“Să ataci UE este ca și când ți-ai trage un glonte în picior”

Publicat de Camelia Teodosiu, 31 august 2018, 12:23

Comisarul european pentru migrație, Dimitris Avramopoulos, a estimat că atacurile Italiei contra Uniunii Europene, acuzată de lipsă de solidaritate în gestionarea migranților, echivalează cu “a-ți trage un glonte în picior”

“Cred că oamenii politici din țara dumneavoastră ar trebui să înțeleagă că nu sunteți singuri în acest moment, că Europa caută să va ajute. Dimpotrivă, cine atacă UE își trage un glonte în picior”, a estimat el într-un interviu publicat duminică de cotidianul La Repubblica (stânga).

Oamenii forte ai guvernului italian, Matteo Salvini, șeful Ligii (extremă dreapta) și Luigi Di Maio, șeful Mișcării 5 Stele (anti-sistem), amenință de mai multe zile UE cu represalii, esențialmente pe planul participării italiene la bugetul comunitar din cauza cazului migranților de pe Diciotti.

Circa 150 de migranți au rămas blocați timp de mai multe zile pe nava gărzilor de coastă italiene Diciotti în portul sicilian Catania, deoarece nicio țară europeană nu a acceptat să primească o parte din ei.

Migranții au debarcat până la urmă în noaptea de sâmbătă spre duminică în urmă acordului Bisericii italiene, Albaniei și Irlandei de a-și repartiza aceste persoane.

“Comisia spune clar ,nu, amenințărilor, ele sunt inacceptabile. Toate guvernele sunt obligate să respecte obligațiile care decurg din apartenența la UE”, a continuat dl Avramopoulos.

“Nu putem să continuăm cu soluții ad-hoc pentru fiecare navă. Fenomenul migrației nu se va opri repede, deci noi trebuie să-l gestionăm toți împreună ca o familie unică europeană”, a adăugat comisarul european.

Duminică, la Bruxelles, dl Avramopoulos a salutat debarcarea migranților care se găseau la bordul Diciotti, amintind din nou că UE “are nevoie de măsuri structurale” pentru a gestiona chestiunile legate de imigrație.

Acordul UE-Turcia nu mai funcționează şi creşte numărul migranţilor care sosesc atât pe mare, cât și pe uscat

Publicat de Camelia Teodosiu, 22 mai 2018, 09:45 / actualizat: 25 mai 2018, 13:29

“Situația rămâne fragilă”. Comisarul european pentru imigrație, Dimitris Avramopoulos, nu ascunde acest lucru. În ultimii ani au fost realizate unele progrese, dar nu destul de multe pentru a putea spune că s-a găsit o soluţie la spinoasa problemă a gestionării fenomenului migrației. Ultimele cifre furnizate de Comisia Europeană în raportul privind progresele înregistrate în gestionarea fluxurilor demonstrează că problema este departe de a fi rezolvată. Marţi, comisarul Avramopoulos a cerut Italiei să nu schimbe politicile de imigrare.

Acordul cu Turcia nu mai funcţionează?

În 2016, UE și Turcia au semnat un pact pentru a opri sosirile migranților. Comparativ cu atunci, numărul solicitanților de azil “continuă să fie foarte mic”, ceea ce înseamnă că acordul a funcționat. Numai că acum pare să nu mai funcționeze. Funcţionarii de la Bruxelles au observat că „începând cu luna martie a anului 2018, numărul sosirilor din Turcia a înregistrat o creștere semnificativă, atât pentru insulele grecești (9.349 de la începutul anului 2018) cât și pentru frontiera terestră (6.108 până în prezent).“ În special aici, numărul cetățenilor din afara UE a crescut de nouă ori comparativ cu aceeaşi perioadă din 2017. Un adevărat semnal de alarmă.

A crescut şi numărul migranţilor proveniţi din zona Balcanilor de vest?

Solicitanții de azil nu ajung în UE doar prin traseul din estul Mediteranei, mai există şi ruta balcanică, cea închisă teoretic de către UE printr-un efort diplomatic și economic. Executivul UE nu poate să nu recunoască că da, “în general situația de-a lungul traseului Balcanilor de Vest s-a stabilizat”, însă în același timp “în ultimele luni au fost raportate mai multe deplasări prin Albania, Muntenegru și Bosnia-Herțegovina”. Sunt semnale care nu trebuie subestimate, iar multe persoane pariază pe faptul că liderii UE care se vor întâlni miercuri seara la Sofia pentru summitul Balcanilor vor discuta acest subiect cu partenerii din zonă.

În Italia s-au înregistrat mai puţine debarcări

Mai există apoi ruta centrală mediteraneană, cea care priveşte îndeaproape Italia. Aici, în primele luni ale acestui an, s-a înregistrat o reducere de 77% a debarcărilor comparativ cu cele din aceeași perioadă a anului 2017. O veste bună pentru autoritățile italiene, veste care riscă să se transforme însă într-un clasic bumerang. Deoarece în cazul în care țara nu ar mai fi considerată în situație de urgență, consecinţa directă ar fi o ulterioară dezangajare a partenerilor europeni. Apropo de Europa: autorităţile de la Bruxelles reamintesc faptul că UE a dat o mână de ajutor. Împreună cu Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), în 2018 au fost efectuate repatrieri voluntare din Libia pentru 6.185 de oameni, persoane care nu s-au îmbarcat de pe coastele italiene. Impresia este însă că în țară nu sunt percepute toate aceste progrese, în timp nemulțumirea generală față de rezistența unor state membre de a se ocupa de o parte a solicitanților de azil care sosesc în Italia creşte din ce în ce mai mult.

UE insistă asupra reformei sistemului comun de azil

Avramopoulos insistă asupra necesităţii de a reforma până în luna iunie sistemul comun de azil. Este, probabil, unul dintre ultimii care refuză să accepte faptul că reforma Regulamentului Dublin, sistemul juridic al mecanismului gazdă al UE, nu va funcţiona în aceşti termeni. „Situația continuă să fie fragilă, iar munca noastră este departe de a fi terminată“, repetă Comisarul. De-aici şi invitaţia adresată tuturor de a trimite “urgent” oameni şi instrumente de frontieră pentru operațiunile Pazei de Coastă și a graniței europene, dar şi de a „ajunge până în luna iunie la un acord privind reforma noastră în materie de azil.“ Cadrul situației „ne amintește că nu mai avem nici un moment de pierdut.“ Numai că statele nu urmează Comisia. Fapt demonstrat de lipsa de resurse din Fondul fiduciar pentru Africa, conceput special pentru a investi în continent astfel încât să se prevină plecările. Lipsesc 1,2 miliarde de euro, resurse promise de capitalele europene care nu şi-au ţinut însă cuvântul.

