Ansamblul “Anton Pann” încheie turneul “Unicorn” la Sala Radio

Publicat de Andrei Cretoiu, 21 octombrie 2015, 09:21

Duminică, 25 octombrie, Formaţia Vocal-Instrumentală de Muzică Veche “Anton Pann”  va încheia primul său turneu de anvergură (11 oraşe din România), intitulat “Unicorn”, la Sala Radio.

Formaţia va recrea pe scena Sălii Radio ambianţa curţilor domneşti şi boiereşti româneşti din secolele XVI-XIX, printr-un spectacol de muzică, poezie şi proiecţii video. Aranjamentele orchestrale şi conceptul sonor îi aparţin lui Constantin Răileanu, fondatorul şi liderul formaţiei “Anton Pann”. Instrumentele utilizate sunt specifice perioadei prezentate – oud, bağlama, vioara, bendir, darbuka, riq, dairè – muzicienii propunând astfel o redare cât mai autentică a sonorităţilor epocii.

Spectacolul Unicorn este rezultat dintr-un amplu demers de cercetare şi comparare a izvoarelor din diverse arhive, evidenţiind numeroasele asemănări între cultura curţilor domneşti româneşti şi cea a curţilor orientale (în acest caz serai-ul otoman).

”Prin turneul Unicorn ne-am propus sa aducem în atenţia publicului frânturi din trecutul nostru cultural, din lirica de curte şi din arta vizuală de sorginte orientală, cu gândul de a le arăta importanţa şi frumuseţea. Ne dorim, totodată, să le reaşezăm în locul cuvenit in istoria noastră, dat fiind ca sunt, pe nedrept, foarte puţin cunoscute la noi în prezent. A rezultat un spectacol-manifest pro-cultură care îmbină muzica românească şi otomană de curte din sec. XVI-XIX cu poezia otomană şi românească din aceeaşi perioadă. Pentru accente de culoare şi ambianţă, am inclus în spectacolul nostru şi proiecţii multimedia”, spune Constantin Răileanu, fondatorul şi liderul formaţiei.

Îi veţi aplauda în spectacolul de la Sala Radio pe membrii formaţiei “Anton Pann”: Constantin Răileanu – compozitor, coordonator, solist vocal şi percuţie – dairè, Alexandru Stoica – oud, Andrei Zamfir – bağlama, Ghassan Bouz – bendir, darbuka, riq (Liban), Sabin Penea – vioară şi invitaţii lor Vincent Ségal – violoncel (Franţa), Derya Türkan – kemençe (Turcia), Emmanuel Hovhannisyan – duduk (Armenia). Conceputul grafic şi proiecţiile video sunt realizate de Oana-Lucia Benkö Răileanu, iar actori/recitatori sunt Andrei Mateiu şi Vlad Galatianu.

Înfiinţată în anul 2004, sub coordonarea lui Constantin Răileanu, Formaţia Vocal-Instrumentală de Muzică Veche “Anton Pann” reuneşte o echipă de muzicieni care au în comun pasiunea pentru cultura romanească veche şi pentru universul sonor specific acestui spaţiu din urmă cu câteva veacuri. În esenţă, strădania echipei Anton Pann se concentrează pe readucerea în atenţia contemporaneităţii şi, totodată, de a valorifica repertoriul întâlnit odinioară la curţile domneşti şi boiereşti româneşti, fără a ignora, însă, muzica mahalalelor şi a satelor.

Muzica propusă de Formaţia Vocal-Instrumentală de Muzică Veche “Anton Pann” îşi are sursele în manuscrise ce provin din codexurile şi culegerile unor compozitori consacraţi (loan Caianu, Dimitrie Cantemir, Petros Peloponesios, Anton Pann, I.G. Zographou Keibeli, George Ucenescu s.a.), dar şi din bibliotecile unor aşezăminte şi locaşuri de cult.

Biletele sunt disponibile pe www.eventim.ro, în magazinele Germanos, Orange, Vodafone, Domo, Carrefour, librăriile Cărtureşti, Humanitas, în benzinăriile OMV şi la casa de bilete a Sălii Radio. 

Pentru alte informaţii legate de Orchestrele şi Corurile Radio vă rugăm să consultaţi site-ul www.orchestreradio.ro sau www.orchestreradio.com.  Accesul la Sala Radio, cu transportul în comun, se poate face cu liniile de tramvai nr. 24 şi 44 până la staţia „Radio România” – Piaţa Virgiliu (Str. Berzei la intersecţia cu Ştirbei Vodă, în apropierea străzii Berthelot). Puteţi de asemenea alege mijloacele de transport care circulă în apropiere – Str. Mircea Vulcănescu, Str. Berzei, Str. Ştirbei Vodă, Bdul. Eroilor, Calea Plevnei, Bdul. Dinicu Golescu – autobuzele 133, 178, 126, 168, 226, 368 etc.

Organizatorii turneului Unicorn sunt Institutul Yunus Emre Centrul Cultural Turc din Bucuresti si Asociatia pentru Cultura si Traditie Anton Pann.

Coproducatori: Radio Romania Regional si Centrul Cultural Media Radio Romania.

Parteneri media: Radio Romania Cultural, Radio Romania Muzical, Radio Romania Oltenia Craiova, Radio Romania Antena Sibiului, Radio Romania Cluj, Radio Romania Targu Mures, Radio Romania Iasi, Radio Romania Constanta, Radio Romania Timisoara, Radio Romania Resita, Radio Romania Bucuresti fm.

Parteneri: Institutul Cultural Roman, Opera Nationala Craiova, Biblioteca Astra Sibiu, Consiliul Judetean Sibiu, Radio Trinitas-Sibiu, ziarul Tribuna din Sibiu, Cenaclul Lumina Lina, Grupul Psaltic ’’Sfantul Andrei Saguna” din Sibiu, Hotel President, Centrul Cultural Reduta, Directia Judeteana de Cultura Galati, Asociatia Byzantion Iasi, Universitatea de Arte George Enescu Iasi, Biblioteca Central Universitara Mihai Eminescu din Iasi, Arhiepiscopia Tomisului, Asociatia Festivalul Baroc Timisoara, Centrul Cultural „Dunarea de Jos” Galati, Teatrul Muzical „Nae Leonard” Galati, Arhiepiscopia „Dunarii de Jos”, Muzeul Istoriei, Culturii si Spiritualitatii Crestine la Dunarea de Jos Galati, Winmarkt Shopping in Center, Primaria orasului Cugir, Casa de Cultura Cugir.

Proiect co-finantat de Administratia Fondului Cultural National

Sânzienele sau Drăgaica – singura sărbătoare păgână intrată în calendarul creştin-ortodox

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 iunie 2015, 09:30 / actualizat: 24 iunie 2016, 7:25

Du-te, Lună, vino, Soare
Că tragem la-nsurătoare
Cununile neursite
Zac sub hornuri azvârlite
Hai, frumoaselor, ce staţi,
Zâne să nu rămâneaţi!
Că venim după peţit,
Până nu v-aţi răzgândit!

Sânzienele se sărbătoresc, în tradiţia populară, la 24 iunie, în ziua Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătoare care se mai numeşte în unele locuri şi „Cap de vară“, pentru că acum soarele ajunge la apogeu şi este începutul verii. Este singura sărbătoare pagână care a fost admisă în calendarul creştin-ortodox. Ziua de Sânziene este considerată sfântă, ea trebuie să fie respectată, nimeni nu are voie să lucreze în această zi, când soarele joacă pe cer sau stă în loc la amiază.

Dimitrie Cantemir relata, în „Descrierea Moldovei“, că ţăranii „cred că în ziua în care se prăznuieşte acest sfânt (Ioan Botezătorul), Soarele nu-şi străbate drumul său drept, ci într-o linie tremurată. De aceea, toţi ţăranii moldoveni se scoală în acea zi înaintea zorilor şi privesc cu ochi mari răsăritul soarelui. Şi cum ochiul nu suferă prea mult această lumină şi, din pricina ei, începe să se zdruncine şi să tremure, ei pun pe seama soarelui tremuratura pe care o simt în ochi şi se întorc voioşi acasă, după ce au făcut această încercare“.

Sânzienele îşi au originea într-un străvechi cult solar. Denumirea este preluată probabil, de la Sancta Diana, zeiţă silvestră. Sânzienele erau considerate, încă din vremea lui Cantemir, ca reprezentări fitomorfe (Florile de Sânziene) şi divinităţi antropomorfe. În credinţa populară, Sânzienele sau Drăgaicele erau considerate nişte femei frumoase, adevărate preotese ale Soarelui, divinităţi nocturne ascunse prin pădurile întunecate, neumblate de om.

Sânzienele plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă şi dansează, împart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile căsătorite, înmulţesc animalele şi păsările, umplu de leac şi miros florile şi tămăduiesc bolile şi suferinţele oamenilor.

Spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentari fantastice aducătoare de rele, Sânzienele sunt zâne bune. Dar ele pot deveni şi forţe dăunatoare, lovindu-i pe cei păcătosi cu „lanţul Sanzienelor”, pot stârni din senin vijelii, pot aduce grindină, lăsând câmpul fară rod şi florile fără leac.

Din spicele de grâu, sânziene şi alte plante, fetele îşi făceau cununi cu care se împodobeau şi jucau dansul Drăgaicei. Acest dans era pentru belşug, precum şi pentru protecţia gospodăriilor şi ogoarelor.

În această zi, sunt întâlnite diverse obiceiuri, dar cele mai importante sunt cele dedicate dragostei. „Du-te, lună, vino, soare/ că tragem la-nsurătoare, Cununile neursite/ zac sub hornuri azvârlite, Hai, frumoaselor, ce staţi,/ zâne să nu rămâneţi! Că venim după peţit,/ până nu v-aţi răzgândit!“, strigă băieţii satului în seara de Sânziene, la porţile fetelor nemăritate.

În preajma Sânzienelor abundă practicile premaritale, fetele mari având obiceiul să arunce o cunună de sânziene pe acoperişul casei. Astfel, cununa rămasă pe acoperiş era un motiv de mare bucurie pentru fata care o arunca, aceasta aşteptându-se la un măritiş grabnic, poate chiar în acel an. Cununa căzută era aruncată încă de câteva ori, pentru ca fata măcar să ştie câţi ani are de aşteptat.

Tot în ziua de Sânziene au loc bâlciuri şi iarmaroace, acestea fiind un foarte bun prilej pentru întâlnirea tinerilor în vederea căsătoriei. Târgurile de fete erau des întâlnite în această zi, iar printre cele mai renumite târguri care aveau loc la Sânziene se numără cele de la Buzău, Focşani, Buda, din judeţul Vrancea, Ipăteşti, judeţul Olt, Piteşti, Câmpulung Muscel, Cărbuneşti, judeţul Olt, Broşteni, judeţul Mehedinţi, Giurgeni, judeţul Ialomiţa) şi, cel mai cunoscut, Târgul de Fete de pe Muntele Găina.

Şi alte practici erau întâlnite în această zi a Sânzienelor, precum aprinderea unei torţe de către flăcăi, torţă numită „făclia de Sânziene“, care, alături de alte caracteristici specifice Sânzienelor, „ne îndreptăţesc să considerăm această sărbătoare drept una a Soarelui. Nu întâmplător, se spune că astrul zilei se află acum la «o mare răscruce», în dimineaţa Sânzienelor, Soarele spălându-şi faţa, jucându-se pentru câteva clipe şi apoi odihnindu-se – spune muzeograful Marcel Lutic, de la Muzeul Etnografic al Moldovei.

Concert de muzică veche românească la Muzeul Cotroceni

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 februarie 2015, 18:14

Radio România Muzical şi Muzeul Naţional Cotroceni organizează joi, 26 februarie, de la ora 19:00, în sala Cerchez a Muzeului Cotroceni, un concert de muzică veche românească susţinut de ansamblul Imago Mundi.

Înregistrarea acestui concert va reprezenta România în cadrul unuia dintre cele mai importante proiecte ale Uniunii Europene de Radio, Ziua muzicii vechi, programată, în fiecare an, pe 21 martie.

Nu întâmplător a fost aleasă data de 21 martie – este ziua când s-a născut cel mai reprezentativ compozitor pentru muzica pe care astăzi o numim generic muzica veche: Johann Sebastian Bach, venit pe lume în 1685. Ziua muzicii vechi este o aniversare înscrisă în calendarul UNESCO din anul 2013, sărbătorită la nivel global în 21 martie, iar proiectul EBU (Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune) se subsumează acestei aniversări. În 2015, şapte radiodifuziuni europene, din Spania, Germania, Marea Britanie, Cehia, România, Suedia şi Danemarca, propun tot atâtea concerte de muzică veche cu nume dintre cele mai importante ale momentului, care vor putea fi ascultate în casele a milioane de europeni.

La iniţiativa Radio România Muzical, contratenorului Andreas Scholl, Orchestrei baroce a Uniunii Europene, Ansamblului Concerto Copenhagen, dirijat de Lars Ulrik Mortensen (într-o producţie în care apare şi mezzosoprana Ruxandra Donose), li se alătură pentru acest important proiect ansamblul de muzică veche românească Imago Mundi. Repertoriul ales reflectă tradiţiile muzicale din secolul al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea – cântări semnate de autori anonimi, dar şi de cunoscutul cărturar Dimitrie Cantemir. Concertul este unul deosebit şi datorită proiecţiilor video asociate muzicii live.

