Voturi exprimate în noul Parlament European privind politica externă

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 iulie 2019, 11:54

În cadrul primei runde de voturi, în Parlamentul European, deputații europeni s-au concentrat asupra relațiilor externe, în timp ce dezbaterea legislativă va fi reluată în toamnă.

Deputații europeni și-au exprimat votul în special asupra poziţionării UE față de criza din Venezuela, emiterea unui act european de amendare a încălcării drepturilor omului (inspirat de Magnitsky Act) și faţă de criza de la frontiera SUA-Mexic.

Este de remarcat că “mâna câştigătoare” a fost a celor cu o abordare mai dură față de cele trei subiecte supuse votului.

Iată câteva consideraţii referitoare la primele voturi exprimate în noul Parlament European privind politica externă:

– Renew Europe este confirmată în calitate de regizor în noul PE, deoarece grupul era pe partea câștigătoare, pe toate voturile exprimate până acum. Acest lucru se datorează faptului că grupul s-a alăturat unei coaliții înclinate spre dreapta în chestiuni referitoare la Venezuela și Rusia, deși a fost alături de o coaliție de stânga în ceea ce privește problemele legate de criza migrației la frontiera SUA-Mexic. Surprinzător este că poziţia celuilalt grup „rebranduit”, și anume “identitatea și democrația lui Salvini”, nu a fost diferită. De fapt, grupul de dreapta era în principal pe partea perdanţilor, singura excepție fiind voturile asupra Venezuelei. În acest caz, majoritatea membrilor din grupul “identitate” se aflau pe partea câștigătoare, sprijinind o poziție mai strictă față de acțiunile guvernului lui Maduro. Cu toate acestea, anumiţi membri francezi (de exemplu, colegii lui Marine Le Pen) nu au fost de acord cu Liga italiană și cu alte delegații și au votat împotriva recunoașterii lui Juan Guaidó drept președinte legitim al țării;

– Grupul GUE/NGL, susținut de Greens/EFA, a încercat (fără succes) să împiedice adoptarea propunerilor de rezoluție cu privire la Venezuela și apoi s-a opus recunoașterii lui Juan Guaidó drept președinte legitim al Venezuelei. În cadrul grupului S&D au fost observate anumite diviziuni în legătură cu aceste aspecte. De exemplu, scepticismul relativ mai puternic asupra susținerii liderului opoziției Juan Guaidó a fost observat în rândul membrilor S&D, germani, francezi, englezi, portughezi, bulgari și slovaci. Cu toate acestea, grupul S&D a susținut rezoluția finală, care a cerut sancțiuni suplimentare adresate autorităților statului venezuelean pentru încălcarea drepturilor omului, precum și susținerea investigației din partea Curții Penale Internaționale cu privire la pretențiile privind infracțiunile comise de guvernul Maduro. Foarte interesant, grupul Verts / ALE a fost mai puțin unificat decât de obicei atunci când a votat rezoluția privind criza din Venezuela, întrucât cei doi copreședinți ai grupului (nemţoaica Ska Keller și belgianul Philippe Lamberts) au ajuns în minoritate (cei mai mulți membri s-au opus rezoluției împotriva lui Maduro, în timp ce cei doi copreședinți au decis să se abțină);

– S&D a fost profund împărțită referitor la denumirea actului privind sancțiunile UE pentru încălcarea drepturilor omului, propunerea fiind ca acest document să fie numit după Serghei Magnitsky, un contabil fiscal rus care a murit în închisoare după denunțarea corupției sistematice a oficialilor ruși. Mișcarea simbolică (propusă de Renew Europe) este o trimitere clară împotriva lui Putin. Criticii numelui „Magnitsky” susțin că regimul de sancțiuni al UE în domeniul drepturilor omului ar trebui să aibă un caracter global și că nicio încălcare specifică a drepturilor omului nu ar trebui să fie vizată în mod explicit. Referirea la cazul lui Serghei Magnitsky (și, astfel, la Rusia) a fost susținută de o majoritate a deputaților europeni (ECR, PPE, Renew Europe și parte din S&D), în timp ce GUE / NGL, Greens / EFA și ID au votat împotrivă. În cadrul grupului S&D, membrii austrieci, germani, bulgari și portughezi au fost printre cei mai critici privind referirea simbolică la Magnitsky, în timp ce cea mai mare delegație a grupului, spaniolii, a preferat să se distanțeze de subiect și s-a abținut (inclusiv noul lider al Grupul S&D, Iratxe García). De asemenea, propunerea Renew Europe nu a reușit să convingă pe deplin pe fostul președinte al PE, Antonio Tajani (PPE), care sa abținut;

