Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale dezminte noi speculații cu privire la așa-zise pregătiri pentru mobilizarea rezerviștilor.
Teoriile în acest sens au început din nou să circule în mediul online, după ce mai multe centre militare au emis recent ordine de chemare pentru clarificarea situației militare.
Oficialii explică faptul că este doar o procedură de rutină, care nu are nicio legătură cu situația de securitate din regiunea țării noastre. Intenția din spatele acestor manipulări este, cel mai probabil, inducerea confuziei, panicii și a incertitudinii în rândul populației.
Ministerul Apărării pune la dispoziția cetățenilor o platformă online de combatere a dezinformării, inforadar.mapn.ro, unde pot fi găsite și alte exemple de asemenea știri false și unde poate fi verificată veridicitatea unor informații de acest gen.
Încă de anul trecut, Comisia Europeană a anunțat că Facebook, Google şi alte companii specializate în difuzarea de conţinut online au convenit, în mod voluntar, asupra unor măsuri de combatere a ştirilor false (fake news) pe fondul temerilor că acestea ar putea influenţa alegerile europarlamentare. În tot acest timp, principalii actori ai internetului au făcut progrese în lupta împotriva dezinformării, dar se pare că nu sunt suficiente.
Cum putem verifica dacă materialele care circulă pe internet sunt efectiv înșelătoare și în ce măsură. Aceasta este prerogativa Google, Facebook și Twitter, cărora Comisia Europeană le cere să intervină, aşa cum arată cel mai recent raport al executivului UE privind progresele realizate de cei trei giganți ai internetului în punerea în aplicare a codului de conduită semnat în octombrie anul trecut.
Publicația italiană La Stampa abordează acest subiect de interes major pentru buna democrația și implicarea civică la nivel european, explicând că există patru comisari europeni care se exprimă, împreună, cu privire la activitatea giganților web. Mariya Gabriel (economie digitală), Andrus Ansip (piața unică digitală), Vera Jourova (Justiția și protecția consumatorilor) și Julian King (uniunea securității) solicită în mod unanim „îmbunătățiri tehnice suplimentare, partajarea metodologiilor și a seturilor de date privind conturile false pentru a permite experților, analiștilor și cercetătorilor terți să efectueze o evaluare independentă”. Pe scurt, se văd „eforturile” și progresul, dar „rămân multe de făcut”. Aceasta este părerea echipei Juncker.
În fiecare lună, executivul comunitar întocmeşte rapoarte pentru a verifica îmbunătățirile privind combaterea știrilor false și, încă din luna martie, Bruxelles-ul a cerut progrese majore cu scopul de a proteja desfășurarea alegerilor europen. „Este regretabil că Google și Twitter nu au raportat încă noi progrese în ceea ce privește transparența publicității bazate pe subiecte fierbinți, adică probleme care fac obiectul unor dezbateri importante în timpul alegerilor”, se plânge o bună parte din colegiul comisarilor.
De exemplu, Facebook a raportat numărul de conturi false la nivel mondial desfiinţate în primul trimestru al anului 2019 și eliminarea a opt rețele neregulate provenind din nordul Macedoniei, Kosovo și Rusia. Cu toate acestea, în raport nu s-a spus că aceste rețele priveau şi utilizatorii din UE.
În ceea ce privește Twitter, reţeaua a raportat actualizarea politicii sale de publicitate pentru campanii politice și a furnizat detalii suplimentare privind dezvăluirea publică de anunțuri politice în Centrul pentru Transparența Anunțurilor Twitter. Twitter a furnizat date privind acțiunile întreprinse împotriva spam-urilor și a conturilor false, dar nu a oferit informații suplimentare despre aceste acțiuni și despre modul în care sunt legate de activitatea din UE.
Comisia Europeană va continua să efectueze evaluări lunare privind comportamentul giganților web și, la sfârșitul anului, va face un bilanţ general. În cazul în care rezultatele se vor dovedi nesatisfăcătoare, Comisia este pregătită să ia în considerare toate acțiunile care trebuie luate, inclusiv cele de natură reglementară.
„Cea mai mare îngrijorare o reprezintă platformele de social media”, avertizează eurodeputata Anna Fotyga, membră din grupul CRE.
