Deputaţii au aprobat programul guvernamental „Noua casă”, care permite cumpărarea de locuințe noi sau vechi cu credite garantate de stat.
Reprezentantul UDMR Miklós Zoltán a argumentat că astfel, mai multe categorii de persoane vor putea obţine împrumuturi ipotecare.
Programul „Noua casă” prevede acordarea de credite de până la 70.0000 de euro pentru achiziţionarea de locuinţe vechi, cu un avans de minimum 5%.
Valoarea împrumuturilor poate ajunge, însă, la 140.000 de euro, în cazul în care sunt cumpărate imobile noi, inclusiv cele construite prin ANL, iar în aceste cazuri, avansul este de cel puţin 15%.
Redistribuirea mandatelor în Parlamentul European după Brexit
Publicat de Camelia Teodosiu,
3 februarie 2020, 11:01 / actualizat: 3 martie 2020, 14:09
Distribuția locurilor în Parlament s-a modificat în urma retragerii Regatului Unit din UE.
Începând cu 1 februarie, numărul și distribuția mandatelor în Parlament se schimbă, ca urmare a retragerii regatului Unit din UE.
De la data de 1 februarie, Parlamentul European va avea 705 membri, comparativ cu 751 (numărul maxim permis de tratatele UE) dinaintea retragerii Regatului Unit, pe 31 ianuarie 2020.
Din cele 73 de mandate care au aparținut Regatului Unit, 27 au fost redistribuite altor state, în timp ce restul de 46 vor fi păstrate pentru potențiale extinderi în viitor.
În funcție de reglementările naționale, numele unor deputați au fost confirmate, în timp ce pentru alții încă se așteaptă confirmarea. Lista din prezent a deputaților este disponibilă în secțiunea dedicată de pe site-ul PE.
Distribuția locurilor: nu pierde nicio țară
Redistribuirea locurilor a garantat că nicio țară UE nu a pierdut locuri, în timp ce unele au câștigat între un loc și cinci locuri pentru a redresa subreprezentarea în urma schimbărilor demografice.
Infografic: distribuţia locurilor în Parlamentul European
Decizia a luat în considerare populația statelor membre și urmează principiul proporționalității degresive. Aceasta înseamnă că țările care sunt mai mici din punct de vedere al populației ar trebui să aibă mai puțini deputați în Parlamentul European decât țările mai mari. În același timp, deputații din țările mai mari ar trebui să reprezinte mai mulți oameni decât deputații din statele membre mai mici. În acest fel, membrii din țările mai mici au o prezență relativ mai puternică în Parlament.
Locurile în Parlamentul European în funcție de țară
Comisia de Bugete a aprobat marți un ajutor de 293,5 milioane EUR din Fondul de Solidaritate al UE, în urma catastrofelor care au avut loc în Austria, Italia și România în anul 2018.
Ajutorul de 293,5 milioane EUR din Fondul de Solidaritate al UE se împarte astfel: 277,2 milioane EUR pentru Italia, urmare a ploilor abundente, vânturilor puternice, inundațiilor și alunecărilor de teren din toamna anului 2018; 8,1 milioane EUR pentru Austria urmare a acelorași fenomene meteorologice și 8,2 milioane EUR pentru regiunea de nord-est a României urmare a inundațiilor din vara anului 2018. Propunerea a fost aprobată cu 35 de voturi pentru, un vot împotrivă și trei abțineri.
Deputații europeni încurajează susținerea pentru cercetare la nivel UE și Erasmus
Membrii PE au aprobat, cu 31 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și o abținere, o creștere cu 100 milioane EUR pentru programele de referință ale UE: Orizont 2020 (80 milioane EUR pentru cercetare) și Erasmus+ (20 milioane EUR pentru mobilitatea tinerilor), urmare a deciziei Parlamentului European și a Consiliului în cadrul acordului privind bugetul UE 2019 din decembrie 2018.
De asemenea, membrii Comisiei Bugete a PE au decis, cu 32 de voturi pentru, 4 împotrivă și o abținere, să restituie statelor membre 1,8 miliarde EUR din bugetul pentru 2018, prin scăderea contribuției la bugetul UE. Acesta este un exercițiu anual, surplusul provenind de obicei din dobânzi și penalități încasate de Comisia Europeană și din programe europene implementate parțial.
Următoarele etape
Toate proiectele de rapoarte trebuie să fie aprobate de plenul Parlamentului, în cadrul sesiunii PE din 16 – 19 septembrie, de la Strasbourg și de Consiliul UE.
Roșu, albastru, roz, turcoaz… sunt culorile care arată tipul de activitate în Parlamentul European.
Calendarul Parlamentului are un cod al culorilor, care arată ce activitate desfășoară deputații. Mai jos vă oferim un scurt ghid al culorilor care arată tipul de activitate în noul Parlament în următorii cinci ani.
Albastru – grupuri politice
În timpul săptămânilor albastre, eurodeputații se întâlnesc în cadrul grupurilor lor politice, pentru a analiza legislația care va fi prezentată în plen. Grupurile politice din Parlament reunesc europarlamentari din diferite partide politice naționale, care împărtășesc aceeași poziție politică și afilieri. Pentru a forma un grup politic este nevoie de minimum 25 de deputați din cel puțin șapte țări UE.
Roz – comisii
În timpul săptămânilor roz, deputații europeni participă la ședințele comisiilor, care sunt deschise publicului și sunt transmise în direct.
Fiecare eurodeputat este membru al uneia sau al mai multor comisii parlamentare, dedicate unui anumit domeniu din politica europeană, de la afaceri externe la probleme economice, egalitate, educație și cultură. Fiecare comisie are reprezentanți din întregul spectru politic.
Comisiile oferă eurodeputaților proveniți din diferite grupuri politice un forum pentru a discuta proiectele de lege, pentru a propune modificări, pentru a lua în considerare propunerile Comisiei și ale Consiliului în întocmirea unor rapoarte care vor fi prezentate în plen.
Roșu – ședințe plenare
Toată munca depusă în timpul săptămânilor albastre și roz culminează cu săptămânile roșii, care marchează sesiunile plenare ale Parlamentului, la Strasbourg și Bruxelles.
În timpul sesiunilor plenare, deputații europeni dezbat chestiuni importante și votează aspecte care variază de la comerț și migrație la mediul înconjurător. În plen, deputații adoptă, modifică și pot chiar respinge legislația.
Turcoaz – activități în afara Parlamentului
În săptămânile turcoaz, eurodeputații lucrează în afara Parlamentului. Aceștia pot organiza reuniuni în circumscripțiile lor sau pot participa la reuniuni ale delegațiilor Parlamentului, în cadrul cărora se reunesc eurodeputați și parlamentarii din țări din afara UE.
În cadrul primei runde de voturi, în Parlamentul European, deputații europeni s-au concentrat asupra relațiilor externe, în timp ce dezbaterea legislativă va fi reluată în toamnă.
Deputații europeni și-au exprimat votul în special asupra poziţionării UE față de criza din Venezuela, emiterea unui act european de amendare a încălcării drepturilor omului (inspirat de Magnitsky Act) și faţă de criza de la frontiera SUA-Mexic.
Este de remarcat că “mâna câştigătoare” a fost a celor cu o abordare mai dură față de cele trei subiecte supuse votului.