– Grupul PPE s-a alăturat grupurilor de dreapta pentru a respinge criticile aspre împotriva raidurilor formulate de Agenția SUA pentru Imigrație și Apărare a Vămilor privind migranții fără acte. Cu toate acestea, PPE a ajuns să fie depășită, deoarece Renew Europe, alături de cele trei grupuri progresiste (GUE/NGL, Greens/EFA și S&D), a reunit majoritatea împotriva acțiunilor de „criminalizare” a migranților fără acte de către agenția americană respectivă. Pe de altă parte, în ceea ce privește cele mai multe aspecte privind migrația în ansamblu, cum ar fi respingerea oricărei criminalizări a asistenței umanitare și salutarea tratatelor globale ale ONU privind migrația, PPE s-a orientat spre centru-stânga, lăsând pe cont propriu ECR și ID. Interesant este faptul că PPE, în ansamblul său, a reușit să rămână coerentă în aceste probleme fierbinți, chiar dacă Fidesz-ul maghiar și, într-o măsură mai mică, majoritatea republicanilor francezi au respins linia de grup și au votat în același mod ca naționaliștii de dreapta. De exemplu, „rebelii” PPE unguri și francezi nu au fost de acord cu afirmația potrivit căreia „răspunsul la fluxurile migratoare prin represiune sau criminalizare favorizează xenophobia, ura și violența”.

Deși acestea sunt doar tendințele generale, s-au observat și alte constatări semnificative cu privire la coeziunea principalelor partide naționale și la comportamentul individual al deputaților. Pentru informații detaliate despre modul în care a votat fiecare deputat, asupra acestor subiecte, consultați site-ul https://www.votewatch.eu/

Reguli europene în utilizarea dronelor

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 iunie 2018, 08:47

Deputaţii europeni au aprobat noile reguli europene care asigură utilizarea în siguranță a dronelor și actualizează regulile de siguranță în aviație.

Marți, 12 iunie 2018, deputații din Parlamentul European au aprobat o propunere agreată în noiembrie 2017 între Consiliul Uniunii Europene și negociatorii Parlamentului European privind aplicarea unor principii comune la nivelul UE pentru asigurarea unui nivel comun de siguranță în utilizarea dronelor și pentru crearea unui cadru predictibil în care operatorii și producătorii de drone să-și poată dezvolta serviciile și produsele. În prezent majoritatea dronelor sunt concepute și utilizate conform unor reguli care diferă de la un stat la altul, ceea ce poate afecta dezvoltarea pieței.

Conform noilor reguli, dronele trebuie să fie proiectate într-un mod care să permită operarea lor fără a reprezenta un pericol pentru oameni. Ținând cont de riscuri precum cele legate de greutatea aparatului sau de zona de operare, dronele vor avea nevoie de caracteristici suplimentare precum posibilitatea de aterizare automată în cazul în care operatorul pierde contactul cu drona sau sisteme de evitare a coliziunilor.

Operatorii de drone trebuie să cunoască toate regulile care li se aplică și să poată să utilizeze o dronă în condiții de siguranță, fără a reprezenta un pericol pentru oameni și pentru utilizatorii spațiului aerian. Aceasta înseamnă că unii operatori de drone vor trebui să fie instruiți înainte de a utiliza o dronă.

Raportorul dosarului a fost deputatul român Marian-Jean Marinescu (PPE).

Reguli de primire a solicitanţilor de azil

Publicat de adinaiftime, 20 octombrie 2017, 11:30

Deputaţii europeni au adoptat într-o comisie de specialitate, propunerea ca un mecanism de repartizare „permanent şi automat” să înlocuiască actualele reguli de primire a solicitanţilor de azil.

Propunerea va deveni oficială în următoarea sesiune plenară a Parlamentului European şi va fi poziţia de negociere a Parlamentului cu statele membre.

Mecanismul de repartizare permanent şi automat ar urma să înlocuiască actualul regulament „Dublin”, pe baza căruia, prima ţară de intrare în Uniunea Europeană este cea responsabilă în cazul unei cereri de azil.

Agenţia France Presse scrie că propunerea Parlamentului merge mult mai departe decât cea a Comisiei Europene, care nu prevedea cote de repartizare decât în cazul unui aflux excepţional de imigranţi.

Acum, Parlamentul propune ca solicitanţii de azil să fie transferati în orice moment din ţările de sosire spre alte ţări ale Uniunii, care nu au ajuns încă la numărul „corect” de solicitanţi de azil, calculat în funcţie de PIB-ul şi populaţia fiecărei ţări. Statele membre care refuză aceste cote, aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani, ar putea fi sancţionate, fiind private de o serie de fonduri europene.