Media Art Festival Arad (MAFA) va fi deschis publicului timp de o lună (1 octombrie – 1 noiembrie) la Complexul Muzeal Arad, numeroși artiști urmând să expună lucrări și instalații media, video, sunet sau de realitate virtuală. Deschiderea are loc în această sâmbătă, la ora 18:00.
Artiștii 13m10j, Adrian Ganea, Alexandra Drăgulinescu, Alexandra Irimia, Ana Conţu, DARV collective, Dan Chiş, Diana Serghiuţă, Dilmana Yordanova, Dora Huiban, Dragoş Dogioiu, Ema Motea, Emanuel Ştefan, Floriama Cândea, Georgiana Cojocaru, Ioana Dumitrescu, Irina Bako, Jasmine Pop, Josepha Blanchet, Justin Barbu, Laurian Popa, Marian Codrea, Mihaela Kavdanska, Mihai Păcurar, Mihai Zgondoiu, Minitremu, Nita Mocanu, Radu Pandele, Selina Yilmaz, Suzana Dan, Thea Lazăr şi Toma Ştefănescu o să își expună lucrările.
Premergător vernisajului, se vor organiza o serie de dezbateri moderate de Raluca Oancea (Nestor), teoretician şi lector universitar UNARTE, şi Marius Stoica, filosof, în cadrul platformei Post-Educaţia alături de invitaţi speciali. Aceste evenimente vor avea loc vineri, între orele 18:00 şi 20:00, la Biblioteca Judeţeană „Alexandru D. Xenopol” Arad, dar şi sâmbătă, începând cu ora 17:00, la Filarmonica de Stat Arad.
În cadrul festivalului vor avea loc proiecţii ale animaţiilor premiate anul trecut în secţiunea Electronic Theatre a prestigiosului Festival de Artă Media Ars Electronica şi definite prin caracterul lor artistic şi puterea de inovaţie tehnologică şi culturală.
Festivalul „Sport21 – 100 de ani de istorie alb-violet”, are loc, anul acesta, sub semnul împlinirii unui centenar de la înfiinţarea secţiei de fotbal a Politehnicii.
Data concertului cu cele mai cunoscute cântece ale galeriei echipei o să fie anunţată în funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice.
„În colaborare cu Asociaţia Suporterilor Timişoreni Druckeria şi cu Universitatea Politehnica vom marca un secol de fotbal în alb-violet cu o serie de evenimente culturale şi sociale organizate atât în Timişoara, cât şi în mai multe locaţii din judeţ, menite să pună în mişcare o comunitate întreagă.
Principalul eveniment va fi reprezentat de un concert unic ce va aduce cele mai cunoscute cântece ale galeriei poliste, într-o colaborare inedită între ‘Noi din Banat’, singura trupă de rock constituită în jurul unui club de fotbal, orchestra Filarmonicii Banatul, care vor urca, împreună, pe o scenă amplasată pe stadionul ‘Ştiinţa’, aflat aproape de kilometrul zero al Timişoarei”, transmite Asociaţia Timişoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii într-un comunicat.
Dezbaterile vor reprezenta un alt punct de referinţă al întregului eveniment. Vor avea loc meciuri demonstrative cu echipa şcolii la Dumbrăviţa, Săcălaz şi Moşniţa Nouă, ateliere de producţie de steaguri şi afişe, susţinute de suporterii din cadrul Druckeria, precum şi o expoziţie foto itinerantă cu momente memorabile din istoria recentă a Politehnicii.
Mai mulţi jurnalişti sportivi vor realiza un catalog cu poveşti memorabile din istoria de un secol a clubului timişorean, care va fi disponibil şi în format digital.
Peste 60 de proiecţii de film, 18 dezbateri cu peste 60 de invitaţi, trei producţii de teatru în premieră şi opt concerte vor putea fi urmărite la cea de-a XIII-a ediţie a Festivalului de Film şi Istorii Râşnov, care se va desfăşura în perioada 20 – 29 august.
Evenimentele din cadrul festivalului vor avea loc în mai multe spaţii din Râşnov – Cetate, Cinema Amza Pellea, Şcoala Peter Thal, Biserica Evanghelică, Centrul Schubz, Piaţa Unirii, Braşov – Bastionul Ţesătorilor, Codlea – Promenadă, Biserica Evanghelică, Casa de Cultură, Hărman – Biserica Evanghelică, Parcul central şi Crizbav – Biserica Reformată.
Printre invitaţii speciali ai evenimentului se numără Marcel Iureş, Vlad Ivanov, Nicu Alifantis, Toulouse Lautrec, Ada Milea, Taxi, Irina Margareta Nistor, Adrian Cioroianu, Gelu Duminică.