Iată câteva consideraţii referitoare la primele voturi exprimate în noul Parlament European privind politica externă:
– Renew Europe este confirmată în calitate de regizor în noul PE, deoarece grupul era pe partea câștigătoare, pe toate voturile exprimate până acum. Acest lucru se datorează faptului că grupul s-a alăturat unei coaliții înclinate spre dreapta în chestiuni referitoare la Venezuela și Rusia, deși a fost alături de o coaliție de stânga în ceea ce privește problemele legate de criza migrației la frontiera SUA-Mexic. Surprinzător este că poziţia celuilalt grup „rebranduit”, și anume “identitatea și democrația lui Salvini”, nu a fost diferită. De fapt, grupul de dreapta era în principal pe partea perdanţilor, singura excepție fiind voturile asupra Venezuelei. În acest caz, majoritatea membrilor din grupul “identitate” se aflau pe partea câștigătoare, sprijinind o poziție mai strictă față de acțiunile guvernului lui Maduro. Cu toate acestea, anumiţi membri francezi (de exemplu, colegii lui Marine Le Pen) nu au fost de acord cu Liga italiană și cu alte delegații și au votat împotriva recunoașterii lui Juan Guaidó drept președinte legitim al țării;
– Grupul GUE/NGL, susținut de Greens/EFA, a încercat (fără succes) să împiedice adoptarea propunerilor de rezoluție cu privire la Venezuela și apoi s-a opus recunoașterii lui Juan Guaidó drept președinte legitim al Venezuelei. În cadrul grupului S&D au fost observate anumite diviziuni în legătură cu aceste aspecte. De exemplu, scepticismul relativ mai puternic asupra susținerii liderului opoziției Juan Guaidó a fost observat în rândul membrilor S&D, germani, francezi, englezi, portughezi, bulgari și slovaci. Cu toate acestea, grupul S&D a susținut rezoluția finală, care a cerut sancțiuni suplimentare adresate autorităților statului venezuelean pentru încălcarea drepturilor omului, precum și susținerea investigației din partea Curții Penale Internaționale cu privire la pretențiile privind infracțiunile comise de guvernul Maduro. Foarte interesant, grupul Verts / ALE a fost mai puțin unificat decât de obicei atunci când a votat rezoluția privind criza din Venezuela, întrucât cei doi copreședinți ai grupului (nemţoaica Ska Keller și belgianul Philippe Lamberts) au ajuns în minoritate (cei mai mulți membri s-au opus rezoluției împotriva lui Maduro, în timp ce cei doi copreședinți au decis să se abțină);
– S&D a fost profund împărțită referitor la denumirea actului privind sancțiunile UE pentru încălcarea drepturilor omului, propunerea fiind ca acest document să fie numit după Serghei Magnitsky, un contabil fiscal rus care a murit în închisoare după denunțarea corupției sistematice a oficialilor ruși. Mișcarea simbolică (propusă de Renew Europe) este o trimitere clară împotriva lui Putin. Criticii numelui „Magnitsky” susțin că regimul de sancțiuni al UE în domeniul drepturilor omului ar trebui să aibă un caracter global și că nicio încălcare specifică a drepturilor omului nu ar trebui să fie vizată în mod explicit. Referirea la cazul lui Serghei Magnitsky (și, astfel, la Rusia) a fost susținută de o majoritate a deputaților europeni (ECR, PPE, Renew Europe și parte din S&D), în timp ce GUE / NGL, Greens / EFA și ID au votat împotrivă. În cadrul grupului S&D, membrii austrieci, germani, bulgari și portughezi au fost printre cei mai critici privind referirea simbolică la Magnitsky, în timp ce cea mai mare delegație a grupului, spaniolii, a preferat să se distanțeze de subiect și s-a abținut (inclusiv noul lider al Grupul S&D, Iratxe García). De asemenea, propunerea Renew Europe nu a reușit să convingă pe deplin pe fostul președinte al PE, Antonio Tajani (PPE), care sa abținut;
– Grupul PPE s-a alăturat grupurilor de dreapta pentru a respinge criticile aspre împotriva raidurilor formulate de Agenția SUA pentru Imigrație și Apărare a Vămilor privind migranții fără acte. Cu toate acestea, PPE a ajuns să fie depășită, deoarece Renew Europe, alături de cele trei grupuri progresiste (GUE/NGL, Greens/EFA și S&D), a reunit majoritatea împotriva acțiunilor de „criminalizare” a migranților fără acte de către agenția americană respectivă. Pe de altă parte, în ceea ce privește cele mai multe aspecte privind migrația în ansamblu, cum ar fi respingerea oricărei criminalizări a asistenței umanitare și salutarea tratatelor globale ale ONU privind migrația, PPE s-a orientat spre centru-stânga, lăsând pe cont propriu ECR și ID. Interesant este faptul că PPE, în ansamblul său, a reușit să rămână coerentă în aceste probleme fierbinți, chiar dacă Fidesz-ul maghiar și, într-o măsură mai mică, majoritatea republicanilor francezi au respins linia de grup și au votat în același mod ca naționaliștii de dreapta. De exemplu, „rebelii” PPE unguri și francezi nu au fost de acord cu afirmația potrivit căreia „răspunsul la fluxurile migratoare prin represiune sau criminalizare favorizează xenophobia, ura și violența”.
