Cascada de pe pârâul Moceriș, un colț de rai mai puțin cunoscut din Banat

Publicat de Mihaela Costache, 21 septembrie 2015, 09:10

Temperaturile ridicate de la mijlocul lunii septembrienu împiedică lucrările agricole de sezon. Dimineața, pe răcoare, oamenii au ieșit la recoltat de cartofi în mod tradițional, cu plugul special tras de cal. În apropierea comunei Dalboșeț din Caraș-Severin, producția la cartofi albi a depășit producția la cartofi roșii.

În comuna apropiată, Lăpușnicu Mare, un gospodar a reușit, în doi ani, să finalizeze o grădină care poate rivaliza cu proiecte de design realizate de specialiști. Nicolae Negru, zis Brăican, din satul Moceriș, comuna Lăpușnicu Mare, a amenajat în propria grădină o minicascadă, un lac cu pești, punte de lemn și un foișor dar și mulți trandafiri. Întregul ansamblu a fost realizat cu sprijin ‘de la fecior și noră’.

În zona Moceriș se află o cascadă prea puțin cunoscută însă care poate rivaliza ca aspect cu mult mai celebra cascadă Bigăr. Cascada de pe pârâul Moceriș, căderi de apă ce atrag turiștii ce reușesc să identifice aceste locuri și care pot vedea și stâncile de sub care izvorăște pârâul. În poaiana aflată înainte de izvor se găsește sălașul lui Nicu Novac, de loc tot din Moceriș.

Abaţia de la Cârţa

Publicat de Mihaela Costache, 7 august 2015, 08:40

La circa 40 de kilometri  de Sibiu,  în  localitatea Cârţa se pastreaza ruinele unei mănăstiri cisterciene, unul dintre cele mai vechi şi importante monumente ale stiului gotic timpuriu din Transilvania.

În anii 1205-1206 a sosit în această parte a Transilvaniei un grup de călugări cistercieni veniţi de la mănăstirea Igriş (jud. Timiş), aceasta din urmă fiind prima mănăstire cisterciană de pe teritoriul României, fondată în anul 1179.  În localitatea Cârţa de astăzi, pe malul stâng al Oltului, aceştia au ridicat o construcţie simplă din lemn, însă câţiva ani mai târziu au adus maiştrii pietrari din Franţa care au ridicat o adevărată construcţie gotică. De fapt, noua biserică a avut un adevărat rol iniţiator şi de inspiraţie în arhitectura viitoarelor biserici fortificate din Transilvania.

Cistercienii aveau un stil de viaţă plin de restricţii concentrându-şi munca doar în interesul laicilor. Aceştia au adus la Cârţa soiuri de viţă nobilă tocmai din Burgundia…se spune că, datorită restricţiilor la hrană, vinul era singurul care le dădea putere.  În anul 1474, regele Matei Corvin a desfiinţat abaţia, deoarece localnicii din împrejurimi se plângeau mereu că aceasta ar fi cauza atacurilor necontenite ale inamicilor. Ansambul  abaţiei se află în  ruină, doar o capelă fiind folosită până în prezent de comunitatea evanghelică săsească.

Bolţile imensei biserici s-au prăbuşit şi au mai ramas numai cateva ziduri exterioare. Nava principala a bisericii monumentale nu mai are tavan – pe locul ei se află un cimitir în memoria soldaţilor germani căzuţi în primul război mondial.

Mănăstirea se distinge prin ferestrele ovale mai mari spre est şi prin prezenţa spiritului cavalerilor teutoni. Din interior se poate urca până în clopotniţă, de unde admirăm o superbă panoramă a abaţiei iar în depărtare se văd vârfurile semeţe ale crestei Făgăraşului.

Odată ajunşi la Abaţia de la Cârţa vom fi impresionaţi de zidurile impunătoare ale abaţiei, care amintesc de măreţia construcţiei din perioada ei de glorie. Ne lăsăm paşii purtaţi pe aleile pietruite din curtea mănăstirii iar la finalul vizitei putem face o escală pe terasa restaurantului din imediata apropiere, care oferă produse naturale şi proaspete din Ţara Făgăraşului.

Complexul de Agrement Valea Măriei şi Staţiunea Termală Băile Acâş

Publicat de Mihaela Costache, 31 iulie 2015, 16:40

Complexul de Agrement de la Valea Măriei şi Băile Termale din comuna Acâş, sunt două dintre locurile pe care, odată ajunşi în judeţul Satu Mare, trebuie să le vizitaţi. Mai apoi veţi avea suficiente motive pentru a reveni.

