Opera Națională Română Cluj-Napoca susține un concert caritabil în aer liber. Evenimentul va avea loc marți, 9 august de la ora 20:00, în grădinile de la SunGarden Resort, din localitatea Baciu.
Concertul caritabil are ca scop strângerea de fonduri pentru un băiețel de 4 ani, diagnosticat cu o formă agresivă de cancer. Acesta este internat într-un spital din Cluj-Napoca, unde urmează un tratament. Șansa lui la viață este în străinătate, într-un spital din Franța.
Tenorul Eusebiu Huțan și baritonul Florin Estefan, acompaniați de Emy Drăgoi la acordeon, Alessia Drăgoi la vioară, alături de un ansamblu de instrumentiști, vor interpreta unele dintre cele mai apreciate cântece italiene.
Pentru a participa la eveniment trebuie completat un formular de înregistrare, până mâine, 5 august. Mai multe detalii sunt disponibile pe pagina de Facebook a Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
Statisticile arată că în prima jumătate din acest an, au fost depistate în total, aproape 570 de cazuri noi de cancere în Mureș, dintre care 5 de piele, din cele peste 300 active.
Județul Mureș are, la această dată, aproape 20.000 de cazuri oncologice, în creștere față de anii anteriori.
Riscul pentru a dezvolta un cancer de piele sau un melanom, crește de la an la an. De cancerul de piele poate fi oricine afectat, atât tineri cât și vârstnici iar principala cauză este expunerea necontrolată la soare, spun specialiștii care califică bronzul drept o traumă a pielii. În plus, expunerea prelungită la soare îmbătrânește prematur pielea.
Există mai multe modalități de protecție, în primul rând evitarea orelor din miezul zile (11:00-15:00) când concentrația de ultraviolete este maximă, utilizarea din două în două ore a cremelor de protecție cu factor 30+, cel puțin, dar și acoperirea integrală a corpului cu haine din țesături ușoare.
România nu deține, în prezent, un Registru Național de Cancer, fapt care îngreunează analizele ce pot duce la optimizarea serviciilor oncologice.
Datele arată că jumătate dintre cei nou diagnosticați cu cancer nu supraviețuiesc. În 2020, erau înregistrați 100.000 de pacienți cu cancer și peste 50.000 de morți.
Diagnosticarea în cancer a scăzut cu 30-40% anul trecut, ceea ce „va copleşi”sistemul de sănătate atunci când cazurile vor fi depistate în „faze tardive şi cu costuri ridicate”.
„În anul 2020, diagnosticarea în cancer a scăzut cu 30-40%, ceea ce va copleşi sistemul de sănătate atunci când procentele amintite vor fi diagnosticate în faze tardive şi cu costuri ridicate.
În ceea ce priveşte cancerul bronhopulmonar, s-a dovedit că au fost diagnosticate cu 3.000 de cazuri mai puţine decât în 2019 şi aceste lucruri au fost cauzate atât de situaţia pandemică din ţara noastră, cât mai ales de lipsa unui plan naţional de cancer”, a declarat Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).
Un număr de 1.134 de persoane au venit la testările medicale gratuite din cadrul caravanei „Nu am făcut destul”, ajunsă la a şaptea ediţie, organizată de Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer.
Caravana s-a desfăşurat în 8 weekend-uri, în 14 sate din 5 judeţe – Prahova, Vâlcea, Gorj, Ialomiţa, Olt. Testările au început în octombrie 2020, au fost întrerupte din cauza restricţiilor COVID şi s-au încheiat în aprilie 2021.
Oamenii prezenţi la testări au beneficiat gratuit de analize de sânge (hemograme şi PSA pentru prostată), ecografii mamare, dermatoscopii, EKG, teste HPV, măsurători de tensiune, puls, glicemie, indice de masă corporală.
Pe lângă testări, caravana a avut şi o componentă educativă – beneficiarii au primit informaţii despre cancerul mamar, cancerul de col uterin, cancerul ovarian, cancerul pulmonar şi melanom, dar şi despre importanţa efectuării analizelor anuale de sânge.