Deși acestea sunt doar tendințele generale, s-au observat și alte constatări semnificative cu privire la coeziunea principalelor partide naționale și la comportamentul individual al deputaților. Pentru informații detaliate despre modul în care a votat fiecare deputat, asupra acestor subiecte, consultați site-ul https://www.votewatch.eu/
Deputații europeni au ales un nou președinte pentru Comisia Europeană: Ursula von der Leyen. Pe ordinea de zi au mai fost președințiile Consiliului în 2019 și drepturile omului.
Doamna von der Leyen va forma echipa de comisari în timpul verii. Candidații vor fi evaluați în cadrul unor audieri, în comisiile parlamentare responsabile cu portofoliile care le-au fost alocate. Deputații vor vota asupra întregului colegiu în plen în octombrie.
Premierul finlandez Antti Rinne a prezentat în Parlament, miercuri, prioritățile președinției finlandeze a Consiliului UE. Printre acestea se numără combaterea schimbărilor climatice, stimularea concurenței și ameliorarea securității.
Marți, deputații au dezbătut cu premierul român Viorica Dăncilă rezultatele președinției române a Consiliului EU. România a deținut președinția Consiliului Uniunii Europene între 1 ianuarie și 30 iunie anul acesta și s-a axat pe coeziune, valori comune, siguranța și consolidarea Europei ca actor global.
Într-o dezbatere privind asistența umanitară în Marea Mediterană, deputații europeni au discutat despre modul de reconciliere a datoriei morale de salvare a persoanelor aflate în primejdie în largul mării cu necesitatea de a controla fluxurile migratoare către Europa și de a opri traficul de persoane.
Delegațiile mențin relațiile cu parlamentarii din țările terțe, cu scopul de a sprijini politica externă a UE și de a promova valorile fundamentale ale Uniunii, precum libertatea, democrația și respectarea drepturilor omului.
Joi, deputații europeni au dezbătut o serie de probleme legate de drepturile omului în lume, inclusiv protestele în desfășurare din Hong Kong, situația tensionată la granița SUA-Mexic și modul în care autoritățile ruse tratează activiștii din domeniul mediului și prizonierii politici din Ucraina.
Parlamentul a adoptat joi o declarație privind Venezuela, în care și-a exprimat îngrijorarea față de deteriorarea situației din țară și a cerut sancțiuni suplimentare împotriva autorităților de stat responsabile cu încălcarea drepturilor omului.
Disciplina de grup în Parlamentul European sub presiune post-alegeri?
Foto: 4th European Parliament of Persons with Disabilities -European Disability Forum (EDF)- We want to vote! Towards accessible European elections 2019 and a full participation in political and public life for persons with disabilities.
În politică, puterea unui grup constă în numărul de membri, iar în Parlamentul European acest lucru este și mai mult valabil, mai ales după alegerile europene viitoare care vor conduce la o componenţă extrem de fragmentată.
Până în prezent, grupurile parlamentare europene au fost impresionant de coezive / disciplinate, dacă luăm în considerare diversitatea culturală și economică a membrilor lor. Dar toate acestea se pot schimba în PE, după alegerile din mai, din două motive convergente: în primul rând, presiunea din ce în ce mai mare exercitată de cei care fac opinie separată pentru apărarea intereselor naționale pe termen scurt; în al doilea rând, grupurile mai mari vor pierde din influenţă, iar deputații europeni vor avea o gamă mai largă de opțiuni.