Situat în vecinătatea comunei Vama, la numai 2 kilometri distanţă de la DN 19 care face legătura între municipiul Satu Mare şi oraşul Negreşti Oaş, complexul de agrement Valea Măriei are toate ingredientele necesare unui sejur perfect. În zonă se află nu mai puţin de 11 izvoare de apă minerală şi unul de apă termală, iar în privinţa cazării se poate opta pentru hotelurile de două şi trei stele aflate în zonă. Datorită peisajului desprins parcă din poveşti, cei mai mulţi turişti preferă hotelul de trei stele, Valea Măriei, unde pot beneficia de piscină exterioară, saună, piscină acoperită, jacuzii, solar, teren de tenis, teren de fotbal, sală de fitness, restaurant, bar şi un părculeţ pentru copii.

La foarte mică distanţă, dar în acelaşi decor al pădurilor de stejar, cazarea se poate face la hotelul de două stele al Complexului Pintea, prevăzut cu bar şi terasă, piscină, saună, jacuzzi şi sală de fitness. În plus, apa termală de la piscină este apreciată pentru proprietăţile curative.

În cealaltă parte a judeţului, la o distanţă de circa 30 de kilometri de Satu Mare, se află Băile Acâş, destinaţie ideală pentru turismul balnear. Complexul Balnear Băile Acâş dispune de o capacitate de cazare de 162 de locuri în căsuţe şi în camerele unui hotel cu trei stele. Turiştii au la dispoziţie posibilităţi de relaxare la barul şi restaurantul hotelului, şi de tratament cu apă termală în cele trei bazine descoperite sau la cadă, în baza de tratament.Complexul mai este prevăzut cu locuri de joacă pentru copii, spaţii de campare pentru corturi şi locuri pentru picnic.

Descoperită cu sute de ani în urmă, apa termală de la Acâş este bogată în săruri minerale benefice pentru afecţiuni reumatismale inflamatorii şi degenerative, de nutriţie şi ginecologice, iar pe vremuri a fost apreciată de însăşli împărăteasa Maria Tereza.

Destinaţia zilei: Arcul de Triumf, simbolul Unirii eterne

Publicat de Stefania Grigore, 18 septembrie 2014, 20:00

Ideea existentei unui Arc de Triumf in Bucuresti a avut, vreme de 90 de ani, o existenta la fel de efemera ca si ideile politicienilor…

De la revolutionarii pasoptisti pana la 1 decembrie 1936, atunci cand a fost inaugurat acest Arc de triumf, pe care-l cunoastem, in Capitala au mai fost ridicate cinci alte arcuri de triumf, toate cu existenta temporara, toate dedicate punctual cate unui eveniment…
Revolutia de la 1848 a avut Arcul ei, Unirea Principatelor la fel in 1859, a fost de asemenea construit un alt Arc pentru defilarea de dupa obtinerea independentei din 1878…
Autoritatile au mai construit si in 1906 si in 1918 dupa Marea reintregire cate un Arc, dar de-abia dupa primul razboi mondial s-a luat decizia construirii unui monument cu caracter permanent.

Această prezentare necesită JavaScript.

Acel monument, proiectat de Petre Antonescu, si care trebuia sa comemoreze pentru totdeauna victoria României în Primul Razboi Mondial, a fost construit între 1918-1922, insa faptul ca a fost facut din materiale care nu rezistau nici macar în fata ploilor…
Arcul de Triumf al romanilor, Arcul de Reintregire, era facut din lemn acoperit cu ipsos…

Vreme de 13 ani Arcul a fost considerat o rusine a Micului Paris…monumentul care celebra existenta acestei tari era mai mult un monument al decaderii…
De-abia in 1935 un grup format din cei mai cunoscuti arhitecti romani si-a asumat sarcina proiectarii si constructiei sale in vreme ce populatia Bucurestiului a finantat cu cateva milioane de lei ridicarea monumentului.

Poate nu stiati, dar o curiozitate, impresionanta de altfel, este ca acest Arc de Triumf, al Unirii, a fost construit cu piatra adusa din toate regiunile istorice ale Romaniei…

Ceremonia inaugurarii a avut loc la 1 decembrie 1936, atunci când se împlineau 18 ani de la Unirea Transilvaniei cu România.

Dupa venirea la putere a comunistilor, Arcul de Triumf a fost „mutilat” prin scoaterea de pe partile laterale a celor doua texte ale proclamatiilor regelui Ferdinand catre tara, precum si efigiile familiei regale, pe care ei, comunistii, le-au inlocuit cu niste flori…

Arcul de Triumf ofera la cei 27 de metri înaltime ai sai o deschidere impresionanta pentru cei ce au norocul sa treaca vreodata, chiar si doar ca turisti, pe sub monumentala structura.

Machetele au fost executate de artisti plastici, iar pentru cioplirea marmurei de Ruschita, pe lânga sculptorii autohtoni, s-a apelat si la un numar de zece sculptori din Italia.

Arcul de Triumf este in acelasi timp si o destinatie turistica dar si un punct din care poti sa calatoresti foarte usor catre alte locuri interesante ale Bucurestiului, dupa cum ne explica si istoricul Adrian Majuru:

In aceasta perioada Arcul de Triumf este suspus unei interventii complexe, reparatie menita sa ii asigure stralucirea in urmatoarea suta de ani, dupa cum declara chiar cei ce lucreaza la monument.
Restaurarea si consolidarea Arcului de Triumf vizeaza reparatia capitala a terasei, a fatadei, si , ce este cel mai important desi nu se va vedea, Arcul de Triumf este consolidat seismic.

Echipa BucurestiFM a asistat la un episod special atunci cand a fost realizat acest material, momentul taierii unei parti a unuia dintre pilonii pe care se sprijina Arcul.
Cei ce lucreaza la Arc au lucrat sub nivelul pietei Arcului de Triumf, au dezgolit fundatia monumentului, au taiat pe rand cate un segment din pilonii de suport ai Arcului, operatiune urmata de betonarea si asigurarea astfel a unei rezistente seismice crescute.

Alaturi de Catedrala Încoronarii de la Alba Iulia, de Mausoleul de la Marasesti, de Crucea de pe muntele Caraiman si de Mausoleul din Parcul Carol, Arcul de Triumf este simbolul existentei acestei tari.

Arcul de Triumf spune o poveste inceputa acum o suta de ani…este povestea Romaniei noastre…

Referent științific:
Adrian Majuru, Istoric, Director al Muzeului Municipiului București
Foto:
Anca Chițoran
Vicențiu Andrei
Voice-over:
Andrei Purcărea
Reporter:
Cristina Toma

Destinaţia zilei: „Delta” Văcăreşti, triumful naturii asupra oraşului

Publicat de Stefania Grigore, 15 septembrie 2014, 20:00

De sus, de pe digul ce inconjoara zona pe care noi, bucurestenii, o numim Delta Vacaresti, se vede orasul, cu bune si cu rele…

Zona lacului este ultima ramasita dintr-o vasta zona de mlastini, maidane si gropi de la marginea Bucurestiului de altadata.
În apropiere se afla pe vremuri si Manastirea Vacaresti, un monument de arta medieval, edificiu ctitorit în 1724 de Nicolae Mavrocordat.

Dupa o perioada de timp lacasul de cult s-a transformat în închisoare pentru revolutionarii de la 1848, fiind închisa dupa cutremurul din 1977.
Regimul comunist a demolat manastirea, dar a decis astfel si soarta Baltii Vacaresti.
Mai multe detalii ne ofera istoricul Adrian Majuru:

Aici, comunistii doreau sa amenajeze Lacul Vacaresti, care trebuia sa fie alimentat din raul Arges.
Bazinul creat a fost umplut o singura data, prin pomparea apei direct din Dâmbovita, dar reprezentantii asociatiilor de mediu spun ca apa s-a infiltrat prin diguri si a inundat în special zona serelor Popesti Leordeni, iar proiectul a fost abandonat.

Asa a ajuns sa se formeze acum un ecosistem acvatic cu întinderi de mlastini, stufaris, ochiuri de apa sau crânguri de salcii în care traiesc numeroase mamifere, amfibieni, reptile si pasari.

În cei peste 20 de ani cât a fost neglijata, zona Lacului Vacaresti a fost recucerita de natura.