Din program nu vor lipsi, pe lângă proiecţiile de film, producţiile de teatru şi concerte, 14 proiecţii muzicale inedite, două lansări de carte, o lansare de vinil, un cineconcert, expoziţii.
Locurile la evenimentele din cadrul festivalului sunt limitate, dar pentru cei care nu pot ajunge se pregăteşte o infrastructură de live streaming.
Vineri, 19 iulie, pe scena amenajată în Grădina Cetăţii Râşnov, trupa Byron va deschide în mod oficial, de la ora 20:00, al 11-lea Festival de Film şi Istorii Râşnov (FFIR).
Concertul lui Dan Byron & CO va fi urmat de proiecţia filmului rusesc „Leto / O vară rock’n’roll”, producţie 2018, regizată de Kirill Serebrennikov şi deja considerat de mulţi critici o pelicula-cult.
Pe aceeaşi scenă vor urca sâmbătă rockerii de la Luna Amară şi duminică braşoveanul Alexandru Andrieş, alături de Berti Barbera, Călin Grigoriu, Maria Ioana Mîntulescu şi Sorin Romanescu.
Aselenizarea, revoluţia din ’89, educaţia, Iuliu Maniu şi libertatea economică sunt principalele teme de dezbatere în primul weekend al Festivalului de Film şi Istorii Râşnov 2019.
Primul weekend al FFIR 2019 propune 5 dezbateri care vor avea loc într-un spaţiu nou, amenajat în curtea Şcolii Peter Thal.
Sâmbătă, de la ora 11:00, directorul Teatrului Naţional din Bucureşti, Ion Caramitru, cineastul Stere Gulea, avocatul Antonie Popescu şi lectorul universitar Alexandru Gussi vor discuta despre „Decembrie ’89”. 3 ore şi jumătate mai târziu, Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, Ionuţ Dumitru, preşedinte al Consiliului Fiscal, şi jurnalistul Moise Guran vor analiza evoluţia economiei de piaţă şi a libertăţii economice în România post-comunistă.
La exact 50 de ani de la ziua când naveta spaţială Apollo 11 a aselenizat, Hans Klemm, ambasadorul SUA în România, David Saranga, ambasadorul Israelului în România, şi astronautul Dumitru Prunariu vor participa, sâmbătă, 20 iulie, de la ora 17:00, la panelul „50 de ani de la aselenizare Tehnologie, Politică, Propagandă”, moderat de Alexandra Martin (GLOBSEC).
În cadrul panelului, va fi difuzat un interviu audio realizat în luna iunie a acestui an cu Andrei Bacalu, comentatorul aselenizării la TVR. Proiecţia filmelor „În umbra lunii” şi „Primul om pe lună” va întregi seria de evenimente dedicată de FFIR aselenizării.
Seria de concerte de muzică veche găzduită de Biserica Evanghelică din Râşnov va începe sâmbătă, de la ora 19:00, cu concertul de orgă „Perfectul (re)compus”, susţinut de organistul Istvan Matyas (Viena), cu concursul actriţei Crenguţa Hariton.
În aceeaşi seară, de la ora 20:00, va debuta şi seria de evenimente FFIR 2019 din Codlea, cu concertul de muzică barocă pentru voce, flaute şi trompetă „Un pas în faţa serafimilor”, găzduit de Biserica Evanghelică din localitate.
Competiţia de film documentar a FFIR propune, în weekendul de deschidere al FFIR 2019, peliculele „23 octombrie, povestea unor liceeni” (Argentina, 2018), „Grup canal ’77” (România, 2019 – în prezenţa realizatorilor) şi „Tăcerea celorlalţi” (Spania, 2018), a căror proiecţie va fi găzduită de Cinematograful „Amza Pellea”.
Ion Andrei Gherasim, preşedinte executiv al Fundaţiei Corneliu Coposu şi Valentin Şerdan-Orga, directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, vor discuta, duminică, de la ora 11:00, în cadrul panelului „Iuliu Maniu – Project management de ţară – România 1919”.
Prefaţată de reprezentaţia spectacolului „HUOOOOO!!!” a trupei timişorene de teatru independent Auăleu, care va avea loc în curtea Şcolii Peter Thal duminică, 21 iulie, de la ora 14:30, dezbaterea „We don’t need no education?/!” se va bucura de participarea rectorilor Universităţii din Bucureşti, Mircea Dumitru şi Universităţii de Vest din Timişoara, Marilen-Gabriel Pirtea, a Danielei Vişoianu, Preşedintele Coaliţiei pentru Educaţie, a profesorului Lucian Turcescu de la Concordia University din Montreal, a studentului Constantin-Alexandru Manda şi a lui Madlen Şerban, profesor asociat la Universitatea din Bucureşti
Festivalului de Film şi Istorii Râşnov 2019 va găzdui şi o Şcoala de Vară la care vor participa 72 de studenţi şi 23 de liceeni din România şi Republica Moldova.