Ca rezultat, rolul liderilor grupurilor, de exemplu coordonatorii din comisii, raportori etc. poate fi slăbit, deoarece deputații din Parlamentul European ar putea deveni tot mai conștienți de faptul că loialitatea lor individuală este mai utilă în grupuri cu membrii valoroşi și mai greu de „disciplinat”. Mai mult, grupurile mai mici vor crește sau vor rămâne stabile, de aceea vor deveni mai atrăgătoare atât pentru aderare, cât și pentru alianţe ocazionale. Acesta poate fi cazul grupului FIDESZ cu grupurile de dreapta PPE, pe aspecte privind migrația, părțile francofone și scandinave ale PPE care votează cu stânga asupra deciziilor sociale și de mediu sau ale francezilor în procesul de votare S&D sau cu extrema stângă împotriva acordurilor comerciale.
Dar tentația de a avea o părere diferită față de cea a propriului grup va fi mai vizibilă în cazul persoanelor fizice decât în delegația națională a partidelor în ansamblu: în unele circumstanțe am observat că deputații europeni au poziții diferite, chiar și în comparație cu proprii lor colegi naționali de partid. Unul dintre cele mai bune exemple din actualul PE este legat de britanica Julie Girling, care a fost cea mai „rebelă” Tory din cadrul delegației sale din partea Partidului Conservator: diferendele sale cu colegii Tory nu sunt legate numai de Brexit, ci şi de alte aspecte de pe agenda UE. După monitorizarea acestor cifre, nu este deloc surprinzător să vedem că, în cele din urmă, ea s-a mutat la PPE.
De fapt, monitorizarea dinamicii votului este cel mai bun predictor de a anticipa dacă un europarlamentar sau un partid se îndepărtează (și există șanse sporite de descompunere) sau gravitează spre o altă forță politică (și există șansa unei fuziuni).
În 2009, analiza noastră privind modul de votare a dezvăluit faptul că conservatorii au fost de departe cel mai „rebel” partid din grupul PPE și, la doar câteva luni după ce s-au despărțit de PPE, pentru a forma ECR. În mod similar, în anii 2012-2013, analiza noastră de vot a Consiliului a arătat că Marea Britanie era din ce în ce mai minoritară în Consiliu – câțiva ani mai târziu, din păcate, am fost martorii referendumului și a tuturor consecințelor acestuia.
În Parlament, socializarea într-un grup politic a ajutat la diminuarea diferendelor, pentru a ajunge la compromisuri care să permită grupurilor să arate o poziție comună atunci când decizia este luată în comisie sau în plen. Dimensiunea mare a grupurilor PPE și S&D a contribuit la crearea disciplinei interne (coeziune).
În general, au fost respectate opiniile raportorului sau ale raportorului alternativ. Dar, mai recent, am văzut deja situații în care, pe teme importante, cum ar fi bugetul UE, politica de mediu, migrația sau acordurile comerciale, deputații europeni nu au urmat poziția propriului raportor.
În actualul PE, în aproximativ 1 din 10 hotărâri, majoritatea a fost mai mică de 50 de deputați, ceea ce înseamnă că dacă 26 de deputați europeni votează invers rezultatul este contrariul. În aceste circumstanțe, doar câțiva deputați din Parlamentul European care şi-ar schimba poziţia (și nu ar urma raportorul grupului lor) sunt suficienți pentru a pierde / câștiga votul. În următorul PE, tendințele indică faptul că astfel de evenimente vor deveni și mai frecvente.
Ce eurodeputați au fost cei mai loiali și rebeli în acest termen al PE?
În acest context, termenii „loiali” și „rebeli” se referă la „votarea în acord cu grupul” și „votarea diferită decât grupul propriu”. Acești termeni ar trebui considerați neutri (nu pozitivi / negativi), deoarece deputații europeni sunt responsabili de apartenenţa lor și sunt liberi să decidă dacă linia grupului este sau nu este în interesul partidului din care fac parte. Ca atare, măsurarea noastră este pur analitică și nu critică.