Locul este alimentat de izvoare subterane, care au permis cresterea unei vegetatii diverse si a unor vietuitoare, ca pasari (94 de specii), între care stârci, egrete, cormorani, pescarusi, lebede, lisite, rate salbatice, muscarul negru, animale acvatice ca serpi de apa, tritoni, dar si vulpi, iepuri, vidre si bizami, care supravietuiesc într-un ecosistem stabil.

În timpul migratiilor de primavara si toamna, zona joaca un rol deosebit de important pentru o serie de specii de pasari migratoare rare.
Din pacate pe tot parcursul anului in zona vin braconierii care vaneaza speciile de pasari cântatoare, protejate doar teoretic de legislatia romaneasca si de cea europeana.

Dorinta publicului larg, a ecologistilor, a urbanistilor si cercetatorilor este aceea de a consfinti prin lege ceea ce natura a realizat în 25 de ani de neinterventie umana: o arie de natura salbatica de aproape 190 de hectare, o zona umeda întinsa si o oaza de biodiversitate aproape neverosimila pentru un mare oras.

Biologii si fotografii au continuat inventarirea speciilor de plante si animale si au întocmit liste cu descrieri si fotografii astfel incat lista de specii de pasari semnalate pe balta Vacaresti a ajuns la 94.

Cercetatorii Muzeului Antipa au identificat si descris câteva specii de amfibieni, unele rare, mai multe specii de reptile si pesti.

O stiuca de peste 10 kg a fost capturata toamna trecuta, un exemplu de pradator mare care da masura rezervei trofice bogate din zona.

Foarte important este faptul ca reteaua de ochiuri de apa, ghioluri si canale formeaza zona umeda si lacustra nu a secat nici în cei mai secetosi ani tocmai datorita faptului ca este întretinuta de izvoare bogate.

In zona dintre mamifere gasim bizami, iepuri, alte rozatoare, dar lista pradatorilor este si mai spectaculoasa, caci exista pîna si vulpi si vidre.

Multi nici n-au crezut asa ceva pana cand un fotograf pasionat, Helmut Ignat, care a investit multa pasiune în documentarea locului, a reusit sa surprinda o vidra adulta, noaptea, cu o camera automata iar apoi a realizat un instantaneu ce pare luat pe cei mai salbatici coclauri, nu în centrul Bucurestiului: un câine mare, negru, alearga dupa un vulpoi cu coada înfoiata, imagini publicate in prestigioasa revista National Geografic.

În viziunea unor arhitecti ambientali si a ecologistilor, Parcul Natural ce ar urma sa fie creat in zona Vacaresti va presupune o zona verde cu acces neîngradit pe digul înconjurator si o zona centrala, unde natura sa se poata dezvolta liber, cu interventie umana minima. Nu trebuie sa inventam noi prea mult, caci parcuri naturale similare, si mai mici si mai mari decât al nostru, exista deja în câtreva zeci de mari orase din lume si în câteva capitale europene, cum ar fi Londra, Berlin sau Praga.

Fata de acestea, Parcul Natural Vacaresti ar avea doua atuuri importante: existenta digului de 15 metri înaltime ce separa vizual si acustic zona naturala de betonul si traficul orasului si prezenta izvoarelor naturale care nu seaca.

Accesul va fi pe poteci, estacade de lemn, din foisoare se va putea observa cu binoclul fauna.
Profesorii de biologie vor putea aduce elevii in mica delta care ar compensa disparitia unei multitudini de spatii verzi ce au fost înlocuite cu blocuri si asfalt din 1989 si pana astazi.
Copiii ar putea vedea astfel pe viu, in oras, multe mamifere, de la soarecele-de-câmp si chitcanul-pitic pana la bizami, si, care in orice ecosistem care se respecta, elita pradatorilor, vulpile, care traiesc alaturi de alte carnivore mai mici, precum nevastuica si dihorul. Cum or fi venit aici, trecând prin cartierele aglomerate, e un mister.

„Delta” Vacaresti ar putea fi, daca o protejam cu adevarat, nu numai un obiectiv turistic atractiv, dar si un act de civilizatie al nostru, al romanilor.
Ganditi-va la faptul ca cele 190 de hectare de salbaticie din oras ar aduce fiecarui bucurestean un metru patrat de oxigen, peste cei 7 din prezent.

Asa arata un cadou al naturii.
Asa arata Romania noastra…naturala chiar si in mijlocul orasului…asa e Romania frumoasa…