Grecia a devenit subiectul unei dispute politice între instituțiile europene

Publicat de Monica Slavici, 12 ianuarie 2015, 11:09

Un început de an zbuciumat în Europa. Atacurilor teroriste cu urmările dramatice ce vor aduce noi discuții despre dreptul de circulație, dreptul la intimitate li se adaugă o chestiune așezată într-un alt cadru, și anume acel economico – financiar. Este vorba despre Grecia devenită subiectul unei dispute politice între instituțiile europene, cum este Comisia Europeană și Parlamentul European, și Germania. Un material realizat de Horia Daraban.

Pozițiile contrare ale celor două părți au căpătat contur după ce, în ultima zi din 2014, legislativul de la Atena şi-a anunţat dizolvarea şi a confirmat organizarea, la 25 ianuarie, a alegerilor legislative anticipate.
Acest anunţ a venit după eşecul parlamentului în alegerea unui nou preşedinte al ţării, ale cărui prerogative sunt onorifice. Alegerile în sine nu ar însemna un test capital pentru zona euro dacă în sondaje nu ar fi dată mișcarea Syriza – stânga radicală – care, prin liderul său, Alexis Tsipras a promis renunțarea la politica de austeritate pusă la punct de Atena împreună cu FMI și Comisia Europeană.
Pe acest fundal, revista Der Spiegel a publicat că Germania , potrivit unor surse, ar fi dispusă să accepte ieșirea Greciei din zona euro, dacă la Atena, după alegeri, va fi format un guvern care va renunța la traseul economico – financiar de redresare a țării. Lipsa unei reacții clare din partea Berlinului de infirmare a unei astfel de poziții a dus la coagularea unor formulări clare la Bruxelles și Strasbourg.
Din partea Parlamentului European, președintele acestuia, Martin Schulz, a acuzat-o pe Angela Merkel de ”speculaţii iresponsabile” despre o posibilă ieşire a Greciei din zona euro în caz de victorie electorală a stângii radicale la Atena la sfârşitul lunii ianuarie. Tot el a spus că nu se pune problema unei ieşiri a Greciei din zona euro și a avertizat că sfaturile nesolicitate care dau grecilor sentimentul că nu ei sunt cei care decid cu votul lor viitorul, ci Bruxellesul sau Berlinul, chiar îi pot împinge pe alegători în braţele forţelor radicale.
Pe același palier poate fi așezată și poziția Comisiei Europene. Într-o conferință de presă, în una din primele zile ale lunii ianuarie, Comisia, într-un stil sec, a respins categoric ideea ieșirii Greciei din zona euro. Într-o intercalare a formulărilor, doi purtători de cuvânt din cadrul executivului comunitar au punctat care sunt elementele cheie în susținerea ideii că locul Greciei este în zona euro. Annika Breindhardt și Margaritis Schinas, cu precizări în fața jurnaliștilor de la Bruxelles.

”Nu comentăm pe baza unor zvonuri sau speculații sau pe baza unor relatări, iar acum, ceea ce contează este ceea ce vor decide votanții greci la 25 ianuarie. Moneda euro este aici pentru a dăinui, ea și-a demonstrat deja viabilitatea. Mai larg, vă pot spune că articolul 140.3 din Tratatul Uniunii Europene stipulează că obținerea calității de membru al zonei euro este irevocabilă.”

Dincolo de aceste declarații, problemele Greciei sunt de actualitate. Alegerile anticipate la 25 ianuarie pot da îngrijorări: un sondaj realizat chiar în ultimele 2 zile ale lui 2014 arată că Partidul stângii radicale Syriza înregistrează un avans de 3,1% asupra conservatorilor aflați în exercițiul puterii. În plan social, presiunea este la fel de mare, Grecia figurând în statisticile europene cu 25 la sută din populație beneficiară a ajutorului de șomaj