Articol de Emanuele Bonini

Uniunea Europeană şi politica refugiaţilor

Publicat de Camelia Teodosiu, 30 septembrie 2017, 10:38

În ideea de susţine politica faţă de refugiaţi, Comisia Europeană vrea să pună la dispoziţie 500 milioane de euro şi intenţionează ca până în 2019 să primească din zonele de criză 50.000 de refugiaţi.

Comisia Europeană a propus statelor membre ca în următorii ani să primească în mod voluntar „cel puţin 50.000” de refugiaţi direct din Turcia, regiunea Orientului Apropiat şi Africa. UE va trebui să creeze „căi legale” pentru migraţie, pentru ca refugiaţii care au nevoie de protecţie să nu se angajeze mai departe în călătorii periculoase pentru a ajunge în Europa – s-a precizat miercuri la Bruxelles. Drept consecinţă UE va pune la dispoziţie 500 milioane de euro pentru primirea refugiaţilor – deci 10.000 euro pentru fiecare refugiat.

Comisia Europeană intenţionează să vină în ajutorul statelor membre, acordându-le 500 milioane euro pentru primirea refugiaţilor din terţe ţări. În special refugiaţilor din Libia, Egipt, Niger, Sudan, Ciad şi Etiopia li se acordă posibilitatea de a intra legal în UE. Unsprezece state s-au declarat deja dispuse să primească 14.000 de persoane.

Comisarul UE pentru migraţie Dimitris Avramopoulos a cerut în plus şi încheierea rapidă a unei înţelegeri dintre Parlament şi Consiliul Miniştrilor privind problema „Blue Card”, cu ajutorul căruia persoane din terţe ţări pot intra legal în UE pentru a se angaja – asemenea rolului pe care îl are Cardul Verde în Statele Unite. Comisia se aşteaptă la un consens cât mai rapid şi în privinţa creării unui sistem comun european de azil.

Durata maximă a efectuării controalelor în spaţiul Schengen va trebui prelungită la trei ani. Limitele în vigoare prevăzute pentru controalele de la frontierele interioare par să nu fie suficiente în toate cazurile datorită unor „ameninţări serioase la adresa ordinii publice sau a securităţii interne” – a explicat miercuri Comisia. Germania, Franţa şi alte ţări au cerut ca termenul actual de doi ani să fie extins la patru ani.

Comisia Europeană a propus de asemenea o organizare mai eficientă în privinţa reîntoarcerii azilanţilor a căror cereri au fost refuzate. Potrivit unor estimări, în viitorul apropiat, se vor afla în UE 1,5 milioane de azilanţi ale căror cereri au fost respinse. Între 2014 – 2015 doar aproximativ o treime din azilanţii respinşi au fost într-adevăr expulzaţi.

În acţiunea de relocare a azilanţilor din Italia şi Grecia Comisia Europeană a precizat că se aşteaptă ca şi cele aproximativ 10.000 de persoane care mai aşteptau în Europa de Sud să fie relocaţi, să fie totuşi primite. Termenul mecanismului relocării a expirat marţi.

S-au înregistrat progrese esenţiale în domeniul migraţiei şi cu ţările africane. În cadrul parteneriatului de migraţie UE sprijină cinci ţări africane – Senegal, Mali, Niger, Nigeria şi Etiopia – în procesul de crearea locurilor de muncă şi de îmbunătăţire a condiţiilor de trai.(AFP/KNA)

Controalele la frontierele interne din spaţiul Schengen au fost prelungite cu încă trei luni

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 noiembrie 2016, 11:47

Refugiaţii  au schimbat radical regulile în Uniunea Europeană. Astfel că pentru protejarea spaţiului Schengen au fost înăsprite controalele la frontierele externe.

Comisarul European pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos:

În ultimele luni am făcut paşi importanţi pentru protejarea frontierelor Uniunii Europene. Spațiul Schengen este o realizare istorică la care nu trebuie să renunțăm. Facem tot ce putem pentru a reveni cât mai curând la o funcționare normală. Păstrarea spaţiului Schengen este principala noastră prioritate. De aceea, crearea Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă este atât de importantă. Odată operaţională, se va ocupa și mai eficient de problemele legate de migrație și securitate. Dar din păcate mai avem de lucru.

Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, care a fost lansată în această toamnă, va fi total operațională abia în ianuarie 2017.

Dat fiind faptul că Europa se confruntă cu cel mai important aflux de migranţi de la al Doilea Război Mondial, Comisia Europeană a recomandat prelungirea cu încă trei luni a controalelor temporare la anumite frontiere interne din spațiul Schengen. Deși situația s-a stabilizat treptat, nu sunt încă îndeplinite integral condițiile care ar permite revenirea la o funcționare normală, spune comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, Dimitris Avramopoulos:

Comisia Europeană a propus prelungirea controalelor temporare pentru o perioadă ce nu ar trebui să depăşească trei luni. Înainte de a opta pentru menţinerea controalelor, statele membre în cauză ar trebui să analizeze dacă există măsuri alternative care să conducă la acelaşi rezultat şi să le comunice Parlamentului şi Comisiei Europene. Statele membre care continuă verificările vor trebui să revizuiască săptămânal necesitatea, frecvenţa, locul şi durata controalelor, să adapteze intensitatea controalelor la nivelul de ameninţare la care se raportează şi să le elimine treptat, dacă este cazul.

De asemenea, statele membre vor avea, de asemenea, obligaţia de a furniza rapoarte lunare detaliate cu privire la controalele efectuate şi la necesitatea lor. Prelungirea controalelor temporare se referă la graniţele terestre şi maritime dintre Germania, Austria, Suedia, Danemarca și Norvegia. Eliminarea ar putea duce la o intensificare a migranţilor.

Austria a găzduit un summit al statelor rutei balcanice

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 septembrie 2016, 10:30

”Ruta Balcanilor”, care pornește din Grecia și are ca destinație Europa de Vest, a fost folosită de zeci de mii de imigranți până în luna martie. Sute de imigranți încearcă în continuare zilnic să treacă frontierele, care acum însă sunt puternic supravegheate sau chiar închise cu garduri de sârmă ghimpată.

Conform unei declarații a cancelarului austriac, reuniunea de la Viena și-a propus să treacă în plan secund interesele naționale pentru „a accelera procesul de decizie” comun. Un alt scop al reuniunii a fost identificarea mijloacelor de a ajuta țările de origine ale migranților.

Cancelarul german Angela Merkel a insistat ca Europa să își accelereze lupta împotriva imigrației ilegale prin înmulțirea acordurilor de expulzare în țările de origine a celor cărora li se respinge dreptul de azil.

Premierul grec Alexic Tsipras a pledat pentru solidaritate europeană față de țara sa, unde circa 60.000 de solicitanți de azil sunt blocați din martie. Alte câteva mii de refugiați sunt blocați în Bulgaria și Serbia, din cauza întăririi controalelor la frontierele interne ale UE.

Participanții la întâlnire au discutat despre o posibilă extindere a misiunii UE de control la frontiere, Frontex, în regiune, în contextul în care 50.000 de persoane au reușit să ajungă în Germania de la mijlocul lunii februarie, deși ruta balcanică este închisă.

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a cerut sâmbătă reasigurări ca ruta balcanică folosită de aproximativ un milion de imigranţi în 2015 pentru a ajunge în ţările UE mai bogate, să fie închisă definitiv.

Comisarul european pentru migrație, Dimitris Avramopoulos, a declarat ca implementarea acordului UE-Turcia este o prioritate și reprezintă planul principal a Comisiei, și a cerut ca orice soluţie la valul imigraţiei din UE să aibă la bază “umanitate şi demnitate”.

Singura soluție este una comună, cu noi toți cooperând și lucrând împreună.

Problema migratiei si a vizelor au constituit principalul subiect al vizitei in Turcia a presedintelui PE, Martin Schulz

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 septembrie 2016, 10:30

Problema este una extrem de delicata

Pe de-o parte Uniunea Europeana cere Turciei sa relaxeze legislatia antiterorism, ca o conditie pentru ca cetatenii turci sa poata calatori in Europa fara vize.

Pe de alta parte Ankara spune ca nu poate face asta si lasa sa se inteleaga ca daca turcii nu vor obtine dreptul de a calatori liber in Europa ar putea inceta sa stopeze fluxul de imigranti si refugiati care vor sa ajunga in tarile Uniunii europene.

Turcia sustine ca legislatia sa antiterorism este necesara pentru a face fata amenintarii statului islamic si militantilor kurzi iar incercarea de lovitura de stat din iulie confirma necesitatea legii.

In schimb Uniunea europeana considera ca turcii abuzeaza de parghiile legii pentru a-i persecuta mai ales pe jurnalisti si magistrati si afirma ca Ankara nu face suficiente eforturi pentru a garanta drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor.

Comisarul Dimitris Avramopoulos sustine ca Uniunea europeana este alaturi de Turcia, ca in ultimele luni s-au facut progrese si ca dialogul pe tema liberalizarii vizelor va continua

“Uniunea europeana este un partener cheie pentru Turcia iar Turcia este un partener crucial pentru Europa. Suntem cu totii angajati sa continuam sa intarim si sa adancim acest parteneriat sub toate aspectele sale”

Marea Britanie va avea un nou comisar european, care va conduce lupta impotriva terorismului

Publicat de Andrei Cretoiu, 3 august 2016, 11:08

Noul comisar european susținut de Marea Britanie, sir Julian King, are ca responsabilitate strategia antiteroristă a UE, a anunțat ieri președintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker.

Numirea lui King în poziția de Comisar pentru securitatea Uniunii, susținută în prealabil de guvernul britanic în Consiliul European, trebuie să fie aprobată și de Parlamentul European.

Strategia de Securitate a UE a fost publicată în aprilie, la scurt timp după atacurile sângeroase din Paris și din Bruxelles.

Documentul pledează pentru cooperare în domeniul informațiilor între statele membre UE și acțiuni comune contra radicalizării și a persoanelor care revin în Europa după stagii petrecute în Siria.

Julian King, fost ambasador în Franța și în Irlanda, preia poziția de Comisar lăsată liberă, prin demisie, de Jonathan Hill, fost Comisar pentru servicii Financiare până la votul Brexit.

Portofoliul de Comisar pentru Securitatea UE este unul nou creat, iar King trebuie să determine o abordare comună a statelor membre în domeniul antiterorist.

Julian King va lucra …nu numai alături de comisarul Avramopoulos, dar si alaturi de comisarul Oettinger, de exemplu,oferind protecție pentru infrastructurile critice, luptând împotriva criminalității informatice, alături de comisarul Yurova, în strategia antiradicalizare- este un portofoliu nou…care îi va cere să lucreze alături de colegii săi în spiritul de echipă specific acestei comisii, a declarat Mina Andreeva, purtătoare adjunctă de cuvânt a Comisiei Europene.

Marea Britanie este îndreptățită să dețină un reprezentant în executivul european până la ieșirea formală din blocul comunitar, procedură care poate dura până la 2 ani după activarea Articolului 50 din Tratatul UE.

Comisia Europeanã va pune la dispoziţia unor oraşe fonduri europene pentru integrarea refugiaţilor

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 aprilie 2016, 10:30 / actualizat: 7 aprilie 2016, 17:33

Aceasta este concluzia întâlnirii comisarilor pentru politică regională Corina Crețu și pentru migrație, afaceri interne și cetățenie Dimitris Avramopoulos  cu primary politici din mai multe orașe europene despre modalitățile de integrarea eficientă a imigranților recent sosiți în zonele urbane.

Claudia Ruse de la Bucureşti fm ne oferă detalii despre aceasta întâlnire în rubrica Euranet plus de astăzi

Migrația este o realitate urbană şi reprezintă o mare provocare pentru Uniunea Europeană iar integrarea eficientă a imigranților în orașe reprezintă oportunități pentru toată lumea pe termen lung.

Pentru a realiza acest lucru, sunt necesare soluții comune și inovatoare, cu o implicare puternică a tuturor părților interesate în politicile urbane.

Comisia Europeanã va pune la dispoziţie fonduri europene pentru oraşe importante din Uniunea Europeanã, pentru a le ajuta sã-i integreze mai uşor pe refugiaţi.

Comisarul pentru politicã regională, Corina Creţu împreunã cu omologul de la migraţie, Dimitris Avramopoulos, s-au întâlnit cu mai mulţi primari ai unor oraşe importante din spaţiul comunitar.

Cu această ocazie a fost lansat un nou parteneriat între Comisia Europeană şi oraşele europene în privinţa integrarii imigranţilor.

Discuţia cu primarii  a fost considerată un pas important pentru identificarea unor soluţii pentru rezolvarea acestei probleme cu care se confruntă oraşele europene.

Criza imigranţilor este una cu care Uniunea Europeană  nu s-a mai confruntat pânã în prezent, spunea comisarul pentru politicã regionalã, Corina Cretu.

Oficialul European a remarcat că niciodatã în istoria UE, aceste ţări nu s-au confruntat cu un asemenea val de refugiaţi, de migranţi şi aceastã iniţiativã vine ca urmare a dorinţei Comisiei Europene a de ajuta în primul rând oraşele care sunt primele afectate.