Ansamblul Imago Mundi a fost înfiinţat în anul 2001 de Oana Ivaşcu şi Daniel Ivaşcu, devenind în scurt timp binecunoscut datorită proiectelor lui inovative, de prezentare a muzicii vechi, tradiţionale româneşti într-un spirit adaptat publicului secolului XXI. Pilgrim şi Isvor sunt două dintre aceste proiecte salutate de public şi de critică. În prezent, ansamblul Imago Mundi este compus din Oana Ivaşcu – oboi, Daniel Ivaşcu – percuţie, Adrian Buciu – flaut, Andreea Ţimiraş – violoncel, Cătălin Ştefănescu – chitară, cobză, mandolină şi Ştefan Barbu – vioară, toţi muzicieni recunoscuţi pentru activitatea lor muzicală naţională şi internaţională.

La finalul concertului din 26 februarie, va avea loc şi lansarea albumului Isvor semnat de ansamblul Imago Mundi, o reeditare a discului apărut în 2011 la Editura Casa Radio, epuizat atunci rapid din magazinele de specialitate. Lansarea va fi urmată de o sesiune de autografe.

Concertul va fi prezentat de Andreea Chiselev, redactor Radio România Muzical.

Biletele pentru recitalul din 26 februarie sunt disponibile la Sala Radio, în reţeaua www.bilete.ro, în oficiile Poştei Române, în magazinele Inmedio şi Germanos.

Parteneri media: Agerpres, 7 seri, Observator cultural, Suplimentul de cultură, Zeppelin, getlokal.ro, artline.ro, port.ro, ziarulmetropolis.ro şi ceascadecultura.ro.

Organizator principal: Radio România Muzical

Accesul la Sala Cerchez se face prin intrarea principală a Muzeului Cotroceni, aflată vis-a-vis de Grădina Botanică, pe baza unui buletin de identitate

Destinația zilei: Târgu Ocna

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 iulie 2014, 19:06 / actualizat: 23 iulie 2014, 11:09

EU aleg ROmânia, 80 de locuri pe care TREBUIE să le vezi!
Un proiect al rețelei studiourilor Radio România Regional

Ca sarea-n bucate

Aşa se traduce iubirea faţă de oraşul Târgu Ocna. Micul burg din judeţul Bacău, prin salina ce-i poartă numele, ar putea asigura, preţ de ani buni, necesarul de sare de unul singur. Asta în cazul în care lumea întreagă s-ar transpune în personajele din basmul lui Ispirescu, ce ajung să preţuiască, prea târziu, virtuţile aurului alb. Salzburgul României, aşa cum a fost el denumit, datorită numeroaselor biserici care străbat localitatea, a cromaticii şi a arhitecturii cu elemente de baroc târziu moldovenesc, Târgu Ocna respiră la fel de îndrăzneţ atât la suprafaţă cât şi în subteran. Şi de aici şi explicaţia pentru care oraşul a dominat, timp de trei secole, economic şi cultural întreaga zonă trotuşeană.

Oraşul din adâncuri

O vizita la Târgu Ocna vă aşază la aceeaşi masă cu realizările străbunicilor, bunicilor şi părinţilor noştri, de la 1848 la 1948, când noi, românii, reuşeam să ţinem ritmurile generale de dezvoltare asociate Europei. „Ocnele acestea sunt nesecate, cu toate că în ele lucrează, zi de zi, sute de oameni.”, remarca Dimitrie Cantemir, în cartea sa, Descriptio Moldaviae. Atitudinea e neschimbată şi în prezent. Numai că de data aceasta, oamenii lucrează şi pentru buna dispoziţie a celor care coboară în subteranul adânc de 240 de m şi lung de peste 10.000 de metri pătraţi. Până şi turismul s-a descălţat de bocanci atunci când a pătruns în salină, iar lacul cu apă sărată şi cascada veghează asupra acestui lucru. Înăuntru, singurul comerţ acceptat este trocul stresului şi al moliciunii cu cel al relaxării şi al revigorării.

Biserica „Sfânta Varvara”

Oraşul din adâncuri nu se putea simţi împlinit fără a fi vegheat de un minunat monument de purificare sufletească. Biserica „Sfânta Varvara” este cel mai mare lăcaş de cult ortodox săpat în sare din Europa. În anul 1992, minerii au preschimbat ciocanele şi târnăcopul în dălţi şi cuţite, iar realizarea lor este acum admirată de turişti veniţi din toate colţurile lumii. Se întâmplă, mai ales, în fiecare an, la 4 decembrie, atunci când mii de pelerini ajung să admire arhitectura îngrijită în sare, formele atent reliefate şi răbdarea celor care le-au executat. Într-un astfel de pelerinaj, rezemat de coloanele de sare, sub lumina unui candelabru impresionant, un tânăr român, obişnuit cu toate resemnările, ajunge să evadeze din aglomeraţia care-i pune stăpânire.

Această prezentare necesită JavaScript.