Propaganda ostilă care urmărește să submineze UE ar putea influența deznodământul alegerilor europene care vor avea loc în luna mai 2019. Eurodeputații sunt îngrijorați de influența acesteia asupra platformelor de social media și propun măsuri noi. Am discutat despre raportul referitor la comunicarea strategică a UE pentru a contracara propaganda părților terțe împotriva sa cu eurodeputata Anna Fotyga, autoarea raportului.
Parlamentul cere mai multe măsuri împotriva dezinformării
Conform raportului, răspândirea dezinformării a devenit mai sofisticată datorită unor instrumente noi și mai agresive. De asemenea, raportul condamnă acțiunile din ce în ce mai agresive ale Rusiei, Chinei, Iranului și Coreei de Nord. Potrivit eurodeputaților, aceste state încearcă să submineze democrațiile europene și suveranitatea tuturor țărilor din Parteneriatul Estic, să influențeze alegerile și să sprijine mișcările extremiste. Acest raport urmează să fie dezbătut și votat în cadrul sesiunii plenare din martie. Doamna Fotyga este responsabilă de coordonarea acestui raport în Parlament
Cât de protejate sunt alegerile europene de interferențele unor părți terțe, atacurile cibernetice și propaganda ostilă?
Vorbim despre 27 de procese electorale paralele unice în fiecare stat membru, care pot fi vizate de actori ostili ce folosesc un set de instrumente adaptate: utilizarea răuvoitoare a roboților, algoritmi, inteligența artificială, trolii, tehnologii din categoria „deepfake” și conturi false în campaniile politice precum și atacurile cibernetice în timpul procesului electoral.
Sunt sigură că, în urma unor cazuri recente de amestec în alegeri și în referendumuri, statele membre au început să evalueze situațiile pe teritoriile lor. Cu toate acestea, investițiile în capacitatea de a contracara campaniile de dezinformare și de a îmbunătăți capacitatea cetățenilor de a detecta dezinformarea necesită timp, iar armele folosite împotriva noastră continuă să evolueze. Acesta este motivul pentru care au fost luate anumite măsuri la nivelul UE, cum ar fi codul de bune practici al UE împotriva dezinformării, care asigură transparența publicității politice și încurajează acțiuni decisive împotriva conturilor false de pe platformele de social media.
Ce trebuie să îmbunătățim?
Trebuie să fim cu un pas înainte, în loc să reacționăm pur și simplu. Cu siguranță trebuie să fim mai concentrați asupra utilizării necorespunzătoare a inteligenței artificiale, precum și asupra dezvoltării acesteia pentru a putea contracara propaganda.
Ceea ce este necesar pentru obținerea succesului este numirea publică a făptașilor, a sponsorilor acestora și a obiectivului pe care aceștia doresc să-l împlinească. Un răspuns robust al UE ar trebui să includă o serie de măsuri, inclusiv sancțiuni specifice.
Sunt unele țări UE mai vulnerabile la dezinformare?
Operațiunile de informare agresivă sunt parte a unei strategii mai largi. Războiul de informații care acompaniază ofensivele militare ar trebui luate în serios și contracarate cu determinare și unitate. Campaniile de dezinformare ale Rusiei continuă să se concentreze asupra estului Ucrainei și Crimeei, însă întotdeauna țintește țările în care vede legături culturale, istorice, lingvistice sau politice. Proiectul „EUvsDisinfo” a demascat peste 4.000 de cazuri de campanii de dezinformare referitoare la o serie largă de teme.
Cum ne putem asigura că în timp ce combatem propaganda nu încurajăm cenzura sau nu împiedicăm libertatea de exprimare?
Așa cum am evidențiat în raportul nostru, libertatea de exprimare precum și pluralismul media stau la baza unei societăți democratice și oferă cele mai bune garanții împotriva dezinformării și propagandei ostile. Cenzura ne-ar submina. Din acest motiv, subliniem importanța transparenței proprietății mass-media și a pluralismului. Cea mai mare îngrijorare pe care o subliniem în raportul nostru o reprezintă platformele de social media. Înțelegem că interzicerea conturilor suspecte poate fi considerată drept cenzură și, prin urmare, astfel de acțiuni trebuie să fie clar justificabile.
