Întâi de gustar, întreită sărbătoare

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 31 iulie 2017, 05:00

Luna lui Gustar începe cu Macoveiul, 1 august, o sărbătoare cu dată fixă închinată unui personaj creştin.

(varianta audio a rubricii)

Bine e în această zi să se închine un gând bun pentru grădini şi livezi. Să fie stropite cu aghiasmă iar grâului să-i închinăm un gest de mulţumire: spicele de grâu, cât-or mai fi rămas să le scuturăm în palme şi boabele să le amestecăm cu sămânţa de-am pus-o deoparte pentru la toamnă. Aşa ogorul va fi bogat. Şi tot azi, de Macovei un pic de miere luată din stupi va fi leac la zile de restrişte, c-aşa se şi zice: leac şi babii colac!

În această zi preoţii pleacă cu zi întâi, mai pe la vecini, mai pe la enoriaşii de-au uitat drumul bisericii

Este şi ziua Crucii. Sunt trei zile ale Crucii pe an: pe 14 septembrie, duminica a treia din Postul mare şi ziua de 1 august.

Ziua Crucii trebuie respectată. La casele bătrâneşti, ferestrele aveau zăbrele în formă de cruce, ca să nu-ţi piară din gând semnul crucii, să nu treci dimineaţa, pragul casei fără să faci semnul crucii şi să nu sufli-n lumânare la cântatul cocoşilor de la miezul nopţii fără să-ţi fi făcut semnul crucii. Aşa era odată!

Şi tot azi, 1 august este sărbătoarea ursului. Se numeşte împuiatul urşilor.

Şi urşii au mai multe sărbători peste an: Macoveiul (1 august), Martinii de toamnă (12-14 noiembrie), Martinii de iarnă (1-3 februarie), ziua Ursului (2 februarie) şi Sâmbăta Ursului (o săptămână înainte de Moşii de Florii).

De Macovei urşii se-mpreună şi după 7-8 luni, la Martinii de iarnă apar în bârlog ăi mici.

Bine e să ai un pic de untură de urs la ursitoare. El le influenţează în bine pe ursitoare, dă putere copiilor, iar iernile fără masca de urs (spiritele fantastice care curăţă locul înainte de trecerea în alt an şi apoi câteva zile) n-ar mai fi atât de frumoase.

1 august: e Macoveiul gând bun pentru holde, grădini şi stupi; e ziua Crucii; e ziua Ursului şi mai ales azi începe postul Sf. Mării. Două săptămâni nu-i greu de ţinut, legume şi fructe sunt pe de-a rândul, trupul va fi curăţat, gândul uşurat şi sărbătoarea împlinită. Iar Sf. Maria este icoana sufletului nostru la care ne-ntoarcem spre a-i vedea pruncul, bucuria şi tristeţea topite într-un destin exemplar!

Schimbarea la Faţă

Ziua de 6 august e consemnată în calendarul popular şi în cel ortodox drept o mare sărbătoare: este Probejenia, în Oltenia sub denumirea de Obrojenia. E zi de hotar între vară şi toamnă şi ca orice moment de hotar implică echilibrul gând-punte între azi şi mâine, între Aici şi Dincolo.

Grija pentru această zi? Să nu te superi şi să nu fii supărat, pentru că aşa va fi tot anul!  Este ultima zi când se culeg plantele de leac: avrămeasa, împărăteasa, muşeţelul, leuşteanul şi usturoiul de sămulastră. Buchet de culori, mirosuri şi tării vindecătoare, reunite pentru a păstra trupul curat. Şi sufletul trebuie îngrijit. Florile de tigvă puse în apă neîncepută sunt leac peste an.  În ziua de Obrejenie fructele sfinţite sunt strugurii. Primele boabe sunt gustate după un ritual. Se spune: „boabă nouă în gură veche” şi se face chiar colivă din struguri. Se dă de pomană. Sunt Moşii Schimbării la Faţă. Tot drept colivă în această zi se dau fagurii de miere. Azi se probejeneşte frunza codrului. Se spune „azi plâng copacii”, pentru că lăstarii încetează să mai crească. Frunza nu mai e în puterea ei. Apele se răcesc, jivinele pământului coboară în pământ. În această zi este dezlegare la struguri şi este şi dezlegare la peşte. În orice zi ar fi Schimbarea la Faţă (chiar şi miercuri sau vineri), se mănâncă peşte. Pe firul Jiului pescarii ştiu că dacă vor da de pomană o bucată de peşte, tot anul vor avea noroc la peşte.

Text şi lectură: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator în Grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune