Serată tradițională de Moș Nicolae la Seghedin

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 15 decembrie 2017, 11:39 / actualizat: 15 decembrie 2017, 12:51

Tradiţionala serată de Moş Nicolae din Seghedin, organizată de aproape patru decenii în orașul de pe Tisa a avut loc în seara de 8 decembrie. Este o întâlnire mult aşteptată în fiecare an de românii din oraş, şi nu numai, care oferă de fiecare dată un scurt program cultural, dar şi vestita mămăliguţă a la Câmpian. Evenimentul a fost organizat de Autoconducerea Românilor din Seghedin şi Autoguvernarea de Naţionalitate Română din judeţul Ciongrad. Pe lângă românii din Seghedin, Macău, Cenadul Unguresc şi Hódmezővásárhely, au onorat cu prezenţa consulii generali ai Roműniei la Seghedin şi la Jula, Daniel Banu, respectiv Florin Trandafir Vasiloni, dar şi profesorul Marius Grec de la Universitatea Vasile Goldiş din Arad, vechi prieten al comunităţii românești din Ungaria. Programul cultural a fost oferit de violonistul Kosztándi István, concertmaistru la Orchestra Filarmonică din oraşul de pe Tisa şi de pianistul Benedekfi István, care au interpretat câteva lucrări româneşti de Constantin Dimitrescu, Ciprian Porumbescu şi Bela Bartók, şi de lectorul Szabó Zsolt de la Catedra de limba şi literatura română a Universităţii din Seghedin, care a vorbit despre… poetul naţional Mihai Eminescu. Când și cum a început această poveste – aflăm la începutul reportajului nostru de la președintele Autoconducerii Românilor din Seghedin, dr. Gheorghe Petrușan.

Interlocutori: dr. Gheorghe Petrușan, președintele Autoconducerii Românilor din Seghedin; Kosztándi István, concertmaistru la Orchestra Filarmonică din Seghedin; lectorul Szabó Zsolt; bucătarul-șef, jurnalistul Petru Câmpian

Text și foto: Iulia Kaupert, redactor coordonator, MTVA – Emisiunile în limba română

Congresul Mondial al Eminescologilor la Chișinău – 2016

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 6 noiembrie 2016, 18:53

La Chișinău a avut loc în perioada 3-4 septembrie 2016 cea de-a V-a ediţie a Congresului Mondial al Eminescologilor cu tema Eminescu, poet naţional şi universal.

Exegetul şi editorul lui Eminescu, Eugen Simion definește lucrarea lui M. Cimpoi Dicţionar enciclopedic:Mihai Eminescu (Chişinău, Edit. Gumvas, 2012) ca de o „catedrală”.

Între elementele acestei catedrale (Eminescu însuşi ceruse construirea unei catedrale pentru neamul românesc) se află înfiinţarea, la Chişinău, a Centrului Academic Internaţional „Mihai Eminescu” şi organizarea Congresului Mondial al Eminescologilor, ajuns, anul acesta (3-4 septembrie 2016) la cea de-a V-a ediţie. S-au alăturat acestui eveniment internaţional: Academia de Ştiinţe a Moldovei, prin Institutul de Filologie, Ministerul Culturii, Institutul Cultural Român „M. Eminescu” de la Chişinău, Asociaţia Naţională a Oamenilor de Creaţie, Primăria municipiului, precum şi Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni şi Primăria com. Dumbrăveni (Suceava).

Aşadar, acad. Mihai Cimpoi a direcţionat dezbaterile celei de-a V-a ediţie a Congresului Mondial al Eminescologilor (desfăşurat, în prima zi, la Academia de Ştiinţe a Moldovei) pe ideea Eminescu, poet naţional şi universal, teoretizată de Tudor Vianu şi alţii la vremea lor, cum că nu poţi fi universal, dacă nu eşti naţional, sintagma naţional deranjând pe mulţi intelectuali români reprezentanţi ai aşa-zisei „societăţi civile”. Iniţiator, organizator şi moderator, Mihai Cimpoi a subliniat reprezentativitatea participanţilor (exegeţi, editori, traducători din mai multe ţări ale lumii), veniţi să omagieze nu un mare poet, ci Poetul. Cei 150 de ani de la debutul său literar cu acest nume, graţie „naşului” său literar, Iosif Vulcan, idee lansată de acad. Victor Crăciun, preşedintele Ligii Culturale, autorul unei cărţi reprezentative despre acest debut eminescian, au concis, fericit, cu apariţia în urmă cu 75 de ani a celebrei Istorii a literaturii române de la origini până în prezent a lui G. Călinescu, cu cei 25 de ani de la declararea Idependenţei Republicii Moldova de URSS, ideea independenţei regăsindu-se în publicistica eminesciană, însoţită de ideea libertăţii.

Aceeaşi idee a fost subliniată şi de acad. Ion Tighineanu, prim-vicepreşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei (preşedintele Gh. Duca fiind într-o delegaţie oficială la Baku). „Eminescu ne serveşte de model” pentru toate problemele noastre, dar şi ale omenirii, el fiind nu doar geniu, ci profet şi om de ştiinţă (aluzie La Steaua, domnia sa fiind fizician), un permanent izvor de cunoaştere.

Nichita Danilov, directorul adjunct al ICR Chişinău, a subliniat importanţa Congresului Mondial al Eminescologilor, ca o prelungire firească a Zilei Independenţei şi a Zilei Limbii Române (ultima sărbătorită atât în R. Moldova, cât şi în România).

Momentul de evocare G. Călinescu l-a constituit lansarea vol. I Viaţa lui Eminescu, II Opera lui Eminescu şi III Eminesciene dincolo de monografie din celebra colecţie, „Opere fundamentale” a Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă a Academiei Române, colecţie iniţiată, coordonată şi prefaţată de Eugen Simion. Despre cele trei volume au vorbit Mihai Cimpoi, I. Pavăl, M. Chiriac, Th. Codreanu, N. Georgescu, Tudor Nedelcea.

Acad. Nicolae Dabija a integrat, cu subtilitate, concepţia şi modelul Eminescu în problematica basarabeană. În tragicul lor parcurs, basarabenii au supravieţuit prin Eminescu, şi-au recuperat ţara, limba, tricolorul, imnul, chiar şi după 1940, când Stalin, prin ultimatum, a furat provincia românească. În propria sa familie, părinţii l-au educat prin respectul faţă de Biblie şi de Eminescu. Somnoroase păsărele era recitită de mama sa ca o rugăciune. De aceea este necesară introducerea creaţiei eminesciană în şcoală şi nu marginilizarea sa. Făcând similitudini între Centrul Internaţional de Poezie de la Recanatti (Italia), unde efigia lui Eminescu stă alături de cea a lui Leopardi (o paralelă între creaţia celor doi mari poeţi ai lumii a stabilit Mihai Cimpoi), poetul italian nefiind acuzat de xenofobie. Dacă cineva l-ar acuza pe Leopardi de xenofobie ar fi dat afară din ţară, i-a mărturisit ghidul. Aşa ar trebui procedat şi în România sau în R. Moldova.

Reprezentând Liga Culturală (din componenţa căreia a făcut parte vrednica filială de la Rm. Săreat: Ion Radu, Cristian Popovici, Cristian Toma, Costică Roşca şi Eugen Bizadea), N. Georgescu a remarcat consecvenţa şi perseverenţa lui Mihai Cimpoi în organizarea acestui atât de necesar Congres, expunând meritele lui Victor Crăciun, în cunoaşterea reală a lui Eminescu, în tandem cu M. Cimpoi.

Acad. Vasile Tărâţeanu a trecut în revistă acţiunile de omagiere a Poetului de către Centrul Cultural „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi (fondat dintr-o iniţiativă particulară şi nu de ICR Bucureşti), dezvelirea unei plăci memoriale pe casa lui Aron Pumnul (din iniţiativa Ligii Culturale şi a Primăriei Dumbrăveni), de coperirea mormântului Aglaiei Eminescu în sectorul austriac al cimitirului local, precum şi cripta Catincăi Pumnul, soţia profesorului lui Eminescu.

Despre necesitatea şi greutăţile traducerii din Eminescu au vorbit Giuseppe Manitta (Italia), Mario Costra Navarette (Chile) şi Ali Narçin (Turcia). O observaţie pertinentă legată de traducerile din Eminescu în limbi străine a făcut N. Georgescu: după ce ediţia din Eminescu s-au făcut traducerile, pentru că în România au apărut şi ediţii de amator, care denaturează sensul poeziei eminesciene.

Studenta USM, Nicoleta Iftode, dezamăgită de situaţia din R. Moldova, a subliniat actualitatea publicisticii şi cugetării eminesciene: „Noi, generaţia de azi şi cea următoare, vrem să trăim în această ţară”.

„Grupul de la Târgovişte”, critici, istorici literari, dar şi editori, s-a prezentat şi cu o interesantă expoziţie de carte. Mihai Stan a expus, succint, relaţiile Târgoviştei cu Chişinăul, nu numai prin tipărirea cărţilor lui M. Cimpoi (aici a tipărit 11 cărţi), dar şi prin organizarea şi dotarea filialei „Târgovişte” a Bibliotecii Naţionale a R. Moldova.

Lucia Olaru Nenati, care a dat glas câtorva cântece „străvechi, iubite, ştiute şi cântate odinioară de neasemuitul interpret vocal care a fost Eminescu, interpretate în premieră absolută”, s-a arătat, pe drept, dezamăgită de lărgirea corului detractorilor lui Eminescu, aceste „voci detractoare” lezând sentimentele reale ale românilor.

S-a acordat, şi cu acest prilej, diplome, medalii şi alte distincţii unor scriitori şi ziarişti, cu merite culturale incontestabile.

Ultima parte a Congresului, desfăşurată la Centrul Academic Internaţional „Mihai Eminescu” (director: Elena Dabija), a fost rezervată lansărilor de carte.

Congresul Mondial al Eminescologilor a avut, şi de data aceasta, o ţinută academică, dezbaterile, cu mici excepţii, fiind constructive, contributive şi benefice tuturor celor interesaţi de biografia şi creaţia eminesciană, de valorile culturii naţionale. Apărându-l pe Eminescu de toţi viruşii pretinşi intelectuali, ne apărăm pe noi, românii din ţară şi cei pretutindeni.

Autor: Tudor Nedelcea, cercetător științific principal I,

Institutul de cercetări socio-umane ”C.S. Nicolăescu-Plopșor” Craiova al Academiei Române