În cel mai mare grup, PPE, maghiarul Jozsef Szajer, este deputatul care a votat cel mai frecvent cu majoritatea grupului său (a fost „loial”) în 99,19% din deciziile luate. Acest lucru poate fi o surpriză, dar, dacă luăm în considerare faptul că eurodeputatul Szajer are o responsabilitate specială, de a coordona instrucțiunile de vot ale grupului său, atunci găsim motivul. Membrii de partidu ai lui Szajer, din FIDESZ, au scoruri de „loialitate” mult mai scăzute decât el însuși, adică 94% sau chiar mai puțin (dar peste media PE).
Purtătorul de cuvânt al PPE (și spitzenkandidat), Manfred Weber, este pe locul doi, cu 99,12% loialitate, în timp ce un alt german, Michael Gahler, se află pe locul trei. Top 5 al acestui clasament este completat de doi români: Siegfried Muresan (raportorul PE pentru bugetul UE) și Adina Valean (președintele comisiei ENVI).
Pe de altă parte, cei mai „rebeli” în PPE au fost belgienii Claude Rolin și Pascal Arimont, finlandezul Sirpa Pietikainen și portughezul Jose Inacio Faria.
Cei mai loiali în „S&D” sunt: două portugheze, cu acelaşi nume de familie – Rodrigues (Maria Joao și Liliana), doi italieni – David Sassoli și Caterina Chinnici și o lituaniană – Vilija Blinkeviciute.
Interesant este faptul că alți doi italieni se află, de asemenea, în topul clasamentului „rebelilor” din S&D: Sergio Cofferati și Elly Schlein. Acestora li s-au alăturat, în “top 5 cei mai rebeli”, suedeză Soraya Post, malteza Alfred Sant și irlandeza Nessa Childers.
În cea de-a treia forță politică a Parlamentului UE, CRE (Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni), liderul conservatorilor finlandezi, Jussi Halla-aho, este cel mai loial membru al acestui grup, urmat de croata Ruža Tomašić și bulgara Angel Dzhambazki. Cel mai „rebel” din ECR de departe a fost grecul Notis Marias.
În ALDE, nu este o surpriză: liderul belgian al liberalilor europeni, Guy Verhofstadt, este de asemenea cel care a votat cel mai frecvent cu majoritatea grupului său (a fost „loial”) în 98,71% din deciziile luate. Verhofstadt este urmat de bulgara Iskra Mihaylova si croatul Jozo Radoš.
Dimpotrivă, letona Iveta Grigule-Pēterse se află în partea de jos a acestui clasament, cu doar 79,26% din voturile „loiale” (mai mult de o mie de voturi diferă de majoritatea grupului ei). Ea este urmată de doi olandezi – Johannes Cornelis van Baalen și Jan Huitema.
În grupul verzilor/ALE, cei mai „loiali” sunt doi germani – Barbara Lochbihler și Maria Heubuch urmaţi de maghiarul Benedek Jávor. Toți au votat în mod regulat (peste 99% din decizii) cu majoritatea grupului lor.
Pe de altă parte, Ana Miranda, din Spania, înregistrează cel mai scăzut punctaj din acest clasament raportat la comportamentul de vot, chiar dacă a devenit deputat în Parlamentul European mai târziu decât începerea generală a mandatului. Ea este urmată de estonianul Indrek Tarand și suedezul Max Andersson, ambii votând cu majoritatea grupului lor în puțin mai mult de 92% din decizii.
În Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică, liderul său german, Gabriele Zimmer, a fost cel mai loial membru, urmată de doi italieni Curzio Maltese și Eleonora Forenz. În schimb, două persoane olandeze se află în partea de jos a acestui clasament, Dennis De Jong și Anne-Marie Mineur, urmate de portughezul João Pimienta Lopes, care a devenit mai recent membru al Parlamentului European.
Interesant este că deputații din Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) și din Grupul Europa Libertății și Democrației Directe (EFDD) sunt cei mai „rebeli” din întregul Parlament al UE. Grecia Notis Marias (ECR) înregistrează cele mai scăzute cifre de loialitate (doar 39,48% dintre voturile sale au fost împărțite de grupul său politic), urmate de lituanianul Rolandas Paksas și italianul Giulia Moi, ambii deputați ai grupului EFDD.