Organizaţia sindicală Cartel Alfa cere demiterea ministrului muncii, Lia Olguţa Vasilescu, pe care o acuză de dezinformare şi minciună în ceea ce priveşte efectele pe care le va avea asupra salariilor trecerea contribuţiilor sociale în sarcina angajaţilor. De asemenea, ei solicită preşedintelui României să medieze conflictul apărut între guvern şi partenerii sociali pe tema CAS. Reacţia dură a Confederaţiei Cartel Alfa vine după ce ministrul muncii Olguţa Vasilescu i-a îndemnat ieri pe sindicalişti să înveţe matematică, dând asigurări că noile prevederi fiscale nu vor duce la scăderea salariilor. El a criticat pe liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, despre care a spus că dă alte interpretări decât cele corecte precizărilor venite de la guvern sau patronate. În replică, organizaţia sindicală Cartel Alfa afirmă într-un comunicat că actualul ministru al muncii nu înţelege legislaţia şi nici rolul şi semnificaţia poziţiei publice pe care o ocupă. În document se mai arată că Olguţa Vasilescu a elaborat una dintre cele mai proaste legi ale salarizării publice, care nu numai că nu rezolvă problema inechităţii şi dezechilibrului din sistemul bugetar, ci chiar o adânceşte.
Saptamana aceasta (12-15 iunie 2017), în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, europarlamentarii au dezbatut şi votat aspecte importante legate platformele online.
Principalele aspecte abordate au avut în vedere:
Clarificarea responsabilității pentru platformele online;
Tratament egal pentru servicii comparabile online și offline;
Măsuri mai puternice împotriva știrilor false și bunurilor, practicilor și conținuturilor online, ilegale.
Platformele online sporesc alegerile consumatorilor, dar legislația actuală trebuie actualizată pentru era digitală, spun deputații în textul nelegislativ adoptat joi.
Pentru a crește protecția consumatorilor și intimității, valorificând, totodată, pe deplin potențialul platformelor online, deputații cer Comisiei Europene:
să analizeze posibilele erori și abuzuri ale algoritmilor care pot duce la discriminare, practici incorecte sau încălcări ale intimității;
să ofere sprijin platformelor online pentru a respecta regulile de responsabilitate și răspundere;
să creeze posibilitatea unui tratament egal pentru servicii comparabile online și offline;
să definească și să clarifice și mai mult procedurile de notificare și de ștergere pentru coţinutul şi bunurile ilegale;
să analizeze dacă nu cumva este nevoie de legislație suplimentară pentru a limita diseminarea și distribuirea de conținut fals.
Henna VIRKKUNEN in plenary session Week 24 2017 in Strasbourg
Henna VIRKKUNEN in plenary session Week 24 2017 in Strasbourg
Platformele online ar trebui, la rândul lor, să ia deja măsuri pentru a asigura protecția intimității utilizatorilor și informarea corectă, şi anume:
• să lupte cu conținutul ilegal prin măsuri regulatorii sau auto-regulatorii (de ex. să identifice pe cei care încalcă în mod repetat regulile, să modereze conținutul nepotrivit sau ilegal pe paginile de net)
• să combată diseminarea de ştiri false prin crearea unor instrumente prin care utilizatorii să atenționeze asupra dezinformării, astfel încât utilizatorii să știe că respectivul conținut este fals;
• să asigure anonimatul atunci când datele personale sunt prelucrate de terțe părți;
• să ofere clienților termeni și condiții clare, complete și corecte, prezentate într-un mod simplu, fără terminologie complexă.
Henna Virkkunen (PPE, FI): “Trebuie să promovăm creșterea platformelor online în Europa și să întărim capacitatea platformelor europene de a intra în competiția globală. Tratamente egale, un cadru potrivit pentru inovație, și o infrastructură pentru viitor sunt prioritare, împreună cu încrederea utilizatorilor.”
Philippe Juvin (PPE, FR): “Prin acest text am dorit să abordăm întrebările esențiale referitoare la economia platformelor online: definirea lor, cine răspunde, taxe, practici incorecte și nevoia de a ne adapta legislația la lumea online. UE trebuie să dezvolte o strategie globală și o viziune ambițioasă. Trebuie să avem lideri europeni capabili să se măsoare cu giganții americani și asiatici.”
Sursa: Biroul de Informare al Parlamentului European în România
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