Programul integral al FFIR 2019 şi forma electronică a caietului-program sunt de găsit pe www.ffir.ro.
Intrarea la toate proiecţiile de film, la spectacolele de teatru, la concertele din Biserica Evanghelică şi la toate evenimentele din Codlea şi Crizbav va fi liberă.
Festivalul de Film şi Istorii Râşnov este un eveniment certificat Europe for Festivals, Festivals for Europe şi Eveniment Responsabil, organizat de Primăria Râşnov, Asociaţia Râşnov Society şi Asociaţia Mioritics.
Finanțarea corespunzătoare a Politicii Agricole Comune și a celei de Coeziune trebuie să se numere printre prioritățile Grupului Partidului Popular European (PPE) în noul mandat al Parlamentului European (PE), susține deputatul european al UDMR Iuliu Winkler. Conform europarlamentarului, în acest fel Grupul PPE ar putea împlini așteptările cetățenilor din Europa Centrală și de Est care își doresc continuarea dezvoltării și progresului.
Iuliu Winkler a participat, miercuri, la dezbaterile pe marginea priorităților Grupului PPE la începutul celei de a 9-a legislaturi a PE organizate în cadrul Study Days care se desfășoară la San Sebastian, Spania.
”În timpul campaniei electorale, cu toții am avut ocazia să auzim problemele și așteptările oamenilor. Întrebarea este dacă într-adevăr am şi ascultat, dacă le-am înțeles mesajul. Este important ca PPE să-și stabilească prioritățile având în vedere noile realități. Aici mă gândesc la agenda digitală, la inteligența artificială, la schimbările climatice, la inovație. Dar, este la fel de important să ascultăm toate comunitățile europene. PPE trebuie să asculte vocea tuturor cetățenilor, a tuturor statelor membre, a regiunilor europene”, a afirmat Winkler. El a precizat că pe lângă soluțiile care să facă față noilor provocări, UE trebuie să continue să răspundă și cerințelor fundamentale.
”În Europa de Est, cetățenii și comunitățile vor continuarea progresului, a dezvoltării și modernizării. Avem nevoie de predictibilitate, vrem să continuăm proiectele începute cu finanțări europene. Tocmai de aceea, este esențial ca PPE să fie în fruntea luptei pentru finanțarea corespunzătoare a Politicii Agricole Comune (PAC) și a Politicii de Coeziune, cele mai importante politici publice ale UE. Pentru noi, acestea sunt vitale. Pentru majoritatea cetățenilor noștri esența UE se regăsește în aceste două politici. Agricultorii așteaptă ca noul cadru bugetar multianual al UE să asigure fonduri pentru dezvoltarea rurală și să majoreze subvențiile agricole. Autoritățile locale, dar și întreprinzătorii așteaptă să fie majorată valoarea fondurilor pentru dezvoltare regională. Trebuie să tratăm în continuare PAC și Politica de Coeziune în mod prioritar. În acest fel dăm răspuns expectanțelor cetățenilor noștri, dar menținem și un cadru predictibil și clar pe baza căruia noua Comisie Europeană poate să-și planifice activitatea”, a subliniat deputatul european în cadrul dezbaterilor privind prioritățile Grupului PPE.
Ministrul de finanţe al provinciei germane Bavaria, Markus Söder, a respins orice posibilitate de extindere a zonei euro către state precum Bulgaria şi România, informează Reuters.
De asemenea, el a subliniat că Uniunea Creştin Socială, care face parte din coaliţia conservatoare a cancelarului Angela Merkel, se opune şi „eurobondurilor” (n.r. obligaţiuni la nivelul UE) şi înfiinţării postului de ministru european de finanţe.
Markus Söder, care urmează să devină următorul premier al prosperei regiuni germane, a câştigat aplauzele a circa 4000 de persoane, la un forum politic care a avut loc recent, subliniind că Uniunea Creştin Socială, din care face parte, s-a opus, în urmă cu ani de zile, ideii de aderare a Greciei la zona euro.
„Noi nu mai vrem încă o asemenea dezbatere şi mai multe escrocherii. Nu vrem ca extinderea zonei euro să includă state precum Bulgaria şi România”, a subliniat Markus Söder.
„Noi, cei de la Uniunea Creştin Socială, ne opunem şi eurobondurilor şi unui ministru european de finanţe”, a adăugat el.
Comentariile lui sunt o realitate, având în vedere dezbaterile active ale Bulgariei din ultimele săptămâni privind depunerea în curând a unei cereri pentru intrarea în aşa-numita „sală de aşteptare” a zonei euro.
Startul acestor dezbateri a fost dat în luna ianuarie, când ministrul bulgar de finanţe, Vladislav Goranov, a declarat că Bulgaria urmează să candideze pentru aderarea la Mecanismul Monetar European, cunoscut drept ERM 2, până în luna iunie anul acesta, ca pas preliminar pentru aderarea la spaţiul Schengen.
