Iohannis în Covasna și Harghita

Publicat de adinaiftime, 17 iulie 2017, 20:00

Președintele Klaus Iohannis va vizita, mâine, județele Harghita și Covasna pentru a cunoaște problemele locale, dar și pentru identifica realitățile zonei și elementele care țin de viitoarea dezvoltare regională. După cum a precizat purtătorul de cuvânt Mădălina Dobrovolschi, șeful statului va participa la o dezbatere cu autoritățile locale, care va avea loc la Consiliul Județean Harghita, în Miercurea Ciuc, și la care vor fi prezenți peste 300 de aleși locali, dar și reprezentanți ai instituțiilor județene. Al doilea punct din agenda președintelui îl reprezintă vizita la Complexul Monahal Şumuleu Ciuc, una dintre cele mai cunoscute zone de pelerinaj din România. Președintele Klaus Iohannis se va opri apoi la Căminul „Sfântul Ștefan” din Miercurea Ciuc, iar în incinta acestuia va avea o întâlnire cu meșteșugari, întreprinzători și producători autohtoni. Deplasarea în județul Harghita se va finaliza cu vizita la Fabrica Perla Harghitei din Sâncrăieni, cu capital integral românesc și cu tradiție în îmbutelierea apei minerale. Șeful statului va merge apoi în județul Covasna, mai precis în muncipiul Sfântu Gheorghe, pentru o întâlnire cu reprezentanți clusterelor, asociațiilor profesionale și incubatoarelor de afaceri din zonă. Seara, președintele României va ajunge la Mausoleul de la Mărăști din județul Vrancea, la exact 100 de ani de la bătălie, una dintre cele mai mari desfășurate pe teritoriul României în Primul Război Mondial. El va lua parte la un ceremonial militar și va aduce un omagiu ostașilor români care și-au pierdut viața în timpul Primului Război Mondial.

Conferința ”Oportunități de dezvoltare regională prin transport și turism” la Timișoara

Publicat de Andrei Cretoiu, 31 octombrie 2016, 10:30

Conferința ”Oportunități de dezvoltare regională prin transport și turism” organizată de europarlamentarul Maria Grapini la Timișoara s-a concentrat pe prezentarea oportunităților în domeniul turismului și analizei în privința situației din prezent.

Conform estimărilor, contribuția directă a turismului la Produsul Intern Brut din România va crește cu 3,8% pe an până în 2025 când turismul ar putea să creeze 207.000 de locuri de muncă în mod direct. Una dintre condițiile succesului este aceea a accesului la programele europene de susținere financiară. Michael Cramer, deputat în Parlamentul European, președinte al Comisiei pentru transport și turism.

Posibilitățile sunt bine cunoscute dar modul de a ajunge direct la bani, programul, nu este atât de bine cunoscut. Avem multe proiecte prin care să susținem dezvoltarea sustenabilă a turismului. Depinde de regiuni și de orașe să ceară banii europeni pentru acele proiecte. Bineînțeles este o cale birocratică, poate fi rezumată, este necesar să fie făcută mai accesibilă dar dacă cineva dorește să cunoască aceste șanse se poate adresa Mariei Grapini sau mie, vom ajuta.

Care sunt motivele dezvoltării insuficiente a turismului transfrontalier, europarlamentarul Maria Grapini, membră a comisiei pentru transport și turism, co-președinte al grupului pentru IMM-uri din Parlamentul European.

Așa cum a rezultat din votul secret din sală, a rezultat foarte clar lipsa de cunoaștere a potențialului de cunoaștere care există prin dezvoltare regională și atunci vom folosi și noi aceste răspunsuri, parlamentarii europeni care suntem astăzi aici, colegii mei din Germania și din Bulgaria, ca un argument pentru a bugeta, pentru a pune mai mulți bani pentru informare foarte importantă în regiune Aud pe multă lume ”Dar de ce nu ne dă Uniunea Europeană?” Uniunea Europeană dă bani pe proiecte dacă proiectul este fezabil, dacă proiectul este bine gândit, dacă este calculat acolo cum se întorc banii prin acea investiție, categoric va fi aprobat. Avem o criză de proiecte acum! Din mediul privat, demotivat fiind că a mers foarte greu metoda de atragere pe fonduri europene, multă birocrație, multe costuri, banii au venit foarte târziu; administrațiile locale sunt cumva blocate, rigide, temătoare să nu dea cu  subsemnatul prin altă parte, și atunci avem această închistare în a trece peste barierele care au fost … eu, întotdeauna, și ca fost întreprinzător am spus, bine, a fost greu, nu mă opresc, merg mai departe și încerc o altă cale. Încurajez, și prin această conferință, ca și primăriile mediul privat să se apuce să scrie proiecte. Altfel România nu va primi bani.

”Traversăm râul fiindu-ne sete” a descris situația europarlamentarul bulgar Georgi Pirinski care și-a exprimat satisfacția pentru păstrarea strategiei Dunării ca strategie europeană și pentru recentele înțelegeri bilaterale româno-bulgare privind circulația vaselor pe Dunăre. Conferința ”Oportunități de dezvoltare regională prin transport și turism” desfășurată la Timișoara a mai subliniat oportunitatea de care se bucură România și Serbia care au câte un oraș desemnat capitală culturală europeană pentru anul 2021.

Satul românesc s-a mutat pentru o zi în Bucureşti

Publicat de Andrei Cretoiu, 21 septembrie 2015, 10:16

Demonstraţii meşteşugăreşti, o microfermă de animale, concerte de muzică veche, dansuri populare şi, bineînţeles, degustări de produse tradiţionale – aceasta a fost propunerea Rural Fest 2015.

Ideea a fost pe placul bucureştenilor care au venit în număr mare pe Şoseaua Kiseleff pentru a petrece o zi în atmosfera recreată a unui sat românesc. Au mâncat preparate tradiţionale, gătite chiar în faţa lor, au privit cum se construieşte o casă din baloţi de paie, cum se ţese la război, cum se ciopleşte lemnul şi s-au relaxat în miros de iarbă proaspăt cosită.

Comisarul european, Corina Creţu, prezentă la eveniment, a subliniat faptul că trebuie făcut un efort colectiv pentru ca satul românesc să ajungă la acelaşi nivel cu cel din oricare alt stat european dezvoltat. O soluţie o reprezintă Programul operaţional regional:

„ Sunt 6,7 miliarde euro pentru următorii 7 ani, prin Programul operaţional regional, din Fondul de dezvoltare regională şi există o mulţime de posibilităţi pentru diversificarea economică în lumea satului, de la turism şi promovarea agroturismului, internet, servicii sociale, servicii publice, infrastructură pentru şcoli. Important e ca în perioada următoare să fie depuse proiecte mature, proiecte care, cu adevărat să facă diferenţa în viaţa de zi cu zi a oamenilor.”

Corina Creţu, comisar european pentru politici regionale.

România este statul membru al Uniunii Europene cu cea mai numeroasă populaţie care trăieşte în mediul rural, peste 7 milioane locuitori