29 iulie – Ziua Imnului Naţional al României!

Publicat de Andra Radu, 29 iulie 2022, 08:00

Ziua Imnului Naţional al României, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848, este sărbătorită în fiecare an la 29 iulie, dată la care, în anul 1848, „Deşteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.

Ziua Imnului Naţional al României a fost instituită în anul 1998, prin Legea nr. 99/1998, care prevede că această zi va fi marcată de către autorităţile publice şi de către celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

Versurile imnului naţional aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848. Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet şi etnograf, om de mare cultură, cântăreţ şi autor de manuale de muzică.

Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, „Deşteaptă-te române!” a fost ales imn naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991, modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003.

Astfel, în forma actuală, Constituţia prevede, prin Articolul 12, că imnul naţional este „Deşteaptă-te române!”, acesta fiind considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului..

Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele două strofe, cea de-a patra şi ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive.

Ziua Imnului Naţional va fi sărbătorită astăzi prin ceremonii organizate în garnizoanele din ţară.

Ziua Imnului Naţional al României

Publicat de Andra Radu, 29 iulie 2021, 08:29

Ziua imnului naţional al României, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848, este sărbătorită în fiecare an la 29 iulie, dată la care, în anul 1848, „Deşteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.

Ziua imnului naţional al României a fost instituită în anul 1998, prin Legea nr. 99/1998, care prevede că această zi va fi marcată de către autorităţile publice şi de către celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

Versurile imnului naţional aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848. Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet şi etnograf, om de mare cultură, cântăreţ şi autor de manuale de muzică.

Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, „Deşteaptă-te române!” a fost ales imn naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991, modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. Astfel, în forma actuală, Constituţia prevede, prin Articolul 12, că imnul naţional este „Deşteaptă-te române!”, acesta fiind considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului, conform www.cdep.ro.

Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele două strofe, cea de-a patra şi ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive, mai precizează site-ul www.presidency.ro.

Ziua Imnului Naţional va fi sărbătorită astăzi prin ceremonii organizate în garnizoanele din ţară, în cadrul cărora va fi intonat imnul naţional al României şi va fi înălţat drapelul naţional, informează Ministerul Apărării.

16 decembrie 1989: Începutul Revoluției Române!

Publicat de Andra Radu, 16 decembrie 2019, 17:02

Se împlinesc 30 de ani de când a început revoluția în România. Revoluția din 1989 a însemnat proteste, urmate de lupte de stradă, soldate cu pierderi de vieți omenești.

Evenimentele s-au derulat între 16 și 25 decembrie. Toate au dus la căderea dictatorului Nicolae Ceaușescu și la sfârșitul regimului comunist și execuția soților Ceaușescu.

La fel ca acum 30 de ani, primele evenimente au loc la Timişoara, oraşul din care a pornit revoluţia ce a răsturnat regimul comunist din România. Ieri au avut loc mai multe manifestări dedicate momentului în care, acum 3 decenii, în faţa casei pastorului reformat László Tőkés, s-a aprins scânteia Revoluţiei.

La 16 decembrie a izbucnit un protest în Timișoara, ca răspuns la încercarea guvernului de a-l evacua pe pastorul reformat László Tőkés. Protestele au continuat în ziua următoare, 17 decembrie. Protestatarii au intrat în Comitetul Județean și au aruncat pe fereastră documentele partidului, broșurile de propagandă, scrierile lui Ceaușescu și alte simboluri ale puterii comuniste.

Între timp, la București, pe 17 decembrie 1989, Ceaușescu a obținut din partea CPEx aprobarea folosirii forței pentru înăbușirea revoluției de la Timișoara.

În dimineața zilei de 18 decembrie, centrul Timișoarei era păzit de soldați și agenți de Securitate în haine civile. Primarul orașului Timișoara, Petre Moț, a decretat legea marțială, interzicând populației să circule în grupuri mai mari de două persoane.

Sfidând interdicțiile, un grup de 30 de tineri au înaintat spre Catedrala Ortodoxă, unde au fluturat drapele tricolore din care tăiaseră stema comunistă. Așteptându-se să se tragă în ei, au început să cânte „Deșteaptă-te, române!”, un vechi cântec patriotic care fusese interzis din 1947. Într-adevăr s-a tras asupra lor, unii dintre ei au murit, alții au fost răniți grav, în timp ce unii au avut norocul să scape.