Corina Creţu a mai precizat că indiferent de discuţiile politice care au loc la nivel înalt, întotdeauna primarii sunt cei care trebuie sã gãseascã cele mai adecvate soluţii în mod rapid.

Iar dialogul cu  primarii din Amsterdam, Atena, Barcelona, Berlin, Gent, Leipzig şi Paris,  a avut loc tocmai  pentru pentru a  afla  în ce mãsurã  executivul comunitar poate ajuta aceste comunităţi.

De aceea Comisia Europeanã va pune la dispoziţia unor oraşe fonduri europene pentru integrarea refugiaţilor  întrucât statele membre nu s-au mai confruntat vreodatã cu un asemenea val de imigranţi.

Corina Creţu a afirmat cã executivul comunitar este flexibil sã reprogrameze unele programe operaţionale dacã unele oraşe europene cer acest lucru.

“Fondurile noastre sunt destinate să sprijine  şi să promoveze integrarea imigranţilor, prin finanţarea unor programe sociale, de educaţie, infrastructură, adăpost, îngrijirea copiilor, sănatate,  locuri de muncă. Ştiţi foarte bine că până în anul 2020 pentru prima dată în istorie , 15 miliarde de EURO sunt destinate politicii regionale, direct oraşelor. Este foarte important să ştim că este responsabilitatea autorităţilor locale de a avea proiecte de o calitate înaltă pentru a obţine fonduri.”

Corina Creţu crede cã pentru urmãtorii ani cuvântul de ordine va fi integrarea socialã, evitarea segregãrii, a ghetourilor. Cel mai important lucru este acela de a nu crea societãţi paralele.

Şi comisarul pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos, a vorbit  despre faptul cã valul de imigranţi a luat prin surprindere multe ţãri şi oraşe aflate pe traseul acestora. Fondurile vor fi alocate catre educaţie, nevoi de bazã, adãpost, dar mai ales de integrare, pentru a preveni tensiunile sociale.

UE este tot mai presată să găsească răspunsuri la criza refugiaților

Publicat de Andrei Cretoiu, 29 februarie 2016, 09:30

Uniunea Europeană este tot mai presată să găsească răspunsuri la criza refugiaților. Marea provocare creează disensiuni între statele membre ce nu pot fi neglijate, ultimul exemplu fiind cel legat de Viena și Atena, prima capitală aducând critici la dresa grecilor pentru că nu fac niciun efort în a opri valul de refugiați ce urmează traseul balcanic pentru a ajunge în vestul și nordul continentului.

Problema este complexă și prin prisma multitudinii aspectelor ce trebuiesc acoperite. Managementul frontierelor, dar și o atenție deosibită și măsuri cu privire la traficul ilegal de migranți. Legat de acest ultim aspect, la mijlocul lunii februarie, la sediul său Haga, Agenţia Europeană de Poliţie, Europol, a inaugurat un nou centru de luptă împotriva traficului de migranţi.

Necesitatea apariției unei astfel de entități a reieșit și din declarațiile, afirmațiile făcute în context. Directorul agenției Europol, Rob Wainwright, a precizat că, pentru 90% dintre migranţii care ajung în Europa, călătoria este facilitată de o organizaţie ilegală. Același oficial a estimat că profiturile obţinute de bandele de traficanţi de pe urma crizei refugiaţilor anul trecut se cifrează între 3 şi 6 miliarde de euro, dar valorile s-ar putea dubla sau chiar tripla dacă în 2016 criza migratorie va continua la acelaşi nivel. De altfel, un raport emis de Europol numeşte traficul de migranţi drept ”piaţa infracţională cu cea mai mare creştere în Europa”.

Prezent la eveniment , comisarul european pentru migrație și afaceri interne, Dimitris Avramopoulos, a explicat care este menirea noului centru.

Planul de acțiune al UE împotriva traficului ilegal de migranți adoptat în mai anul trecut a stabilit obiectivul de a transforma această crimă dintr-o afacere cu riscuri mici și profit ridicată, într-una cu grad ridicat de risc și profit redus.

Centrul European pentru combaterea traficului ilegal ar trebui să stimuleze lupta împotriva acestor rețele de trafic de migranți din întreaga Europă. Aceasta se bazează pe expertize analitice și operaționale dezvoltate în cadrul Europol, de-a lungul anilor.

De asemenea, se bazează pe Echipa comună de Operare concentrată în zona Mării Mediterane care a fost lansată oficial martie 2015.

Cu centrul de luptă împotriva traficului de migranţi, vrem să se meargă dincolo de Marea Mediterană pentru a acoperi întreaga UE, precum și toate formele de contrabandă și traseele folosite.

Centrul va fi un reper european de informare pentru combaterea traficului ilegal.

Acesta va oferi sprijin prin analiza, precum și prin desfășurarea de experți, organizarea de întâlniri operaționale și acțiuni comune.

Acesta va permite Europol să fie mai puternic implicat în teren.

De adăugat că Echipa centrului îşi va concentra activitatea în două locuri-cheie ale crizei migratorii: Catania, Italia şi Pireu, Grecia.

Ca date, Europol afirmă că deţine informaţii despre aproape 40 de mii de persoane suspectate de implicare în traficul de migranţi. Suspecţii sunt originari din peste 100 de ţări, dar cei mai mulţi provin din Bulgaria, Egipt, Irak, Kosovo, Pakistan, Polonia, România, Serbia, Siria, Tunisia, Turcia şi Ungaria.

Începe o nouă sesiune a Parlamentului European

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 noiembrie 2015, 09:30

Astăzi începe o nouă sesiune a Parlamentului European, în cadrul căreia va avea loc o dezbatere care se va concentra pe măsuri concrete, inclusiv propunerea privind datele din registrul cu numele pasagerilor.

Propunerea se află în prezent în negociere tripartită între Parlament, Consiliu şi Comisie şi prevede creşterea schimbului de informaţii între statele membre UE, întărirea controalelor la graniţele externe ale Europei, combaterea finanţării teroriste şi a traficului de arme.

Cele 28 de state membre au sporit presiunea pentru ca Parlamentul European să accelereze adoptarea registrului european cu numele pasagerilor companiilor aeriene, necesar pentru a urmări parcursul „celor care vor să atace”. Vor fi controlaţi inclusiv cetăţenii europeni, au decis miniştrii de interne prezenţi la reuniunea extraordinară a Consiliului de Justiţie şi Afaceri Interne de la Bruxelles. Aceştia au cerut şi revizuirea regulilor după care funcţionează spaţiul Schengen, tocmai pentru a permite controlarea sistematică a cetăţenilor europeni şi nu doar a celor din statele terţe

Comisarul european pentru afaceri interne, Dimitris Avramopoulos, a salutat consensul statelor membre:

“Vocea Franţei a fost auzită. Nu este vorba doar Franţa, care a fost atacată în centrul valorilor sale, acesta este întreaga Europă. Și tocmai de aceea un răspuns european unit este singura cale de urmat.

Acordul privind registrul european cu numele pasagerilor trebuie finalizat până la sfârşitul lui 2015 şi va trebui “să includă zborurile interne în raza sa de acţiune”, să prevadă o perioadă “suficient de lungă pentru păstrarea datelor” şi nu ar trebui să se limiteze la “infracţiunile de natură transnaţională”, au cerut miniştrii europeni în declaraţia comună de la finalul Consiliului JAI.

Comisarul european pentru migratie, Dimitris Avramopoulos, a vizitat ieri Austria

Publicat de Andrei Cretoiu, 8 septembrie 2015, 10:15

Avem responsabilitatea si datoria, din punct de vedere moral si legal, de a-i primi, a spus Federica Mogherini care a adaugat ca nu exclude posibilitatea ca la dezbaterea de maine din Parlamentul European cu privire la repartizarea solicitantilor de azil sa apara varianta de a sanctiona statele membre care nu respecta propunerile adoptate.

Comisarul european pentru migratie, Dimitris Avramopoulos- care a vizitat ieri Austria- considera ca ne aflam in mijlocul uneia din cele mai mari provocari careia Europa trebuie sa-i faca fata. Aceasta nu este o criza de moment ci o problema serioasa care va continua atat timp cat in vecinatatea Uniunii vor exista conflicte. Europa are datoria de a-i ajuta pe cei aflati in suferinta, acordarea azilului nu este o amabilitate ci o responsabilitate

“Cred ca suntem cu totii de acord ca aceasta criza a refugiatilor nu este doar o problema a Austriei, Ungariei, Greciei, Italiei sau Germaniei. Este o criza europeana. Prin urmare, Europa, ca intreg, trebuie sa gaseasca raspunsuri rapide la evolutia situatiei. Tocmai de aceea am fost saptamana trecuta la Calais in Franta si la Kos in Grecia, de aceea sunt astazi aici si voi merge curand in Germania si Ungaria”(avramopoulos).

Lumea se confruntă astăzi cu cea mai gravă criză a refugiaţilor!

Publicat de Andrei Cretoiu, 31 august 2015, 09:45

Lumea se confruntă astăzi cu cea mai gravă criză a refugiaţilor de la cel de-al doilea război mondial încoace. Europa se luptă cu un flux formidabil de oameni care caută refugiu între graniţele ei. Conform regulamentului Dublin III, practic Grecia, Italia, Bulgaria şi Ungaria ar trebui să se ocupe în mare parte de preluarea lor, însă capacităţile de primire, înregistrare şi găzduire temporară ale acestor ţări sunt depăşite, iar reacţiile ostile din partea populaţiei apar din ce în ce mai des. Comisia Europeană a alocat ajutoare de urgenţă Italiei, Greciei, Marii Britanii şi Franţei, o cerere din partea Ungariei este în curs de analiză. Problema nu se rezumă însă la o chestiune financiară.

Ce soluţii se-ntrevăd la nivelul Uniunii Europene? Ne spune Papp-Zakor András de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus

Bazele reglementării comune europene vizând primirea refugiaţilor au fost puse acum 25 de ani, la Dublin.

Intenţia a fost delimitarea clară a responsabilităţilor şi competenţelor, eliminarea cererilor de azil multiple. Regulile s-au ajustat pe parcurs, la ora actuală fiind în vigoare pachetul cunoscut sub denumirea de Dublin III.

În principiu, statul membru prin care solicitantul de azil intră pe teritoriul Uniunii este cel responsabil pentru preluarea lui.

Rutele pe care le aleg refugiaţii se schimbă însă în timp.

Dacă primele imagini dramatice ne-au parvenit de pe Mediterana, ţinta ambarcaţiunilor supraîncărcate fiind Italia sau Grecia, la ora actuală zilnic mii de refugiaţi aleg ruta balcanică, forţând din această direcţie graniţa Greciei, Ungariei sau Bulgariei. Aproape toţi migranţii doresc însă s- ajungă într-una din ţările bogate ale Uniunii Europene, cu precădere în Germania. Cu toate acestea, ţările din prima linie consideră că preiau o sarcină disproporţionat de grea.

Comisia Europeană a propus un sistem de cote de repartizare, bazat pe voluntariat, dar miniştrii de interne nu au căzut de acord. O soluţie permanentă de relocare este însă imperios necesară!

„Dacă există vreun fapt pe care nimeni nu-l mai poate contesta, acela este că în materie de migraţie Europa este vizată în întregul ei. Nimeni dintre noi nu face excepţie! „– spunea Dimitris Avramopoulos, comisar pentru migraţie şi afaceri interne.

„Mi-e teamă că la ora actuală ruta balcanică este deschisă atât migranţilor ilegali cât şi refugiaţilor politici. Unele din aceste ţări nu iau măsurile necesare punerii sub control a acestei situaţii. Acum cred că încep să-şi dea seamă că sunt parte a jocului! Creşterea fluxului migraţionist din această regiune ne-a produs o mare îngrijorare. Avem în vedere abordarea repetată a acestei probleme. Avem nevoie de contribuţia, participarea şi ajutorul acestor ţări pentru a face faţă situaţiei din regiune. La iniţiativa Ungariei o conferinţă la nivel înalt va fi organizată în octombrie pentru a dezbate provocările cu care se confruntă Europa Centrală în contextul fluxului migraţional fără precedent via Balcanii de Vest.”

Problema refugiaţilor este o provocare complexă, care trebuie abordată din toate unghiurile posibile. Agenda Europeană privind Migraţia este răspunsul elaborat de Comisia Europeană. Unul din elementele de bază va fi efectuarea mai operativă a returnărilor şi aprofundarea cooperării cu ţările de origine şi de tranzit. În acest scop va fi organizată o reuniune la nivel înalt în cursul lunii noiembrie în Malta, La Valetta, cu toţi şefii de state ale ţărilor cheie din Africa. Comisia va avansa până la finele anului noi propuneri vizând mecanismul de relocare şi va lucra de asemenea la definirea noţiunii de ţară de origine sigură – a mai precizat Dimitris Avramopoulos.

„Aceia care au nevoie reală de protecţie internaţională, o vor avea! Însă cei care nu au nevoie de aşa ceva şi trec ilegal graniţele noastre, vor fi returnaţi” – a spus comisarul european pentru migraţie şi afaceri interne.

CE a alocat 2, 4 miliarde de euro pentru gestionarea frontierelor și cooperarea polițienească

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 august 2015, 07:45

Comisia Europeana a alocat peste 2, 4 miliarde de euro statelor membre pentru gestionarea frontierelor și cooperarea polțienească. România beneficiază in acest scop de peste 98 de milioane de euro.

Comisia Europeană a aprobat programul național multianual al României, finanțat din Fondul UE pentru securitate internă.

Cu un buget total de peste 98 milioane de euro, programul urmează să contribuie la asigurarea unui nivel ridicat de securitate și de prevenire a criminalității, garantând astfel gestionarea sigură a frontierelor externe ale Uniunii Europene.

În domeniul vizelor și gestionării frontierelor, programul va urmări modernizarea infrastructurii consulare și dotarea anumitor unități cu sisteme și echipamente specifice, precum și îmbunătățirea capacității de intervenție la frontier.

De asemenea, se urmăreste implementarea de noi tehnologii de control, asigurarea continuității sistemelor informatice relevante și înființarea de Centre de coordonare regională pentru EUROSUR.

Finanțarea acestor măsuri se realizează prin Instrumentul pentru frontiere și vize, cu o alocare de peste 61 milioane de euro.

În ceea ce privește prevenirea și combaterea criminalității, programul are în vedere dezvoltarea capacității operaționale a poliției, de formare și schimburi de informații.

Acest lucru prevede investiții în infrastructură și îmbunătățirea capacității de analiză în domeniul criminalității informatice, traficului de ființe umane și de droguri, precum și combaterii corupției.

Totodată, în domeniul gestionării riscurilor și crizelor, sunt prevăzute măsuri de consolidare a siguranței transportului aerian și de creștere a capacității operaționale prin formarea și echiparea unităților de intervenție.

Țarii noastre i-au fost alocate, peste 37 milioane de euro pentru implementarea acestor activități.

România are la dispoziție și o alocare de 180,000 de euro pentru acțiuni specifice, la nivel transnațional.

Comisia Europeană a aprobat 23 de programe naționale multianuale în cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare și al Fondului pentru securitate internă.

Finanțarea totală la nivel UE alocată acestor programe se ridică la aproximativ 2miliarde și jumatăte de euro pentru perioada 2014-2020.

Dimitris Avramopoulos, comisarul pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, a declarat ca în prezent, statele membre se confruntă cu dificultăți fără precedent în domeniul migrației și al securității, iar Comisia ia măsuri, în spirit de solidaritate.

”Nu este simplu…Nu există un singur răspuns la această provocare a migrației. Statele singure nu pot rezolva această problemă. Este clar ca avem nevoie de o abordare noua la nivel europena,. Avem nevoie de solidaritate si curaj colectiv pentru angajamentele noastre. Chiar dacă nu este simplu si nici popular. Sper că împreună, statele membre, instituțiile, agențiile, organizațiile internaționale sa dovedim că suntem pregătiți pentru aceste provocări. Sunt convins că suntem capabili,” mai spune comisarul Dimitris Avramopoulos

Din acest motiv, banii vor putea ajunge acum în statele membre aflate în prima linie, precum Grecia și Italia, dar și în alte state membre ale UE care se confruntă cu mari fluxuri de migrație. Comisia a colaborat intens cu statele membre pentru a asigura eliberarea de urgență a fondurilor UE.

Eurogrupul decide astăzi asupra ajutorului financiar pentru Grecia

Publicat de Andrei Cretoiu, 14 august 2015, 09:45

Miniștrii de finanțe din zona euro se reunesc astăzi, la Bruxelles, pentru a se pronunța asupra noului plan de ajutor internațional pentru Grecia. Angela Merkel, cancelarul Germaniei, s-a arătat circumspectă față de acest acord încheiat de urgență, exprimându-și preferința față de un credit-punte, care să permită Atenei să onoreze scadența din 20 august, dar și un timp suplimentar pentru discutarea planului.

Grecia are încă o problemă foarte serioasă, pe lângă cea financiară: fluxul de imigranți ilegali veniți în insule de peste Mediterana. Situația se acutizează cu fiecare zi.

Insula Kos este poartă de intrare europeană în Marea Egee, renumită ca destinație turistică și nu pentru capacitatea de a gestiona problemele miilor de imigranți, cei mai mulți veniți din Siria și din Afganistan.

Comisarul Dimitris Avramopoulos s-a întâlnit ieri la Atena cu 6 miniștri greci: printre care ministrul de interne, cel responsabil cu migrația, ordinra publică și sistemele de protecție și ministrul sănătății.

Natasha Bertaud, purtător de cuvânt al Comisiei Europene declara, ieri la prânz:

În această întâlnire comisarul va sublinia în ce fel poate sprijini Comisia Europeană, Grecia, pentru a face față valului în creștere de migranți care ajung în țară, în special pe insula Kos.

Pe insula cu aproximativ 33.000 de locuitori, situația, foarte încordată de câteva luni încoace, este în pragul exploziei. În lipsa unor structuri specifice pentru primirea și cazarea imigranților, refugiații dorm în corturi sau prin adăposturi improvizate în parcuri, în străzi, în port sau chiar pe plajele care în mod normal sunt destinate turiștilor, principala sursă de venit a insulei, scrie Le Monde. E nevoie de multe zile, uneori chiar de săptămâni, pentru ca imigranții să se înregistreze la poliția greacă astfel încât să obțină un permis care să le dea voie să își continue drumul spre Atena și alte state europene.

Uniunea Europeană sprijină Ungaria în controlul imigraţiei ilegale

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 iulie 2015, 09:25

Alături de Italia şi Grecia, Ungaria se confruntă și ea cu un val de imigranţi ilegali.

Din acest motiv, comisarul european pentru migraţie şi afaceri interne, Dimitris Avramopoulos, a efectuat săptămâna trecută o vizită la Budapesta pentru a discuta cu autoritățile ungare despre problema imigrației.

Cu acest prilej, șeful diplomaţiei maghiare, Szijjárto Péter, l-a informat pe oficialul european că, de la începutul anului, în Ungaria au intrat peste 67.000 de imigranţi ilegali.

De cealaltă parte, Dimitris Avramopoulos a declarat că fiecare stat membru al Uniunii Europene are dreptul de a-şi proteja propria frontieră, iar presiunile suportate de Ungaria sunt comparabile doar cu cele suferite de Grecia şi Italia, unde imigranţii sosesc prin Marea Mediterană.

Oficialul european a adăugat că a fost prezentată autorităţilor posibilitatea trimiterii în Ungaria de echipe formate din experţi din cadrul Biroului european de sprijin pentru azil, Frontex, şi Europol în scopul îmbunătăţirii capacităţilor de identificare, amprentare şi de analizare a solicitărlor de azil.

„Comisia va continua să sprijine Ungaria ; vom sta de partea voastră pentru a aborda împreună provocările migrației , într-un spirit de solidaritate europeană . Cu alte cuvinte Ungaria nu mai este singură. Europa sprijină Ungaria pentru a lucra împreună, cot-la-cot. Într-un spirit de solidaritate vom gestiona această situaţie dificilă.”

Comisia Europeană a avansat posibilitatea înființării unor centre temporare formate din corturi pentru a ajuta la procesarea rapidă a cererilor de azil și returnarea imigranților ilegali.

Măsura va include experți din cadrul Biroului European de Sprijin pentru Azil și de la alte agenții.

Comisia Europeană va oferi Ungariei și un sprijin financiar în valoare de aproximativ 8 milioane de euro în ceea ce priveşte gardul pe care autorităţile ungare intenţionează să-l ridice la frontiera cu Serbia, deoarece majoritatea imigranților ilegali sosesc în țară prin Serbia.

Comisarul european pentru migraţie a recunoscut că Ungaria se confruntă cu un mare aflux de imigranţi, dar a subliniat că soluţia unilaterală de a ridica un zid la frontiera cu Serbia nu rezolvă problema, ci „doar o transferă asupra Serbiei”.

Pe de altă parte, oficialul european a afirmat că statele membre au responsabilitatea să gestionze situaţia la propriile graniţe, care sunt şi frontierele Uniunii Europene.

În ciuda presiunilor internaționale, chiar ieri Parlamentul ungar a aprobat o nouă lege oferind Parlamentului puterea de a închide graniţele ţării tuturor migranţilor.

A aprobat de asemenea construcţia unui gard de sârmă ghimpată înalt de patru metri de-a lungul graniţei cu Serbia, pentru a opri fluxul de persoane.

Sute de migranţi trec această graniţă în fiecare zi.

Agenția Uniunii Europene pentru droguri monitorizează și examinează influențele globale și ramificațiile locale ale problemei drogurilor

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 iunie 2015, 10:00 / actualizat: 16 iunie 2015, 1:22

În Raportul European privind drogurile 2015: ”Tendințe și evoluții” au fost evidențiate următoarele aspecte: evoluția dinamicii pe piața heroinei, cele mai recente implicații ale consumului de canabis, concurența pe piața aglomerată a stimulentelor, creșterea potenței și a purității drogurilor și extrem de îngrijorător ” droguri noi” descoperite cu o rată de două pe săptămână.

O altă provocare majoră cu care se confruntă cei implicați în stoparea acestui flagel este reprezentată de social media si internet.

Dimitris Avramopoulos, comisarul european pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, a declarat la Lisabona:

Piaţa drogurilor ilegale este cea mai dinamică din domeniul criminalităţii. Este o piaţă globalizată, aflată într-o schimbare rapidă. Producerea noilor substanţe psihotice este în creştere în UE apropiindu-se tot mai mult de consummator.Această creştere a nivelului de criminalitate necesită un răspuns ferm şi coherent la nivel european. Tocmai de aceea politica antidrog a fost inclusă, ca parte intergrală, a Agendei Europene de Securitate care a fost adoptată de către Comisie cu câteva săptămâni în urmă. De cele mai multe ori traficul de droguri este interconectat cu alte reţele ale organizaţiilor criminale, cum ar fi traficul de personae sau migraţia ilegală şi este legat de finanţarea terorismului.

Cele mai recente estimări ale ONU, de exemplu, sugerează o creștere substanțială a producției de opiu în Afganistan, aceasta fiind țara care furnizează cea mai mare parte din heroina utilizată În Europa.

Pe de altă parte canabisul rămâne drogul ilegal cel mai consumat în Europa, estimându-se că 1% din toți adulții consumă zilnic acest drog.

O provocare majoră pentru organele de aplicare a legii și pentru politicile de control al drogurilor, este reprezentată de dezvoltarea piețelor on-line și virtuale

Un alt fenomen care, personal, mă îngrijorează este acela al folosirii, tot mai mult, a internetului ca sursă de furnizare a subsanţelor psihotica controlate sau necontrolate.

Agenţia de monitorizare a drogurilor a identificat aproximativ 650 de saituri care vând aşa numitele droguri legale europenilor. Social media şi aplicaţiile joacă un rol activ pe piaţa drogurilor fiind folosite direct pentru vanzarea şi cumpărarea acestora ori indirect pentru activităţi de marketing sau ca platform de impărtăşire a oăpiniilor şi experienţelor.

Această perspectivă anuală asupra problemei drogurilor în Europa oferă informații importante pentru politicile care se vor elabora în viitor, despre dinamica fenomenului drogurilor și a substanțelor noi care imită din ce în ce mai mult drogurile controlate

Imigranţii din Marea Mediterană, subiect principal de discuţie la reuniunea miniştrilor de externe UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 21 aprilie 2015, 10:05

Tragedia petrecută în acest sfârşit de săptămână, în care aproximativ 800 de imigranţi şi-au pierdut viaţa într-un naufragiu, încercând să ajungă ilegal din Libia în Italia, a determinat Comisia Europeană să propună măsuri urgente pentru ca astfel de cazuri să nu se mai repete.

Înaltul reprezentant al Comisiei, Federica Mogherini consideră că ”Tragediile din ultimele zile, din ultimele luni, din ultimii ani sunt prea mult”. Şefa diplomaţiei europene a declarat, la sosirea la reuniunea miniştrilor de externe ţinută ieri la Luxemburg:

Nu este nicio soluţie facilă, nicio soluţie magică, dar este o responsabilitate pe care trebuie să o exersăm împreună ca europeni şi într-un mod consecvent şi coerent

Cu acelaşi prilej, comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, Dimitris Avramopoulos, a spus:

Este datoria noastră umană şi obligaţia noastră morală să stopăm drama continuă a miilor de oameni care îşi riscă vieţile în fiecare zi în Mediterana

Comisia Europeană a venit cu un plan de 10 măsuri imediate care ar putea preveni noi astfel de tragedii.

Printre acestea se numără întărirea operațiunii europene de supraveghere maritimă Triton, capturarea şi distrugerea vaselor folosite de contrabandişti, crearea unui program de repatriere a imigranţilor ilegali din statele membre.

Toate aceste propuneri vor fi transmise Consiliului European care se va reuni joi în sesiune extraordinară dedicată tocmai situaţiei din Mediterana.