Boala celiacă (intoleranţa autoimună la gluten) este o afecţiune cronică autoimună care afectează în principal intestinul subţire și care este declanșată de ingestia de gluten la persoane predispuse genetic.
Boala celiacă este în prezent recunoscută drept o afecţiune sistemică, care poate afecta și alte sisteme și organe. Acest caracter sistemic al bolii presupune că manifestările clinice pot fi foarte variate, de la tulburări digestive (balonare, diaree, dureri abdominale recurente) la probleme extra-digestive (tulburări neuro-psihice, hematologice, osteo-articulare, endocrinologice).
Este una dintre cele mai frecvente afecţiuni digestive cronice, afectând aproximativ 1% în populaţie. Cu toate acestea, afecţiunea este sever subdiagnosticată, iar lipsa diagnosticului expune pacienţii la complicaţii.
Ce este glutenul?
Glutenul este un termen generic care grupează proteinele din grâu, secară și orz, cereale care sunt dăunătoare pacienţilor cu boala celiacă. Consumul glutenului de către acești pacienţi declanșează o reacţie imunologică la nivelul intestinului subţire cu distrugerea mucoasei intestinale și cu malabsorbţia consecutivă a nutrienţilor.
Cine este la risc de a dezvolta boala celiacă?
Riscul de a dezvolta boală celiacă este crescut la rudele de gradul 1 ale pacienţilor deja diagnosticaţi, precum și la cei care au alte afecţiuni autoimune precum tiroidită autoimună sau diabet zaharat tip 1.
Cum se manifestă boala celiacă?
În trecut, boala celiacă era considerată o afecţiune a copilăriei, prezentarea tipică era a unui copil cu diaree, distensie abdominală, eșec al creșterii sau chiar scădere ponderală.
Ulterior, boala a fost recunoscută din ce în ce mai mult și la adulţi, unde prezentarea este adesea fie cu manifestări digestive estompate, intermitente, fie cu manifestări extraintestinale. Boala celiacă poate fi însă și asimptomatică.
Cum se pune diagnosticul de boală celiacă?
Diagnosticul de boală celiacă se stabilește pe baza dozării unor anticorpi specifici din sânge și pe baza evaluării mucoasei intestinale prin endoscopie digestivă superioară cu biopsii multiple.
Este foarte important ca testele diagnostice să fie efectuate atunci când pacientul este pe dietă ce conţine gluten, și să nu adopte din proprie iniţiativă dieta fără gluten fără o evaluare medicală prealabilă.
Diagnosticul diferenţial trebuie făcut cu alte afecţiuni care pot produce leziuni similare la nivelul intestinului subţire, precum și cu alte afecţiuni induse de gluten, cum sunt alergia la grâu sau sensibilitatea la gluten non-celiacă.
Cum se tratează boala celiacă?
Excluderea glutenului din alimentaţie asigură vindecarea mucoasei intestinale și evitarea complicaţiilor acestei afecţiuni. În cazuri foarte rare poate apărea boală celiacă refractară. Dieta fără gluten se menţine pe durata întregii vieţi.
Urmărirea pacientului cu boală celiacă. Complicații
După stabilirea diagnosticului și instituirea dietei fără gluten, pacientul trebuie să meargă periodic la control conform recomandărilor medicului gastroenterolog.
Printre complicaţiile bolii celiace amintim cele nutriţionale (anemie, osteopenie/osteoporoză) dar și riscul de a dezvolta alte boli autoimune, precum și o serie de malignităţi (limfom, cancer esofagian, cancer intestinal).
Europarlamentarul român Gabriela Zoană, în calitatea sa de membru al Comisiei de Dezvoltare Regională din Parlamentul European, a găzduit la Bruxelles Conferința europeană cu tema “Rolul politicii de coeziune a Uniunii Europene în politica de sănătate publică a statelor membre. Exemple de bune practici”, conferință care a continuat cu o vizită de lucru la Spitalul CHU Brugmann, cu sprijinul primarului Bruxelles-ului , d-nul Philippe Close. Evenimentul s-a bucurat de participarea Excelenței Sale, Reprezentantul Permanent al României la Uniunea Europeană, doamna Ambasador Luminița Teodora Odobescu, a șefului Misiunii României în Belgia, d-nul Dragoș Bănescu, a directorului medical al Spitalului CHU Brugmann din Bruxelles, d-nul Jean Bernard Gillet, europarlamentarului italian Elena Gentile, membră în Comisia de mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European, manageri de spitale, medici și personal medical din România și Belgia, persoane cu atribuții decizionale și consultative de la nivelul Parlamentului European și Comisiei Europene și personal cu atribuții de decizie din domeniul sănătății din întreaga Uniune Europeană.
Conferința s-a dorit a fi un punct de reper pentru schimbul de experiență între cei care contribuie la crearea legilor la nivelul Uniunii Europene și practicienii din domeniul medical, dar și între medicii și managerii de spitale români și cei europeni. În cadrul dezbaterilor s-a discutat despre finanțarea din bani europeni a sistemelor de sănătate din România, Belgia, Italia și a celorlalte state membre, despre oportunitățile pe care acum tinerii medici le au în România, despre obiectivele de investiții realizate din fonduri europene, despre cele 3 spitale regionale: Iași, Cluj și Craiova, despre cursurile de pregătire și perfecționare profesională a peste 60.000 de medici și personal medical din România. Programul în domeniul sănătății pentru perioada 2014-2020 are alocat un buget de 449,4 milioane de euro și 23 de domenii de prioritate.
”Îmi doresc să continuăm astfel de evenimente, iar feedback-ul pe care l-am primit de la participanții la această conferință a fost unul pozitiv. Medicii români sunt extrem de apreciați peste hotare, iar eu una pot spune cu certitudine acest lucru în urma discuțiilor pe care le-am purtat în cadrul conferinței, ceea ce înseamnă că sistemul universitar și sistemul medical românesc creează în continuare profesioniști care pot să activeze oriunde în Uniunea Europeană. Ceea ce ne dorim cu toții este ca medicii noștri să nu mai plece peste hotare, iar pentru aceasta, așa cum am văzut, Guvernul României a luat câteva măsuri care să contribuie la încurajarea tinerilor medici pentru a rămâne în țară – creșterea salariilor în domeniul medical, demararea construirii unor spitale regionale și îmbunătățirea politicilor publice de sănătate”, a declarat europarlamentarul Gabriela Zoană la finalul conferinței de marți.
Vizita la Spitalul Bruggman de miercuri, 23 Mai, a fost una care s-a axat pe bunele practici aplicate de către managerul Francis De Dree în ceea ce privește administrarea spitalului și pe înțelegerea de către oaspeții acestuia a procedurilor administrative și medicale care ajută în oferirea cât mai rapidă și la standarde cât mai înalte a celor mai bune servicii medicale pacienților.
”Construcția de spitale și asigurarea infrastructurii acestora prin echipamente de ultimă generație cu ajutorul fondurilor de coeziune reprezintă o opțiune importantă și o resursă pentru sănătatea românească. Putem oferi servicii la standarde europene și în sistemul medical de stat din România construind spitale noi sau dotând cu echipamente performante și cu tehnologie recentă secțiile spitalelor existente”, a mai adăugat Gabriela Zoană.
În luna iunie va fi lansată etapa a doua pentru proiectele dedicate screening-urilor – aprox. 200 de milioane de euro – pentru diagnostic și tratament precoce al cancerului de sân, diabet zaharat, boli cardiovasculare, pulmonare, îngrijirea gravidei și copilului, etc.
Programul face parte din campania națională de screening, finanțată din fonduri europene, propusă de Guvernul României, la preluarea mandatului. În cadrul acestei campanii, aprox. 1,5 milioane persoane, adulți și copii, vor beneficia de servicii de prevenție, depistare precoce, diagnostic și tratament pentru principalele patologii.
Copiii şi adulţii din România, diagnosticaţi cu leucemie sau alte boli grave ale ţesutului sanguin sau ale sistemului imunitar au şansa de a găsi mai rapid şi mai uşor donatori, cu ajutorul Registrului Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice.