Prim-ministrul Irlandei Leo Varadkar a deschis miercuri seria unor dezbateri privind Viitorul Europei între lideri europeni şi deputaţi.
În mesajul de bun venit adresat de Prim-ministrului irlandez, Președintele Parlamentului European Antonio Tajani a spus: ,,Am insistat din prima zi în care am fost ales, acum exact un an, asupra importanței aducerii Europei mai aproape de cetățenii săi, care ne cer soluții pentru crearea de locuri de muncă, pentru gestionarea migrației şi întărirea securității şi apărării. O dezbatere deschisă între deputați şi lideri europeni va permite dialogul şi înțelegerea de care vor beneficia cetățenii de pe întreg continentul. Această dezbatere pune Parlamentul European – singura instituție UE aleasă în mod direct de cetățeni – acolo unde trebuie să fie, în centrul dezbaterilor privind viitorul Europei”.
Leo Varadkar declarat că „Idealul european a fost întotdeauna animat de optimism și de credința într-un viitor mai bun. Acest ideal a fost pus la încercare, dar nu a fost distrus. Ținând cont de realizările de până acum, revenim cu noi forţe pentru a înfrunta provocările viitoare”.
Prezentându-și viziunea asupra viitorului Europei, Taoiseach a subliniat necesitatea îmbunătăţirii democrației în UE prin crearea de liste de vot paneuropene, definitivarea uniunii economice și monetare şi asigurări că marile companii plătesc în mod corect partea lor de impozite. Luna aceasta se împlinesc 45 de ani de la aderarea Irlandei, Prim-ministrul a mulțumit deputaților europeni pentru sprijinul lor în cadrul negocierilor Brexit, subliniind importanța respectării și în practică a ceea ce a fost agreat în teorie.
O mare majoritate a liderilor grupurilor politice a salutat apelul lui Leo Varadkar pentru o Uniune mai democratică, care să facă pași concreți pentru protejarea vieții, securității, valorilor și identității cetățenilor săi, și pentru a asigura bunăstarea socială și prosperitatea într-o lume globalizată. Cei mai mulți dintre ei au subliniat faptul că statele și cetățenii sunt mai puternici împreună decât separați. Ca și Irlanda în trecut, UE trebuie să fie capabilă să se adapteze și să se reformeze, pentru a face față noilor provocării în favoarea tuturor cetățenilor. Deputații au subliniat încă o dată hotărârea lor de a susține Irlanda în cadrul negocierilor Brexit, pentru respectarea deplină a acordului Good Friday.
Universitatea de Medicină din Timişoara lansează un proiect cultural inedit
Publicat de adinaiftime,
28 septembrie 2017, 08:30
Orchestra Simfonică a Medicilor din București va concerta la Timişoara cu ocazia lansării unui proiect cultural.
Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” din Timișoara lansează un proiect cultural adresat studenţilor medicinişti şi cadrelor didactice. Proiectul institulat “Medicină şi Cultură” este conceput în colaborare cu Asociaţia “Meoria Culturii” şi se adresează atât lumii medicale, cât şi întregii comunităţi din Timişoara.
Proiectul presupune o serie de evenimente culturale, din diverse domenii, de la concerte de muzică clasică, de jazz, rock, lansări de carte, expoziții de pictură, grafică sau sculptură, simpozioane, dezbateri ori conferințe.
Lansarea Proiectului are loc joi, ora 19:00, la Teatrul Național Timișoara, printr-un concert simfonic extraordinar susținut de Orchestra Simfonică a Medicilor din București. Invitată specială va fi soprana italiană Libuse Santorisova.
Proiectul „Medicină şi Cultură” a fost conceput în contextul în care Timişoara va fi Capitală Culturală Europeană în anul 2021.
Cele mai bune filme din țările din regiunea centrală și sud-est europeană din ultimul an vor fi prezentate la Timişoara.
În programul evenimentului Central European Film Festival vor mai fi ateliere de filme, expoziții, dezbateri, lansări de carte, concerte, proiecții de filme studențești și scurt-metraje.
Pe lângă filmele care intră în competiție, anul acesta la Timișoara vor fi prezentate documentare despre orașele care vor fi Capitale Europene ale Culturii în 2021 – Timișoara, Novi-Sad (Serbia) sau Eleusina (Grecia) dar și filme de ficțiune și documentare care promovează toleranța.
Proiecțiile și evenimentele conexe, la care accesul este liber, vor avea loc, din 3 până în 9 septembrie, în Piața Libertății, la Cinema Timiș, Sala 2 a Teatrului Național, Iulius Mall, Sinagoga din Cetate, Piața Dacia, Casa Artelor și Cărturești.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