În cadrul programului VoteWatch Europa, am urmărit îndeaproape, în ultimii 10 ani, pozițiile deputaților europeni pe toate subiectele, pentru a anticipa formarea coalițiilor și a identifica care partide și deputați europeni vor fi regizorii pe fiecare subiect.
Prim-ministrul Irlandei Leo Varadkar a deschis miercuri seria unor dezbateri privind Viitorul Europei între lideri europeni şi deputaţi.
În mesajul de bun venit adresat de Prim-ministrului irlandez, Președintele Parlamentului European Antonio Tajani a spus: ,,Am insistat din prima zi în care am fost ales, acum exact un an, asupra importanței aducerii Europei mai aproape de cetățenii săi, care ne cer soluții pentru crearea de locuri de muncă, pentru gestionarea migrației şi întărirea securității şi apărării. O dezbatere deschisă între deputați şi lideri europeni va permite dialogul şi înțelegerea de care vor beneficia cetățenii de pe întreg continentul. Această dezbatere pune Parlamentul European – singura instituție UE aleasă în mod direct de cetățeni – acolo unde trebuie să fie, în centrul dezbaterilor privind viitorul Europei”.
Leo Varadkar declarat că „Idealul european a fost întotdeauna animat de optimism și de credința într-un viitor mai bun. Acest ideal a fost pus la încercare, dar nu a fost distrus. Ținând cont de realizările de până acum, revenim cu noi forţe pentru a înfrunta provocările viitoare”.
Prezentându-și viziunea asupra viitorului Europei, Taoiseach a subliniat necesitatea îmbunătăţirii democrației în UE prin crearea de liste de vot paneuropene, definitivarea uniunii economice și monetare şi asigurări că marile companii plătesc în mod corect partea lor de impozite. Luna aceasta se împlinesc 45 de ani de la aderarea Irlandei, Prim-ministrul a mulțumit deputaților europeni pentru sprijinul lor în cadrul negocierilor Brexit, subliniind importanța respectării și în practică a ceea ce a fost agreat în teorie.
O mare majoritate a liderilor grupurilor politice a salutat apelul lui Leo Varadkar pentru o Uniune mai democratică, care să facă pași concreți pentru protejarea vieții, securității, valorilor și identității cetățenilor săi, și pentru a asigura bunăstarea socială și prosperitatea într-o lume globalizată. Cei mai mulți dintre ei au subliniat faptul că statele și cetățenii sunt mai puternici împreună decât separați. Ca și Irlanda în trecut, UE trebuie să fie capabilă să se adapteze și să se reformeze, pentru a face față noilor provocării în favoarea tuturor cetățenilor. Deputații au subliniat încă o dată hotărârea lor de a susține Irlanda în cadrul negocierilor Brexit, pentru respectarea deplină a acordului Good Friday.
Parlamentul European a aprobat ieri candidaturile celor patru persoane ce vor ocupa funcțiile de comisari europeni rămase vacante după ce titularii au fost aleși deputați europeni.
Jyrki Katainen (Finlanda) pentru afaceri economice și monetare și euro – îl înlocuiește pe Olli Rehn.
Ferdinando Nelli Feroci (Italia) pentru industrie și antreprenoriat – îl înlocuiește pe Antonio Tajani.
Martine Reicherts (Luxemburg) pentru justiție, drepturi fundamentale și cetățenie – o înlocuiește pe Viviane Reding.
Jacek Dominik (Polonia) pentru programare financiară și buget – îl înlocuiește pe Janusz Lewandowsk.
Plenul PE a aprobat într-o singură procedură numirea celor patru candidați la posturile de comisari europeni.
Rezultatul votului a fost anunțat de Martin Schultz, președintele Parlamentului.
Cei patru vor face parte din Comisia Europeană pentru restul mandatului actual, care expiră la data de 31 octombrie 2014.
Conform Regulamentului Parlamentului, comisarii candidați au fost audiați luni în comisiile parlamentare din ariile lor de responsabilitate.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
Infografic: distribuţia locurilor în Parlamentul European
Locurile în Parlamentul European în funcție de țară