Mai mult sprijin pentru ca Italia să facă faţă presiunii migratorii în Lampedusa

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 februarie 2015, 08:37

Comisia Europeană intensifică asistenţa acordată Italiei pentru a face față fluxului masiv de persoane care travesează fraudulos Marea Mediterană, alocându-i 13,7 milioane de euro sub forma unei finanţări de urgenţă. Sprijinul vine în urma creșterii solicitărilor de azil, dar şi a numărului de minori care sosesc neînsoțiți, cu aproximativ 280 % mai mulți față de acum doi ani.

Comisarul european pentru migrație și afaceri interne, Dimitris Avramopoulos spune că Italia trebuie ajutată să gestioneze frontierele.
Am extins operaţiunea comună Triton coordonată de Frontex cel puţin până la sfârşitul acestui an, deşi a fost prevăzută inițial pentru a rula doar câteva luni. Bugetul operaţional alocat până în noiembrie 2015 este estimat la peste 15 milioane euro. Operațiunea a început la 1 noiembrie 2014 în zona Mării Mediterane, cu scopul de a oferi sprijin Italiei. De atunci, mai mult de 19.000 de persoane au fost salvate, din care aproape 6.000 direct datorită Triton. Frontex poate oferi asistență statelor membre numai dacă acestea solicită.

Triton este o operațiune comună Frontex, care şi-a început activitatea la 1 noiembrie 2014, în Marea Mediterană pentru a sprijini Italia. Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans este de părere că atâta timp cât există războaie și greutăți, oamenii vor continua să-și riște viața. Comisarul european Dimitris Avramopoulos a mai afirmat că problemele în materie de migrație vor rămâne întotdeauna în prim plan.

Migraţia este una din cele 10 priorităţi ale Comisiei Europene. Trebuie să identificăm care sunt rutele folosite de migranţi şi să destructurăm reţelele criminale de traficanţi şi contrabandişti. 2014 a fost un an greu, cu mai mult de 200.000 de persoane care au intrat ilegal în Europa prin Mediterană. Această cifră mare ne oferă o imagine a ceea ce se va întâmpla în perioada următoare.

În perioada 2007-2013, Italia a primit din partea Uniunii Europene 480 milioane de euro. Pentru perioada 2014-2020 sprijinul financiar se ridică la 500 de milioane de euro.

Comisia Europeană a anunțat că își intensifică eforturile de asistență in Italia

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 februarie 2015, 11:54

Colegiul va organiza prima sa dezbatere pe această temă pe 04 martie . Această agendă va prezenta modul în care Comisia , împreună cu celelalte instituții ale UE , statele membre și agențiile sale intenționează să mobilizeze toate mijloacele pentru a aborda provocările migrationiste, și aceasta într-o manieră globală și durabilă și mai ales cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale .

Dimitris Avramopoulos , membru al CE, responsabil de migrație , afaceri interne și cetățenie , privind migrația:

Ne-am extins astăzi activitățile operațiunilor comune FRONTEX cel puțin până la sfârșitul anului 2015. Bugetul inițial de funcționare provizorie este de aproximativ 18 de milioane de euro.

Astăzi, am acordat Italia cu o suplimentare de 13,7 milioane de euro din fondurile de urgență pentru azil, migrație și integrare, pentru a o sprijini în gestionarea fluxului de migranți, solicitanți de azil și refugiaților în cazul în care acestea ajung pe țărmurile noastre

Împreună cu statele membre, trebuie să intensificicam eforturile noastre de a stabili un program cu adevărat european pentru reinstalarea refugiaților. Comisia este deja în strânsă colaborare cu statele membre, în cadrul forumului de strămutare și relocare. Aceasta constituie un pas important pentru a nr asigura că statele membre isi asuma responsabilitatea in comun

Mobilizare europeană după atacurile teroriste din Franţa

Publicat de Monica Slavici, 13 ianuarie 2015, 09:04

Atacurile teroriste de la Paris au produs un șoc în interiorul Uniunii Europene şi au avut drept urmare o mobilizare masivă a liderilor europeni în elaborarea unei noi strategii antiteroriste la nivel comunitar. Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Jüncker, a anunţat, imediat după uciderea jurnaliştilor de la „Charlie Hebdo”, că le va propune statelor membre un nou program de luptă împotriva terorismului.
Pe de altă parte, duminică,în aceeaşi zi cu impresionantul marş al solidarităţii, mai mulţi miniştrii europeni de interne au discutat în capitala Franţei despre împunerea unor măsuri de securitate care să împiedice repetarea atacurilor teroriste de săptămâna trecută.
Ei s-au arătat îngrijoraţi,în primul rând, de creşterea numărului conaţionalilor lor care se alătură organizaţiei jihadiste Statul Islamic şi apoi se întorc în ţările de origine.
De aceea, miniştrii de interne propun întărirea controlului la frontierele exterioare ale Uniunii Europene. Ministrul francez de interne, Bernard Cazeneuve, a vorbit despre cooperarea serviciilor europene de informaţii şi despre dezvoltarea sistemului de colectare a datelor furnizate de călători companiilor aeriene:

“Trebuie să acţionăm global şi operaţional. Am identificat două domenii în care putem să ne întărim cooperarea: mijloacele de combatere a deplasării teroriştilor şi a reţelelor lor şi lupta împotriva cauzelor şi actorilor radicalizării, în special pe internet.”

A ieşit în evidenţă şi declaraţia dată presei spaniole de ministrul Jorge Fernandez Diaz, care a anunţat că ţara sa doreşte reintroducerea controalelor şi în interiorul frontierelor Schengen, inclusiv prin modificarea tratatelor în vigoare.

La rândul său, comisarul european pentru afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos, a subliniat în discursul său rostit în cadrul reuniunii:

“Aici, astăzi, Europa unită trimite un mesaj puternic. Suntem hotărâți să avansăm în ceea ce priveşte coordonarea eforturilor noastre în cadrul Europei și cu prietenii noștri internaționali, cu scopul de a pune capăt aceastei drame și acestui fenomen, care pune în pericol, valorile noastre democratice, demnitatea umană, și viețile oamenilor.
Deci, aici, în calitate de comisar european pentru afaceri interne și cetățenie, am transmis un mesaj puternic de solidaritate a tuturor europenilor faţă de Franța și poporul francez. Pentru că astăzi, aici, la Paris, putem spune cu voce tare că Europa este Charlie.”

Şi eurodeputaţii vor analiza săptămâna aceasta problema terorismului, în cadrul primei sesiuni plenare a Parlamentul European din 2015, care a început ieri la Strasbourg.
Astfel, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, va fi prezent azi în Parlamentul European pentru a-i convinge pe deputaţi să accelereze dezbaterile asupra propunerii de directivă europeană privind o bază comună cu numele pasagerilor, proiect blocat din anul 2011.