În prezent, în acest registru sunt înscrişe 25.637 de persoane.
48 de pacienţi sunt în aşteptarea unui transplant, iar 20 dintre ei nu au încă donator compatibil identificat, spune medicul Aurora Dragomirişteanu.
Cele 3 centre de transplant din ţară au realizat împreună în ultimii 7 ani, peste 1000 de proceduri de transplant, dintre care 70 au fost realizate cu celule stem hematopoietice de la donatori neînrudiţi, în centrele de transplant din Bucureşti, Timişoara şi Târgu Mureş.
Astăzi este celebrată pentru prima dată la nivel mondial Ziua Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice.
Astfel, li se aduc mulțumiri tuturor celor 25 de milioane de donatori voluntari din lumea întreagă, care prin gestul lor au salvat vieți.
În Capitală, bucureştenii vor primi informatii legate de donarea de celule stem hematopoietice în cadrul unei caravane. Centrul mobil de recoltare şi corturi publicitare vor fi amplasate în zona Universităţii Bucureşti (Facultatea de Arhitectură) în perioada 19-23 septembrie, respectiv în Parcul Herăstrău (Pavilionul H) în perioada 24 – 27 septembrie 2015.
Toţi trecătorii vor fi îndemnaţi să participe la un concurs cu premii, fiind invitaţi să împărtăşească un gând bun şi să mulţumesca donatorilor care dau viaţa mai departe.
Mesajele vor fi publicate într-un buletin pe pagină web www.registru-celule-stem.ro, iar cele selectate de juriu că fiind cele mai frumoase vor fi premiate.
În prezent boala este depistată în stadii avansate, când şansele de ameliorare sunt foarte reduse, iar tratamentele sunt extrem de costisitoare.
Ministrul sănătăţii, Nicolae Bănicioiu a anuntat că sprijină dezvoltarea unui astfel de centru în cadrul Spitalului Colentina, unde va putea fi înfiintat si un Registru Naţional de Melanom.
Acesta va constitui un pas important spre un control eficient al acestei boli.
Cercetătorii japonezi lucrează la un test de sânge care ar putea permite, în următorii cinci ani, diagnosticarea rapidă a 13 tipuri de cancer, în stadiu incipient
Proiectul, în valoare de 57 de milioane de euro, îşi propune să dezvolte o metodă eficientă de depistare a cancerului în stadiu precoce la organe precum plâmânii, stomacul, ficatul, colonul sau sânul.
Testul ar putea fi util şi în depistarea din timp a maladiilor degenerative, cum este boala Alzheimer. Medicii japonezi speră să realizeze cât mai curând un test accesibil din punct de vedere comercial, transmite agenţia niponă Kyodo.
Potrivit Organizatiei Mondiale a Sănătăţii, cancerul este una din cauzele principale de deces la nivel mondial. Numai în 2012 – 8,2 milioane de oameni au murit din cauza acestei maladii.
Din totalul pacienților cu diabet, peste 2.500 sunt dependenți de insulină, având cea mai gravă formă a bolii. Din fericire tratamentele bolnavilor cu diabet sunt asigurate gratuit, prin Programul national finanţat de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate.
La Vaslui, însă, problema este lipsa medicilor de specialitate, a declarat Mihaela Topliceanu, purtător de cuvânt DSP Vaslui.
Şi asta deoarece Ministerul Sănătăţii a scos de pe lista de compensare această investigaţie, deşi este singura metodă care poate indica diagnosticul cu precizie.
În aceste condiţii, pacientele trebuie să apeleze la clinicile private, unde taxa pentru un RMN este de 700 de lei, spune medicul chirurg Rareş Georgescu.
Un singur medic specialist operează, anual, la Clinica de Chirurgie I a SCJU Tg.Mureş, 100 de paciente cu suspiciune de cancer mamar.
Medicii spun că, în ultimii ani, vârsta pacientelor diagnosticate cu cancer de sân a scăzut sub 30 de ani.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
