu succes procesul de modernizare a economiei europene.

Recomandările specifice fiecărei țări

Recomandările oferă orientări statelor membre menite să le permită acestora să abordeze în mod adecvat provocările economice și sociale mai noi sau mai vechi cu care se confruntă și să își atingă cele mai importante obiective comune de politică. Aceste recomandări se bazează pe analiza detaliată a rapoartelor de țară publicate în luna februarie și pe evaluarea programelor naționale prezentate în luna aprilie. Încetinirea creșterii economice la nivel mondial face și mai imperioasă necesitatea continuării reformelor structurale, acordându-se prioritate celor care vizează o creștere durabilă și favorabilă incluziunii. Statele membre ar trebui să promoveze convergența socială în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale. Astfel cum se precizează în recomandarea privind zona euro, statele membre ar trebui, de asemenea, să încerce să realizeze o reechilibrare mai simetrică între statele din zona euro și să își continue eforturile de consolidare a pieței unice și de aprofundare a uniunii economice și monetare a Europei.

Recomandările specifice fiecărei țări din 2019 pun un accent mai apăsat pe identificarea nevoilor de investiții naționale și pe prioritatea dată acestora și acordă o atenție specială disparităților regionale și teritoriale. Această abordare reflectă analiza aprofundată a nevoilor de investiții și a blocajelor identificate pentru fiecare stat membru în rapoartele de țară publicate la începutul acestui an și ar trebui să permită stabilirea de priorități în ceea ce privește utilizarea fondurilor UE în viitorul buget al UE pe termen lung, cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027.

Progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor

De la lansarea semestrului european în 2011, statele membre au înregistrat cel puțin unele progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a peste două treimi din recomandările specifice care le-au fost adresate.

S-au realizat progrese mai ales în sectorul serviciilor financiare și al politicilor de ocupare a forței de muncă, în timp ce recomandărilor referitoare la lărgirea bazei de impozitare, la serviciile de sănătate, precum și la concurența în domeniul serviciilor nu li s-a dat curs decât într-o măsură foarte mică.

Având în vedere provocările economice și sociale cu care ne confruntăm în continuare și riscul unei deteriorări a perspectivelor economice, o aplicare mai fermă a reformelor în toate domeniile este esențială pentru consolidarea rezilienței economiilor UE.

Dezechilibrele macroeconomice continuă să fie corectate

Continuă să se înregistreze progrese în ceea ce privește corectarea dezechilibrelor macroeconomice, dar este necesar să se întreprindă acțiuni suplimentare. În unele state membre, nivelul datoriei publice și private continuă să fie mai ridicat ca oricând, ceea ce reduce marja de manevră pentru a face față șocurilor negative. În alte state membre se observă semnele unei posibile supraîncălziri datorate creșterii dinamice a prețurilor la locuințe și creșterii costului unitar al muncii. Toate statele membre au nevoie să ia măsuri suplimentare pentru a susține creșterea productivității, a stimula investițiile și a promova creșterea potențială.

În luna februarie, Comisia a concluzionat că 13 state membre se confruntau cu dezechilibre (Bulgaria, Croația, Franța, Germania, Irlanda, Portugalia, Spania, Țările de Jos, România și Suedia) și că trei dintre aceste țări se confruntau cu dezechilibre excesive (Cipru, Grecia și Italia). Ca și în anii precedenți, aceste dezechilibre necesită o monitorizare specifică permanentă în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (PDM).

Orientări și decizii în contextul Pactului de stabilitate și de creștere

Pe baza evaluării programelor de stabilitate și de convergență pentru 2019, Comisia a luat o serie de măsuri în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere. Comisia recomandă abrogarea procedurii aplicabile deficitelor excesive în cazul Spaniei. Odată ce Consiliul va lua această decizie, toate procedurile aplicabile deficitelor excesive care datează din perioada crizei vor fi închise. În 2011, 24 de state membre făceau obiectul componentei corective a Pactului.

Comisia a adoptat, de asemenea, rapoarte pentru Belgia, Franța, Italia și Cipru în temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în care analizează respectarea de către aceste state a criteriilor referitoare la nivelul deficitului și al datoriei stipulate în tratat. În cazul Italiei, raportul concluzionează că nivelul datoriei justifică procedura aplicabilă deficitelor excesive.

Ungaria și România fac obiectul unei proceduri aplicabile abaterilor semnificative începând din 2018 și, respectiv, din 2017. Pe 5 iunie, Comisia a adresat un avertisment Ungariei și României cu privire la abaterea semnificativă constatată în 2018 și sugereză Consiliului să recomande corectarea de către aceste țări a abaterii semnificative.

Context

Recomandările specifice fiecărei țări se bazează pe prioritățile mai ample identificate în discursul președintelui Comisiei privind starea Uniunii și în analiza anuală a creșterii. Acestea sunt revizuite în fiecare an pentru a reflecta progresele realizate și evoluția situației. Statele membre ale zonei euro primesc și ele recomandări privind politica economică a zonei euro. Recomandările formulate în cadrul semestrului european sunt coerente cu viziunea pe termen mai lung prezentată în Strategia Europa 2020.

De la preluarea mandatului său, actuala Comisie a adus o serie de modificări semestrului european, cu scopul de a spori eficacitatea și relevanța acestuia. De exemplu, a fost redus numărul recomandărilor, iar conținutul acestora a fost concentrat, lăsându-se însă o marjă de manevră statelor membre pentru a putea acționa în conformitate cu practicile și cu situația lor națională specifică. S-a acordat o atenție sporită provocărilor care decurg din situația agregată a zonei euro, inclusiv eventualelor efecte de propagare de la o țară la alta. Recomandarea privind zona euro a fost prezentată mai devreme în cadrul ciclului (în luna noiembrie), astfel încât să se ofere statelor membre posibilitatea de a ține cont în planurile lor de perspectiva la nivelul zonei euro. S-a acordat prioritate considerațiilor de ordin social și acestea au fost integrate în toate etapele evaluării, în conformitate cu prioritățile definite în Pilonul european al drepturilor sociale și prin utilizarea tabloului de bord social. În plus, în ciclul din acest an, Comisia s-a axat asupra nevoilor de investiții ale fiecărui stat membru, în vederea pregătirii pentru programarea viitoarei generații de fonduri UE și pentru a se asigura că prioritățile în materie de reformă și de investiții sunt convergente la nivel național, astfel încât sprijinul UE să poată fi utilizat în mod optim.

În plus, Comisia a avut mai multe inițiative de promovare a dialogului, de comunicare cu părțile interesate și de sporire a gradului de asumare a reformelor la nivel național. Înainte să publice rapoartele de țară, Comisia s-a consultat cu statele membre cu privire la părțile analitice ale acestora. În ultimele luni, Comisia s-a întâlnit cu autoritățile naționale și cu părțile interesate pentru a aborda principalele provocări și pentru a verifica modul în care ar putea fi transpuse acestea în recomandările specifice fiecărei țări. În paralel, Comisia organizează consultări periodice cu partenerii sociali și a invitat statele membre să fie mai receptive la contribuțiile partenerilor sociali naționali. De asemenea, Serviciul de sprijin pentru reforme structurale al Comisiei oferă statelor membre, la cererea acestora, asistență specifică pentru măsurile de reformă, sprijinindu-le în procesul de elaborare și punere în aplicare a reformelor.

În luna februarie, Comisia a prezentat o analiză detaliată a situației economice și sociale din fiecare stat membru, sub forma rapoartelor de țară, în cadrul pachetului de iarnă 2019 al semestrului european.

În luna aprilie, statele membre și-au prezentat programele naționale de reformă și programele de stabilitate (în cazul țărilor din zona euro) sau programele de convergență (în cazul țărilor din afara zonei euro), inclusiv măsurile luate în urma „pachetului de iarnă”.

Recomandările, publicate pe 5 iunie, se bazează pe aceste dialoguri, pe programele naționale, pe datele elaborate de către Eurostat și pe Previziunile economice din primăvara anului 2019 pe care Comisia le-a publicat recent.

Etapele următoare

Comisia invită Consiliul să adopte recomandările specifice fiecărei țări și solicită statelor membre să le pună în aplicare integral și în timp util. Comisia va continua să comunice cu părțile interesate pentru a asigura asumarea pe scară largă a reformelor necesare, precum și monitorizarea și punerea în aplicare eficace a acestora. Miniștrii din UE urmează să poarte discuții cu privire la recomandările specifice fiecărei țări înainte ca acestea să fie adoptate de către șefii de stat sau de guvern din UE. Statelor membre le revine apoi sarcina de a pune în aplicare aceste recomandări prin intermediul politicilor lor economice și bugetare naționale. Recomandările specifice fiecărei țări și analiza subiacentă din rapoartele de țară vor servi, de asemenea, ca bază analitică pentru programarea fondurilor politicii de coeziune a UE în perioada 2021-2027.

Recomandările specifice României