Misiunea de supraveghere și observare pe brațul Chilia continuă

Publicat de prosavioleta, 3 ianuarie 2024, 11:40

Bogdan Dinu (reporter): Domnule colonel, iarna nu-i ca vara! Iată că misiunea de supraveghere și observare pe brațul Chilia continuă. Care ar fi diferențele?
Marius Georghescu: Condițiile meteorologice: avem temperaturi negative, avem umezeală, avem vânt. Recent, am trecut de două episoade de iarnă accentuată, cu viscol, cu condiții foarte ostile. Este mult mai ușor, dar continuăm misiunea așa cum ne-a fost ordonată.
Bogdan Dinu (reporter): Brațul Chilia este o provocare în sine, de la trecerea cu bacul de la Tulcea, care durează ceva, calea de acces până acolo, care nu cred că s-a schimbat în ultimele trei luni – drum pietruit sau pur și simplu cu nisip sau de pământ – vă pun o problemă în realizare a schimburilor, pentru că trebuie să precizăm, infanteriștii marini lucrează în schimburi acolo.
În momentul de față, durata unei ture este de o săptămână.
Marius Georghescu: După cum știm, în general, infrastructura nordului Dobrogei este destul de austeră. Au existat niște proiecte ale Consiliului Județean care să modernizeze anumite elemente de infrastructură, de circulație, de trafic, dar încă nu s-au materializat. Infanteriștii marini se instruiesc pentru a lupta în cele mai ostile condiții. Ne continuăm misiunea de supraveghere, așa cum știm, avem tehnica și echipamentele cu care suntem dotați și continuăm misiunea în condițiile date.

Bogdan Dinu (reporter): Ce înseamnă mai exact observare și supraveghere?
Marius Georghescu: Am putea spune că este limita dinaintea apărării Alianței Nord-Atlantice. Execută misiuni de cercetare și supraveghere a spațiului fluvial, spațiului terestru și spațiului aerian, misiuni de căutare și de descoperire, recuperare a eventualelor resturi și fragmente de sisteme aeriene fără pilot ostile, căzute pe teritoriul național. Există misiuni de raportare, de informare asupra tuturor evenimentelor care se petrec în limita postului de observare. Misiunea se execută prin observare, prin patrulare, prin tehnicile cunoscute pe care le știm.
Bogdan Dinu (reporter): Cum sunt relațiile cu autoritățile locale?
Marius Georghescu: Ne-au sprijinit atât cât au putut, în măsura în care au avut disponibilă infrastructura. Colaborăm foarte bine cu ei, sperăm să menținem această colaborare și acest sprijin reciproc pe toată durata misiunii.

Tudoran Ciprian: Sunt sublocotenent Tudoran Ciprian de la Regimentul 307 de Infanterie Marină. S-au schimbat multe din cauza condițiilor nefavorabile. Cu ajutorul primăriei locale, ne-am mutat locul de dispunere chiar în sat, unde avem acolo și căldură și adăpost, tot ce ne trebuie. Misiunile, acum, pe timp de noapte sunt puțin mai grele, din cauza frigului.
Bogdan Dinu (reporter): Fac observare, dar și patrulare; cum rezistă?
Tudoran Ciprian: Pe timp de noapte, băieții au acum o gheretă de pază, în care se adăpostesc acolo, stau puțin la căldură, ies afară, mai patrulează pe malul Dunării, mai intră înapoi, iar pe timp de zi, cu ajutorul mijloacelor de transport, cercetăm tot malul Dunării și în caz că observăm ceva în neregulă, anunțăm mai departe și vin echipe specializate.

Bogdan Dinu (reporter): Și drumurile au devenit o provocare

Tudoran Ciprian: Din cauza ploilor și a nămolului. Cu Dusterul nu putem să ne mai deplasăm acum, ne deplasăm cu un camion 6 x 6, care ne ajută cu militarii să-i aducem aici în posturi.
Bogdan Dinu (reporter): La începutul lunii decembrie, a existat un atac asupra orașului Ismail. Ce ne puteți spune?
Tudoran Ciprian: Au venit în jur de patru-cinci drone aici, deasupra portului de la Ismail. Am înțeles că unele au fost doborâte și unele au lovit portul, în anumite locații. Pe malul românesc n-a ajuns nimic. Au fost băieții, au căutat și nu au descoperit nimic. Exploziile au fost destul de puternice. Localnicii s-au plâns că li s-au zguduit geamurile pe la case. S-a simțit și la noi, în locul nou de dispunere.
Bogdan Dinu (reporter): Nu v-aș dori, dar se pare că o să vă prindă și Revelionul aici, la datorie.
Tudoran Ciprian: Da, o să avem și colegi care fac de serviciu și de Revelion, asta este! Ne ducem misiunea mai departe. N-avem ce face.

Cerchia Claudiu Andrei: Sunt locotenent Cerchia Claudiu Andrei, comandant vedetă militară 178 Smârdan, navă dislocată în raionul Reni-Ismail. Temperaturile nu mai sunt cum erau în toamnă, când ați venit prima oară, acum au scăzut. Totuși sunt prielnice. Nu avem sloiuri de gheață sau Dunarea înghețată cât să ne pună în dificultate cu navigația sau cu siguranța navei. Vântul ne-a pus la încercare, săptămânile trecute; după cum știți, au fost destul de mari rafalele. Asta nu a însemnat că nu ne-am desfășurat misiunea. Pe timp de ceață suntem pregătiți, având senzorul optic la bordul navei.Oamenii s-au obișnuit. Misiunea se execută cu navele de tip vedetă blindată din compunere Divizionul 67 Nave Purtătoare de Artilerie din subordinea Comandamentului Flotilei Fluviale. Această misiune se execută prin rotație a câte trei nave. Echipajul este verificat și instruit zilnic în activități standard de instrucție și evaluare, cu alerte planificate sau inopinate.
Bogdan Dinu (reporter): Care sunt condițiile? Există căldură? Lumea poate se întreabă.
Cerchia Claudiu Andrei: Echipajul dispune, într-adevăr, de căldură, avem instalații de caldarin, avem instalații electrice de încălzire. Sănătatea morală este foarte bună la bordul navei, menținem spiritul de echipă ridicat pentru a nu intra într-o monotonie.
Bogdan Dinu (reporter): Deci, de Revelion vă vom găsi tot aici, la datorie.
Cerchia Claudiu Andrei: Unii sunt fericiți și vor fi acasă, într-adevăr, cu familiile, pe când unii dintre noi vor fi în misiune, inclusiv de sărbători. Noi am interacționat, încă de la început, cu autoritățile locale, cu populația civilă. Pe lângă funcția de comandant de nave pe care o îndeplinesc, am fost numit și comandant local, tocmai pentru a interacționa cu presa și cu populația din jur.
Bogdan Dinu (reporter): O să fie o pată de culoare în cariera dumneavoastră, comandant local în satul Pătlăgeanca, comuna Ceatalchioi, în vreme de război, aici, la granița cu Ucraina.
Cerchia Claudiu Andrei: Ne îndeplinim misiunea cu mândrie și ne bucurăm că am avut această ocazie de a apăra teritoriul național.

Reportaj Flotila fluvială „Mihail Kogălniceanu”

Publicat de Gabriel Stan, 2 februarie 2022, 11:40

Mergem mai departe cu reportajele începute săptămâna trecută despre marile unități militare de la granița de est a NATO.

Pe granița de est a NATO sunt mari unități de nivel brigadă, așa cum este cea pe care o vom prezenta astăzi; este vorba despre flotila fluvială, iar colegul nostru Bogdan Dinu de la „Jurnal militar” Constanța a realizat un grupaj extraordinar, nici noi nu știam câteva lucruri pe care le veți auzi în interviul cu amiralul Rogozan, comandantul flotilei fluviale.

Bogdan Dinu: Flotila fluvială „Mihail Kogălniceanu” nu este doar cea mai veche mare unitate a Marinei Române, în octombrie anul acesta împlinește 160 de ani, ci și cea mai puternică din Europa.

Mai mult, ca dimensiune și putere, este a doua la nivel mondial după cea a Braziliei, dar aceasta din urmă trebuie să gestioneze uriașul fluviu Amazon, inclusiv logistic și nu doar militar. La noi, flotila fluvială are ca zonă de responsabilitate fluviul Dunărea, inclusiv sau mai ales gurile Dunării.

În fiecare an, navele militare fluviale ajung până la Turnu Severin sau Orșova. În prezent, cele trei divizioane de nave sunt dislocate în porturile militare Brăila și Tulcea, mai aproape de provocările din est, am putea spune, iar Regimentul 307 Infanterie Marină „Heracleea” în Garnizoana Babadag.

Contraamiralul de flotilă Cornel Rogozan, comandantul flotilei fluviale: Flotila fluvială are o zonă de responsabilitate specifică, cu o destul de mare întindere, zona specifică: zona Dunării, zona Deltei, zona lagunară, care presupune ducerea unor acțiuni de cumva alt tip decât cele specifice. De asemenea, forțele noastre acționează totdeauna întrunit și în special în sprijinul Forțelor Terestre care acționează pe malul fluviului.

Bogdan Dinu: În urmă cu câțiva ani, generalul american Ben Hodges descoperea cu uimire și încântare navele și capabilitățile flotilei fluviale la un exercițiu multinațional desfășurat în România, care a inclus și o secvență la fluviul Dunărea. Aprecierea domniei sale ne onorează, dar și aici lucrurile au o tradiție.

Acum 100 de ani, cu șapte monitoare fluviale, România era cea mai mare forță de pe Dunăre din Europa. Și azi, lucrurile stau la fel! Pumnul de foc al flotilei este Divizionul 67 Nave purtătoare de artilerie, comandor Virgil Alexandru Dragalina, ale cărui trei monitoare și cinci vedete blindate totalizează mai multe sute de guri de foc.

Comandor Virgil Alexandru Dragalina: Avem trei divizioane de nave: un divizion specific luptei de artilerie – Divizionul 67 Nave purtătoare de artilerie, cu nave puternic dotate cu artilerie navală; vorbim de aruncătoare de 122, tunuri de 100, vorbim de tunuri de 30 de mm, mitraliere de 14,5.

Pe un monitor avem 96 de guri de foc, de exemplu; pe o vedetă blindată, undeva la 90 de guri de foc. Un al doilea divizion îl avem specific pentru patrulare și pentru lupta contra minelor pe fluviu, acțiuni de minare, deminare a fluviului, și un divizion de nave de sprijin logistic, cel care ne asigură în raioanele acțiunilor de luptă cu remorcaj, cu transport, cu reparații și toate celelalte.

Bogdan Dinu: Războiul modern nu se mai bazează doar pe numărul tunurilor de la bord. Foarte important este faptul că în ultimii ani s-a reușit prin câteva programe de succes – și proiectul urmează să se finalizeze în perioada următoare – modernizarea și repararea tuturor navelor de luptă ale flotilei, care, în ciuda vechimii, au devenit altceva, fie că vorbim de sisteme de propulsie, echipamente sau senzori.

Se află, de asemenea, în studiu și un proiect de modernizare a armamentului de la bord, iar schimbarea situației de securitate din Marea Neagră din ultimii ani a condus și la desfășurarea unor exerciții comune pe Dunăre cu forțele navale ale Ucrainei, cum este „Riverine”, exercițiul comun român-ucrainean care se desfășoară o dată pe an.

Comandor Virgil Alexandru Dragalina: În primul rând m-aș referi la modernizarea celor trei nave tip monitor; deja o navă am scos-o anul trecut din șantier cu reparații capitale.

Am avut un program pe care l-am încheiat, de remotorizare a navelor tip vedetă blindată, program încheiat acum doi ani de zile, un program reușit, iar anul asta îmi doresc tare mult și cred că o să reușim să introducem și navele tip vedetă fluvială; prima navă o să o introducem anul acesta în reparații capitale.

Flotila fluvială este la datorie, militarii sunt prezenți pe nave și în toată zona de responsabilitate, fluviul Dunărea, în zona lagunară Deltă, și suntem în măsură să ne facem datoria aici, oricând și oriunde.