Sursa foto: Radio România Timișoara

În aceeași seară, 43 de cadavre ale celor împușcați mortal la demonstrație, dar și ale unor răniți executați în Spitalul Județean, au fost sustrase de la morga spitalului și duse la București pentru ca urmele represiunii să fie șterse.

Cadavrele vor fi incinerate la crematoriul „Cenușa” din București, cenușa a fost colectată în patru pubele de gunoi și ulterior deversată într-o gură de canal aflată pe raza localității Popești-Leordeni, Ilfov.

La 21 decembrie, trenuri încărcate cu muncitori de la fabrici din Oltenia au sosit la Timișoara. Regimul a încercat să-i folosească la înăbușirea protestului, dar până la urmă aceștia s-au alăturat timișorenilor.

Treptat situația iese de sub controlul autorităților. Mai mulți militari încep să fraternizeze cu demonstranții. La sfârșitul zilei, Timișoara este declarată oraș liber de către demonstranți.

Exemplul Timișoarei va fi urmat de alte localități din țară.

România a fost singura țară din blocul estic care a trecut printr-o revoluție violentă și în care conducătorii comuniști au fost executați.

29 iulie – Ziua Imnului Național al României

Publicat de Andra Radu, 29 iulie 2019, 11:39

Ziua Imnului Naţional al României este sărbătorită an de an la 29 iulie. În anul 1848, ”Deşteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.

Ziua Imnului Naţional al României a fost instituită în anul 1998 care prevede că această zi va fi marcată de către autorităţile publice şi de către celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

Tot în același an, Banca Naţională a României a pus în circulaţie, în scop numismatic, două monede din aur cu valori nominale de 500 lei şi 1.000 lei, dedicate acestei aniversări.

La originea imnului naţional al României se află poemul patriotic ”Un răsunet”, scris de Andrei Mureşanu.

”Deşteaptă-te române!” a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Braşov, din 15 noiembrie 1987 şi în timpul Revoluţiei din decembrie 1989.

Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, ”Deşteaptă-te române!” a fost ales imn naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991, modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003.

În forma actuală, Constituţia prevede, prin Articolul 12, că imnul naţional este ”Deşteaptă-te române!”, acesta fiind considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului.

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Imnului Naţional al României, în care afirmă că acesta este momentul în care „privim cu încredere şi optimism către viitorul naţiunii noastre”.

„Pe 29 iulie, sărbătorim, ca în fiecare an, ‘Ziua Imnului Naţional’, unul dintre simbolurile naţionale care ne insuflă sentimentul solidarităţii şi mândria de a fi români. ‘Deşteaptă-te române’ ne reflectă istoria, luptele şi tradiţiile, servind, în acelaşi timp, ca expresie a identităţii naţionale. (…) ‘Ziua Imnului Naţional’ este, în acelaşi timp, şi momentul în care privim cu încredere şi optimism către viitorul naţiunii noastre, unul în care ne dorim să ne bucurăm de o securitate naţională extinsă în cadrul marii familii euroatlantice, de prosperitate, democraţie şi de un stat de drept funcţional şi mai eficient”, se arată în mesaj, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

FOTO / Zeci de timișoreni, prezenți la Ziua Imnului Național

Publicat de Mihaela Costache, 30 iulie 2015, 09:10

Zeci de timişoreni au participat miercuri, în faţa Palatului Administrativ, la manifestările organizate cu ocazia Zilei Imnului Naţional.

‘Deșteaptă-te, române!’ a fost intonat de fanfara Garnizoanei, iar un sobor de preoţi a oficiat o slujbă de pomenire a eroilor neamului.

Timp de câțiva ani, ‘Deșteaptă-te, române!’ a fost și imnul național al Republicii Moldova. În amintirea veşnicei legături cu românii de dincolo de Prut, Andreea Dalea, elevă la Colegiul Grigore Moisil a recitat poezia ‘Patria Română’ scrisă de regretatul poet basarabean, Grigore Vieru.

O gardă de onoare formată din militari ai Brigăzii 18 Infanterrie Banat şi detaşamente ale ISU şi Jandarmeriei a prezentat onorul şi a încheiat ceremonialul cu o defilare.

‘Deșteaptă-te, române!’ este imnul național al României, începând din 1990, fiind unul dintre simbolurile naţionale, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului.