Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat că a luat o decizie în privinţa procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, în baza controlului efectuat de Inspecţia Judiciară şi că urmează să formalizeze hotărârea în limitele competenţelor sale legale.
Toader a subliniat însă că nu ministrul Justiţiei face revocarea din funcţie.
Elena Udrea si Dan Andronic au fost trimisi în judecatã de DNA, într-un dosar de corupție.
Procurorii au dispus trimiterea în judecatã, în stare de libertate, a Elenei Udrea pentru trafic de influențã și spãlare a banilor, și a lui Dan Andronic pentru mãrturie mincinoasã.
În acest dosar, jurnalistul Dan Cătălin Andronic a fost audiat, iniţial, ca martor.
El a făcut, însă, mai multe afirmaţii false, în faţa anchetatorilor, motiv pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată pentru mărturie mincinoasă.
Elena Udrea ar fi primit 3,8 milioane de dolari plus proprietatea de facto a ziarului Evenimentul Zilei, pentru a influența, la schimb, un contract încheiat cu Hidroelectrica.
Dosarul a fost trimis spre judecare Curții de Apel București.
Față de inculpatul Budeanu Radu Ioan se continuă cercetările într-un dosar distinct.
Fosta conducere a Poliției Locale București a fost trimisã în judecatã pentru abuz în serviciu.
Este vorba despre Ion Țincu, la data faptelor director al Direcției Generale de Politie Localã, și alți patru șefi de servicii din cadrul acestei instituții.
Procurorii anticorupție noteazã în rechizitoriul trimis judecãtorilor cã, în perioada 2010 – 2011, cei cinci ar fi încheiat cu o societate comercialã douã contracte și un act adițional prin care au fost externalizate, în mod nelegal, serviciile de patrulare, intervenție, constatare contravenții și aplicare sancțiuni.
Procurorii susțin cã prejudiciul adus Primãriei Capitalei este de 380.875,84 euro.
Procurorii informeazã cã în cauzã s-a dispus instituirea sechestrului asigurãtor asupra unor bunuri ce aparțin a trei dintre acuzați.
DNA informeazã cã, pânã la data întocmirii rechizitoriului, Primãria Generala nu a comunicat dacã se constituie parte civilã în cauzã.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului București.
Instanţa Supremă se pronunţă astăzi asupra contestaţiei depuse de preşedintele PSD, Liviu Dragnea, la sechestrul pe întreaga sa avere impus de DNA în dosarul „Tel Drum”.
Procurorii au estimat un prejudiciu de peste 127 de milioane de lei în acest dosar. Pentru recuperarea lor au decis, acum o săptămână, să pună sub sechestru bunurile mobile şi imobile deţinute de Liviu Dragnea şi de ceilalţi suspecţi.
În dosarul ”TelDrum” Liviu Dragnea este acuzat de construire de grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi fraudare de fonduri europene.
Alături de preşedintele Camerei Deputaţilor, vizaţi de anchetă sunt alţi 4 funcţionari din Teleorman şi acţionari ai Tel Drum.
Dosarul a fost înregistrat la instanţa supremă la sfârşitul săptămânii trecute și s-a constituit pe baza unei sesizări a Oficiului European Antifraudă OLAF.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au decis să pună sechestru asigurator pe averile inculpaţilor din dosarul Tel Drum. Vor să se asigure că prejudiciul de aproximativ 30 de milioane de lei şi de peste 20 de milioane de euro poate fi recuperat. Potrivit unor surse judiciare, citate de de reporterul RRA, Mădălina Verman, toţi suspecţii din acest dosar ar urma să fie chemați la sediul instituţiei pentru a li se aduce la cunoştinţă faptul că li s-a pus sechestru pe avere. Printre cele 9 persoane urmărite penal în acest dosar se numără şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea. Este acuzat de constituire de grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi fraudare de fonduri europene, fapte pe care le-ar fi comis pe vremea când era preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman. Dosarul a fost constituit şi pe baza unei sesizări a Oficiului European Antifraudă – OLAF.
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, s-a arătat astăzi nemulţumit de faptul că sechestrul asigurator pe averile inculpaţilor din dosarul TelDrum, decis de DNA, a fost anunţat în presă.
Liviu Dragnea: Noi încă mai credeam și încă unii mai credem că putem deveni o țară normală, în care nu afli din presă lucrurile astea. Am fost făcut țap ispășitor la referendum, în 2012, am fost făcut ţintă de câte ori PSD a vrut să facă ceva important pentru români, acum sunt folosit ca mijloc pentru a bloca legile justiţiei. Şi de către cine? De către oameni care se ascund. Eu sunt preşedintele Camerei, dar sunt doar un om.
Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au decis arestarea preventivă a două persoane şi arestul la domiciliu în cazul altor şase în dosarul privind decontări ilegale de la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti.
Pentru alte opt persoane, judecătorii au respins cererea DNA de arestare şi au decis cercetarea sub control judiciar. Decizia Curţii de Apel nu este definitivă şi poate fi contestată.
Procurorii au extins, luni, 6 noiembrie, cercetările şi au reţinut 16 reprezentanţi ai unor firme de servicii medicale la domiciliu.
Procurorii anticorupţie notează că cele 16 persoane, în cursul anchetei penale, ar fi încercat să influenţeze martorii în cauză şi să falsifice mijloace de probă constând în înscrisuri, atât în mod direct, cât şi prin determinarea altor persoane să adopte astfel de comportamente.
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a anunţat că luni va depune la Curtea Constituţională sesizarea privind un presupus conflict juridic între puterea judiciară şi cea executivă determinat de deschiderea de către DNA a dosarului Belina, scrie News.ro. Liderul ALDE a făcut acest anunţ la finalul şedinţei coaliţiei de guvernare.
Tăriceanu a amintit că a spus că se consultă cu specialiştii pe această temă, iar în această dimineaţă a primit punctul de vedere al acestora.
Noii miniştri au depus jurământul în această seară în faţa preşedintelui Klaus Iohannis.
Este vorba despre Paul Stănescu, la Ministerul Dezvoltării, Felix Stroe, la Ministerul Transporturilor şi Marius Nica, la Fonduri Europene.
Ceremonia de învestire a avut loc la Palatul Cotroceni, în absenţa preşedinţilor celor două Camere Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu.
Reamintim că șeful statului a semnat demisiile miniştrilor Sevil Shhaideh, Rovana Plumb şi Răzvan Cuc, precum şi decretele de numire a înlocuitorilor acestora.
Foştii titulari ai portofoliilor au demisionat săptămâna trecută, după ce premierul Mihai Tudose le-a cerut public să plece din Executiv. El evoca atunci probleme de imagine la Bruxelles, generate de miniştrii vizaţi de DNA.
Controlul efectuat de Inspecţia Judiciară la DNA nu a respectat structura din regulament, a declarat, astăzi, în faţa CSM, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Koveşi. Ea a precizat că structura raportului nu a fost respectată, iar membrii echipei de control aveau opinii diferite. Nu există un raport unic, ci trei rapoarte diferite semnate de trei inspectori care au făcut parte din echipa de control. În plus, au fost răsfoite cu atenţie toate registrele din 2014 încoace, a mai spus şefa DNA, ceea ce a făcut-o să creadă că se căutau şi alte lucruri şi nu era doar un control managerial. Amintim că Inspecţia Judiciară a transmis, la 5 octombrie, Consiliului Superior al Magistraturii raportul privind rezultatele controlului desfăşurat la DNA. Coordonatorul echipei de control la DNA, Elena Rădescu, şi-a prezentat ieri, poziţia asupra acestuia, iar luni este aşteptat să-şi spună opinia inspectorul şef adjunct Gheorghe Stan.
Şefa DNA, Laura Codruţa Kövesi, este chemată vineri la Secţia pentru procurori a CSM pentru a-şi susţine punctul de vedere cu privire la raportul întocmit de Inspecţia Judiciară după controlul efectuat la Direcţie.
De asemenea, şeful adjunct al Inspecţiei Judiciare, precum şi coordonatoarea echipei de control îşi vor putea prezenta concluziile pe 16 octombrie, a precizat purtătorul de cuvânt al CSM, Ştefan Lucaciuc.
Inspecţia Judiciară a transmis CSM săptămâna trecută raportul privind rezultatele controlului managerial efectuat la DNA, la solicitarea ministrului justiţiei, Tudorel Toader.
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a susţinut, astăzi, în faţa Instanţei Supreme, că este nevinovat de acuzaţiile aduse de DNA, pe care le consideră speculaţii.
El a fost audiat timp de o oră în dosarul în care procurorii susţin că a minţit în declaraţiile date că martor în dosarul retrocedării unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a fermei Băneasa.
Procesul va continua pe 31 octombrie cu audierea fostei soţii a preşedintelui Senatului, Ioana Tăriceanu şi a altor patru martori.
Tot astăzi se reia de la zero şi procesul în care liderul PSD, Liviu Dragnea, este judecat pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, alături de fosta să soţie şi de foşti angajaţi ai Protecţiei Copilului Teleorman.
Publicat de adinaiftime,
18 septembrie 2017, 21:00
Fostul premier, Victor Ponta, a ajuns astăzi la DNA.
El s-a prezentat în faţa procurorilor pentru a fi audiat ca martor în acelaşi dosar în care a fost audiat, săptămâna trecută, şi Sorin Grindeanu.
Potrivit unor surse, este vorba despre dosarul TelDrum, în care compania de construcţii din Teleorman este pusă sub acuzare pentru fraudă cu fonduri europene.
TelDrum ar fi fraudat fonduri în septembrie 2015 când compania a cumpărat un utilaj de asfaltare.
Prejudiciul se ridică la aproape patru milioane de lei.
Publicat de adinaiftime,
14 septembrie 2017, 08:10
Fostul premier Sorin Grindeanu s-a prezentat astăzi la sediul Direcției Naționale Anticorupție pentru a fi audiat într-un dosar de corupție.
La intrarea în sediul DNA, Sorin Grindeanu a precizat că a fost chemat în calitate de martor, fără a preciza despre ce dosar este vorba.
Actualizare:
La ieșirea de la DNA, fostul premier a declarat că are calitatea de martor și nu poate da detalii despre dosarul în care a fost chemat. Întrebat dacă a fost surprins de citarea la DNA, Grindeanu a răspuns: „Nu cred că trebuie să surprindă pe niciun om de bună-credință în momentul în care este chemat ca martor să spună ceea ce știe și să spună adevărul. Am spus și ceea ce știam eu”.
Cu privire la dosarul în care procurorii anticorupție investighează posibile retrocedări ilegale de imobile din centrul orașului Timișoara, fiind vehiculată și o eventuală audiere a sa în acel caz, Grindeanu a afirmat că este foarte binevenită ancheta, părând „foarte ciudată această acaparare a centrului Timișoarei de către câteva clanuri”.
„Este foarte binevenită, pentru că în acest moment în Timișoara, și nu doar în acest moment, de foarte mulți ani, eu nu caut vinovați și nici nu vreau să fiu înțeles în acest fel. Există totuși un număr imens de imobile care au intrat în anii de după Revoluție pe mâna câtorva familii, în general în zona centrală a orașului în care trăiesc. (…) Pare foarte ciudată această acaparare a centrului Timișoarei de către câteva clanuri”, a spus Sorin Grindeanu.
Curtea de Apel Bucureşti a decis arestarea preventivă pentru 30 de zile a fostului preşedinte al CNAS, Marian Burcea, şi a 12 membri ai conducerii instituţiei şi ai Casei de asigurări de sănătate a Capitalei.
În schimb, Irina Adelina Geambaşu va fi cercetată în stare de arest la domiciliu.
Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată.
14 persoane au fost reţinute de procurorii DNA în dosarul privind suspiciuni de fraudă prin decontarea unor servicii medicale fictive, în baza a sute de dosare false; prejudiciul estimat se ridică la 3 milioane de euro.
Şeful CNAS, Marian Burcea a fost destituit între timp de premier. (Rador/ FOTO adevarul.ro)
Partidul Oamenilor Liberi a solicitat printr-o scrisoare deschisă, primarului municipiului Tîrgu-Mureș, Dorin Florea, să revoce ordinul din 24 iunie 2016 la baza căruia stă contractul prin care Claudiu Maior a devenit consilierul personal al edilului.
Președintele Partidului Oamenilor Liberi, Dan Mașca:
”Colegii noștri, care sunt consilieri locali, în decursul timpului, au ridicat în ședințele de Consiliu Local această problemă a incompatibilității domnului Claudiu Maior. Iar prin ceea ce DNA a comunicat, zilele trecute, noi credem că este o treabă de minimă etică morală ca primarul municipiului Tîrgu Mureș să revoce contractul care îl are cu Claudiu Maior, ca și consilier personal al primarului. Este normal să se ceară așa ceva, pentru că trăim într-o comunitate care are nevoie de încredere și nu prea poți să ai încredere când ai de-a face cu oameni plătiți din banii noștri, ai contribuabililor privați din societatea târgumureșeană, care sunt la al n-lea dosar în instanță trimis de DNA.”
Purtătorul de cuvânt al Primăriei municipiului Tîrgu-Mureș nu a dorit să comenteze această solicitare.
Cosmin Blaga:
”Nu am văzut, nu am auzit această solicitare a acestui partid, la care faceți referire. Consider că se speculează politic pe situația creată. Așadar, nu doresc să vin cu alte comentarii vis-a-vis de aceste solicitări care, din punctul meu de vedere, sunt doar solicitări de ordin politic.”
Amintim că, săptămâna trecută, DNA i-a pus sub acuzare pe primarul Tîrgu-Mureșului, Dorin Florea și pe consilierul său personal, Claudiu Maior, pentru complicitate la uzurparea funcţiei, respectiv uzurparea funcției publice.
DNA Alba Iulia i-a trimis în judecată pe Ana Kraus, la data faptelor șef Serviciu Administrativ în cadrul Consiliului Județean Sibiu, și pe Ioan Stoica, director economic în cadrul aceleiași instituții, ambii pentru abuz în serviciu.
Ana Kraus, la data faptelor șef Serviciu Administrativ în cadrul Consiliului Județean Sibiu, este acuzată de conflict de interese în formă continuată și uz de fals, în formă continuată.
Ioan Stoica, la data faptei director executiv economic în cadrul CJ Sibiu, este acuzat de DNA de abuz în serviciu în formă continuată.
Anchetatorii arată că diferența dintre valoarea de vânzare a unor produse către Consiliul Județean Sibiu și valoarea de achiziție a acestor produse de la un centru comercial, reprezintă un adaos comercial al societății, de aproximativ 240%.
Prin aceste demersuri, arată DNA, ar fi fost produs Consiliului Județean Sibiu un prejudiciu de 487.296 lei, concomitent cu obținerea unui folos necuvenit, în același cuantum, pentru agenții economici.
CJ Sibiu s-a constituit parte civilă în dosar.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Sibiu, cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse.
Comisia parlamentară de anchetă a alegerilor prezidenţiale din 2009 va sesiza conducerea Minsiterului Justiţiei în legătură cu refuzul procurorului-şef al DNA de a se prezenta la audieri. Laura Codruţa Kovesi a declinat astăzi cea de-a treia invitaţie în acest sens. Cu ce argumente, relatează Iulia Gherman.
Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, precizează, în scrisoarea trimisă comisiei parlamentare de anchetă, că ştie care sunt obiectivele acestei comisii, dar nu se prezintă la audieri pentru că nu are cunoştinţă şi nu deţine mijloace de probă referitoare la împrejurările şi cauzele în care s-au produs evenimentele supuse cercetării. Ca urmare a refuzului şefei DNA de a se prezenta la audieri pentru a treia oară, membrii comisiei au decis prin vot să trimită ministrului justiţiei solicitarea de a lua măsurile care se impun faţă de Laura Codruţa Kovesi. Tot prin vot s-a hotărât ca procurorului-şef al DNA să i se trimită mai multe întrebări legate de alegerile din 2009 şi rezultatul scrutinului prezidenţial la care aceasta să răspundă în scris.
Totodată, comisia va cere Parchetului General copii după declaraţiile făcute de cei audiaţi în dosarul privind presupusa fraudare a scrutinului. Până la primirea răspunsului, membrii comisiei vor sista audierile, urmând să analizeze documentele trimise de INS, Autoritatea Electorală Permanentă, Ministerele de Interne şi de Externe şi Curtea Constituţională cu privire la alegerile din 2009.
Iulia Gherman mai aminteşte că, recent, Curtea Constituţională a decis că reprezentanţii instituţiilor ce nu se află sub control parlamentar au obligaţia să ia parte la lucrările unor astfel de comisii pe principiul colaborării loiale între autorităţile statului.
Procurorii DNA anunţă că o parte din dezvăluirile Rise Project privind afacerile lui Liviu Dragnea fac obiectul unui dosar deschis în februarie 2016.
Anchetatorii au solicitat, inclusiv, acte de la autorităţile din Brazilia.
Rise Project a publicat o serie de materiale despre presupusele afaceri ale liderului PSD Liviu Dragnea în Brazilia, dar şi despre firma Tel Drum.
Din documentele ataşate articolului de ieri şi atribuite DGIPI, ar rezulta că o reţea de persoane influente din Teleorman ar fi fraudat fonduri europene.
Reţeaua, se susţine în investigaţia jurnalistică, ar fi formată din apropiaţi ai liderului PSD, Liviu Dragnea, prezentat ca fiind cel care controlează societatea Teldrum.
DGIPI afirmă că documentul prezentat de Rise Project nu-i aparţine, iar preşedintele social-democrat neagă orice legătură cu societatea respectivă.
Direcția Națională Anticorupție a confirmat că are în lucru un dosar penal, in rem, sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni de corupție și asimilate corupției.
DNA mai spune că, raportat la actele procedurale efectuate în dosar, atunci când împrejurările vor permite, va fi în măsură să ofere detalii suplimentare.
Fostul Ministru al Dezvoltării Elena Udrea a declarat joi, 6 iulie, că va face plângere la Consiliul Superior al Magistraturii împotriva procurorului şef al DNA. Ea consideră că Laura Codruţa Kovesi ar trebui să fie demisă pentru că ar fi distrus încrederea în justiţia din România. Elena Udrea a făcut această declaraţie la sediul Instanţei Supreme, unde se desfăşoară un nou termen al dosarului privind finanţarea campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 2009. În 24 mai, DNA i-a trimis în judecată, în acest dosar pe Elena Udrea, Ioana Băsescu şi pe jurnalistul Dan Andronic. Declaraţiile fostului ministru, judecat şi în alte dosare penale vin pe fondul tensiunilor apărute în interiorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, după ce în spaţiul public au apărut înregistrări controversate ale şedinţelor conducerii DNA cu procurorii.
Șeful DNA, Laura Codruța Kovesi, a semnat miercuri revocarea din funcție a procurorilor Doru Țuluș și Mihaiela Moraru Iorga, au declarat pentru AGERPRES surse judiciare.
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a dat marți aviz pozitiv pentru revocarea din funcție a celor doi procurori DNA — Doru Țuluș și Mihaiela Moraru Iorga.
„În ședința din data de 4 iulie 2017, Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a admis solicitarea procurorului-șef al DNA privind avizarea revocării domnului procuror Țuluș Doru Florin și a doamnei procuror Iorga Moraru Mihaiela din funcția de procuror la Direcția Națională Anticorupție”, informa marți CSM.
Cei doi au fost audiați, marți, în ședință secretă, de Secția pentru procurori a CSM.
Pe 29 iunie, șeful DNA, Laura Codruța Kovesi, a transmis Secției pentru procurori a CSM cererea de avizare a revocării din funcția de procuror al DNA a Mihaielei Iorga Moraru, pentru faptul că aceasta nu a înregistrat un denunț în conformitate cu dispozițiile legale și nu l-a prezentat spre repartizare procurorului-șef al secției din care făcea parte.
Neprezentarea denunțului a avut drept consecință imposibilitatea aplicării unor dispoziții procesual penale în raport cu persoane cercetate.
De asemenea, Kovesi a cerut revocarea din funcția de procuror al DNA a lui Doru Florin Țuluș „pentru existența unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea sa este afectată, având în vedere că a soluționat dosare penale în care era implicată o persoană cu care avea raporturi civile”.
Procurorii Parchetului General au dispus clasarea dosarului privind adoptarea de către Guvern a Ordonanței 13 prin care erau aduse mai multe modificări Codurilor penale.
În luna martie, Parchetul General a deschis un dosar penal în legătură cu adoptarea de către Guvernul Grindeanu, pe 31 ianuarie 2017, a OUG 13, fiind investigate mai multe fapte: sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, fals intelectual, favorizarea făptuitorului, prezentarea cu rea-credință de date inexacte Parlamentului sau președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, prev. de art. 8 alin. 1 lit. b din Legea 115/1999, sustragerea sau distrugerea de probe sau înscrisuri.
În cadrul anchetei, procurorii l-au audiat, în aprilie, în calitate de martor, pe fostul ministru al Justiției Florin Iordache.
Inițial, dosarul a fost constituit pe rolul DNA, iar în luna februarie procurorii anticorupție au clasat o parte din dosar, iar restul l-au declinat la Parchetul General, având indicii că unele avize pentru adoptarea OUG 13/2017 au fost distruse ori sustrase la Ministerul Justiției, iar alte documente au fost ”plăsmuite”.
DNA susținea atunci că primul aviz transmis prin fax de la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul către Ministerul Justiției în data de 31 ianuarie ar fi fost distrus, iar originalul acestui document ce a fost predat reprezentanților MJ a fost sustras.
De asemenea, DNA spunea că au fost constatate atestări ale unor date nereale în cuprinsul condicii de predare — primire de la Cabinetul ministrului, precum și indicii privind întocmirea altor documente care să ateste nereal respectivele mențiuni.
Totodată, DNA explica faptul că avizul Ministerului pentru Relația cu Parlamentul a fost finalizat în jurul orei 20,00, fiind asumat de ministrul de resort care l-a semnat. Imediat după înregistrare, semnare și ștampilare, avizul MRP a fost transmis prin fax, ajungând la Ministerul Justiției în jurul orei 20,00, faxul fiind înregistrat cu ștampilă și număr de înregistrare, conform metodologiei, astfel că a devenit, la rândul său, un act oficial. Procurorii spun că, ulterior, avizul MRP a fost modificat, fiind emis un alt aviz, care era favorabil.
Pe 31 ianuarie 2017, Guvernul Grindeanu a adoptat OUG 13, prin care erau aduse mai multe modificări Codurilor penale, printre care și stabilirea unui prag de 200.000 de lei pentru infracțiunea de abuz în serviciu.
În urma protestelor masive din București și din țară, OUG 13 a fost abrogată printr-o altă ordonanță de urgență. (Agerpres/ FOTO max-media.ro)
Avocatul arădean George Adelin Vlai, cercetat pentru trafic de influenţă în formă continuată, a fost reţinut de către procurorii DNA pentru 24 de ore. Măsura vine în urma descinderilor de aseară de la sediul Serviciului de Medicină Legală din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad.
Procurorii anticorupţie au mai dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de fratele avocatului, Florin Vlai, chimist în cadrul Serviciului Judeţean de Medicină Legală Arad. Acesta este acuzat de fals intelectual şi uz de fals.
Conform DNA, avocatul a pretins şi primit de la trei persoane cercetate pentru conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sumele de 14.500 lei şi 2.300 euro. Banii au fost primiţi pentru a-şi folosi influenţa reală ce o avea asupra fratelui său, Florin Gabriel Vlai, pentru ca acesta din urmă, chimist în cadrul Serviciului Judeţean de Medicină Legală Arad, să emită buletine de analiză toxicologică favorabile persoanelor respective.
Concret, angajatul de la Medicină Legală, Florin Gabriel Vlai, a menţionat în documentele respective valori ale alcoolemiei situate sub 0,80 g/l alcool pur în sânge, ceea ce făcea ca respectivele persoane să fie trase la răspundere doar contravenţional şi nu şi penal.
Procurii spun că se mai efectuează acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.
Ministrul justiţiei, Tudorel Toader a sesizat Inspecţia Judiciară, în urma înregistrărilor cu şefa DNA, Laura Codruţa Kövesi. Inspecţia va face verificările de rigoare, iar dacă va constata că anumite verificări îi depăşesc competenţele, sigur, vor fi antrenate şi alte autorităţi, în vederea efectuării unei expertize tehnice – a spus Tudorel Toader la sediul Ministerului Justiţiei. La rândul său, Inspecţia Judiciară a anunţat că instituţia s-a sesizat din oficiu, în urma apariţiei înregistrărilor, făcându-se verificări prealabile „pentru stabilirea existenţei unei eventuale abateri disciplinare”. Amintim că postul România TV a prezentat aseară mai multe înregistrări cu procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kövesi, în care aceasta vorbeşte despre diverse dosare în curs.
Activitatea Comisiei de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009 se prelungeşte cu 60 de zile, a decis conducerea Legislativului. Alaltăieri, doi dintre cei audiaţi au susţinut că scrutinul ar fi fost fraudat, dar nu se ştie dacă au adus şi dovezi în sprijinul afirmaţiilor făcute în faţa parlamentarilor.
Membrii comisiei de anchetă vor face o nouă încercare săptămâna viitoare să o aducă în faţa lor pe şefa DNA. Preşedintele Comisiei, Mihai Fifor, i-a trimis o nouă scrisoare în care citează o decizie a CSM din 2007, ce le-ar permite procurorilor, în mod excepţional, să participe la audieri în Parlament.
UPDATE ora 08:15 – Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie efectuează la această oră percheziţii la Consiliul Judeţean Iaşi, vizată fiind Societatea Comercială de Administrare a Drumurilor Judeţene.
Purtătorul de cuvânt al instituţiei, Eliza Chirica, a precizat că procurorii DNA efectuează percheziţiile în urma unei plângeri depuse în luna octombrie, anul trecut, de preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Maricel Popa.
În sesizare, se semnala faptul că lucrările de modernizare la drumul Iaşi – Ţibăneşti nu au respectat contractul şi standardele în vigoare, fapt confirmat în urma unui audit efectuat de inspectorii de specialitate din cadrul Consiliului Judeţean Iaşi.
Totodată în respectiva plângere este semnalat faptul că firma care a efectuat modernizarea drumului Iaşi – Ţibăneşti nu a îndeplinit nici prevederile contractelor de deszăpezire. Vizată este Compania TED Construct şi lucrările pe care aceasta le-a efectuat în judeţ. (Radio Iaşi/Constantin Mihai)
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) efectuează, la această oră, percheziţii la Consiliul Judeţean Iaşi, fiind vizată activitatea celor de la Direcţia Judeţeană de Administrare a Drumurilor şi Podurilor Judeţene.
Purtătorul de cuvânt al CJ Iaşi, Vlad Ciobanu, a confirmat că procurorii DNA au descins la sediul instituţiei şi ridică documente.
Din primele informaţii, ar fi vizată activitatea celor de la Direcţia Judeţeană de Administrare a Drumurilor şi Podurilor Judeţene şi respectiv contractele încheiate în cadrul acesteia în ultimul an.
În acest moment acțiunea este în desfășurare.
Vom reveni cu informaţii. (Agerpres/ FOTO puterea.ro)
Activitatea fiscului este perturbată la această oră de un protest spontan al angajaţilor.Nu se preiau acte de la contribuabili şi nu se fac încasări sau plăţi.
Angajaţii Ministerului de Finanțe sunt nemulţumiţi de proiectul legii salarizării, care ar duce la o scădere a veniturilor între 10 şi 35 la sută, spune preşedintele SedLex, Vasile Marica.
În judeţul Hunedoara aproape 400 de angajaţi ai fiscului din Deva, Hunedoara, Brad, Orăştie, Haţeg şi Petroşani s-au alăturat protestului. Potrivit acestuia, activitatea este blocată în toate administraţiile financiare din judeţ, inclusiv la Trezorerie, ceea ce înseamnă că nu se preiau niciun fel de acte de la contribuabili şi nu se fac încasări sau plăţi.
Veronica Donţu, primar al comunei băcăuane Tamaşi, a fost trimisă în judecată de procurorii anticorupţie pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă agravată.
Potrivit unui comunicat al DNA transmis luni Agerpres, în dosar a mai fost deferit justiţiei, sub aceeaşi acuzaţie, Florin Tătaru, inspector superior în cadrul Primăriei Tamaşi.
‘În cursul anului 2009, inculpaţii Donţu Veronica (…) şi Tătaru Florin, profitând de calităţile lor de preşedinte, respectiv membru al comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar, au încălcat dispoziţiile legale ce reglementează procedura de reconstituire a dreptului de proprietate şi au întocmit mai multe documente care au stat la baza emiterii unui titlu de proprietate pentru suprafaţa de 17,74 ha, suprafaţă care în fapt era proprietatea unei societăţi comerciale. Concret, în perioada 1991 – 2005, moştenitorii de drept ai unui teren au făcut nenumărate demersuri legale pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului respectiv, în acest sens fiind purtate mai multe discuţii cu primarii localităţii, printre care şi Donţu Veronica’, se precizează în comunicat.
Conform aceleiaşi surse, Veronicăi Donţu i s-a transmis faptul că moştenitorii sunt dispuşi să vândă terenul ce le-ar fi fost retrocedat, în cazul în care le va găsi un cumpărător. În primăvara anului 2009, primăriţa le-a comunicat moştenitorilor că poate să le reconstituie dreptul de proprietate pentru o suprafaţă de 17 hectare de teren, pentru care a şi găsit un cumpărător dispus să le ofere suma de 65.000 de lei, preţ cu care oamenii au fost de acord.
‘În continuare, inculpaţii Donţu Veronica şi Tătaru Florin, în calităţile lor de preşedinte, respectiv membru al comisiei locale Tamaşi, judeţul Bacău, cu încălcarea dispoziţiilor legale au întocmit mai multe documente care au stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate asupra celor 17 ha teren. După eliberarea titlului de proprietate şi întocmirea actelor cadastrale, a fost încheiat între moştenitori şi oamenii de afaceri contractul de vânzare cumpărare având ca obiect terenul sus menţionat, deşi acesta aparţinea în fapt unei societăţi comerciale, preţul plătit fiind de 62.019 lei’, se mai arată în comunicat.
Potrivit procurorilor, faptele au fost săvârşite cu intenţia de a satisface, prin încălcarea legislaţiei privind reconstituirea dreptului de proprietate, interesele unor oameni de afaceri care au obţinut în final terenul respectiv, pretabil pentru exploatarea de balast şi amenajarea unei exploataţii piscicole.
Societatea comercială care era proprietară în fapt a terenului s-a constituit parte civilă cu suma de 1.889.355 de dolari, reprezentând valoarea investiţiei efectuate pe suprafaţa în litigiu până în data de 10 februarie 2002.
Procurorii DNA au dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra mai multor bunuri imobile care aparţin celor doi inculpaţi, iar dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bacău. (AGerpres/ FOTO tion.ro)
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, urmează să anunţe miercuri, 29 martie, rezultatele evaluării activităţii procurorului general al României şi procurorului şef al DNA.
El a promis că va da detalii despre analiza activităţii celor doi magistraţi, evaluare pe care a iniţiat-o după ce Curtea Constituţională a constatat că DNA şi-a încălcat atribuţiile în cazul anchetei privind Ordonanţa 13.
Tudorel Toader a avut luni, 27 martie, o discuţie, la sediul ministerului, cu Laura Codruţa Kövesi, la finalul căreia şefa DNA a declarat că nu are de ce să demisioneze.
Tot luni, la Ministerul Justiţiei a fost ambasadorul american, Hans Klemm, care l-a asigurat pe ministrul Tudorel Toader de sprijin pentru întărirea statului de drept.
Procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a afirmat luni, după întâlnirea cu ministrul Justiției, Tudorel Toader, că nu i s-a cerut demisia și că nu intenționează să își dea demisia.
Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a venit astăzi la sediul Ministerului Justiției pentru o discuție cu ministrul Tudorel Toader.
Anterior, ministrul Justiției a anunțat că va prezenta miercuri, 29 martie, concluziile evaluării activității procurorului general Augustin Lazăr și a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi.(Agerpres/FOTO arhiva
Direcţia Naţională Anticorupţie a emis, marţi, un comunicat de presă în care sunt relatate mai multe dosare instrumentate de procurori şi trimise în judecată în luna septembrie, dar NEMEDIATIZATE la momentul respectiv.
Printre ele se numără şi unul în care apare numele primarului din Limanu, Nicolae Urdea, suspectat de abuz în serviciu. Precizăm faptul că edilul nu a putut fi contactat, marţi seara, pentru emiterea unui punct de vedere.Redăm în continuare, integral, comunicatul DNA:
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:
URDEA IUSTIN NICOLAE, primar al comunei Limanu, județul Constanța, la data faptelor, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
– abuz în serviciu asimilat infracțiunilor de corupție în formă continuată (două acte materiale),
– folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,
VOICU BOGDAN, secretar al Primăriei Comunei Limanu, județul Constanța, la data faptelor, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
– complicitate la abuz în serviciu asimilat infracțiunilor de corupție în formă continuată (două acte materiale),
– complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,
TAMBOZI ELENA, reprezentant al unei societăți comerciale, la data faptelor, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,
BARBU EUGEN, diriginte de șantier, la data faptelor, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
– complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,
– abuz în serviciu asimilat infracțiunilor de corupție,
COTIN VASILE, reprezentant al unei societăți comerciale, la data faptelor, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
– complicitate la abuz în serviciu asimilat infracțiunilor de corupție,
– complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada 2008-2009, în contextul unui proiect finanțat din fonduri PHARE, intitulat „Turism Transfrontalier pe bicicletă – pistă comună pentru pietoni și biciclete pe faleza Mării Negre în zona 2 Mai – Vama Veche – frontieră”, inculpatul Urdea Iustin Nicolae, beneficiind de sprijinul celorlalți inculpați, în exercitarea atribuțiilor de serviciu ce decurgeau din calitățile de primar al comunei Limanu, jud. Constanța, a atribuit acest contract societății comerciale reprezentate de inculpatul Cotin Vasile, fără respectarea prevederilor legale.
În același context, inculpatul Urdea Iustin Nicolae deși cunoștea împrejurarea că o parte a lucrărilor aferente traseului modificat al pistei comune s-a realizat anterior semnării unui act adițional la contractul respectiv de lucrări, a prezentat Autorității de Management documente cu un conținut nereal, care atestau în mod fictiv faptul că lucrările ar fi fost efectuate după intrarea în vigoare a actului respectiv.
În baza acestor documente unitatea administrativ – teritorială Limanu a obținut fonduri nerambursabile în cuantum de 413.641,31 lei.
Documentele respective au fost întocmite și semnate de inculpații Tambozi Elena, în calitate de proiectant al lucrărilor respective, Barbu Eugen diriginte de șantier și Cotin Vasile.
Faptele descrise mai sus au avut drept consecință aplicarea de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, a unei corecții financiare de 25% din valoarea contractului de lucrări, modificat prin actul adițional (reprezentând 116.258,73 euro și TVA în cuantum de 79.373,46 lei,), ce a determinat stabilirea în sarcina beneficiarului finanțării, respectiv a Consiliului Local al comunei Limanu, a unei creanțe bugetare de 68.427,19 euro, aferente contribuției U.E. la finanțarea proiectului, 92.012,03 lei, aferente contribuției publice naționale de la bugetul de stat, și TVA în sumă de 79.374,78 lei.
De menționat este faptul că atât atribuirea actului adițional aceleiași firme reprezentate de inculpatul Cotin Vasile cât și aplicarea corecției financiare mai sus amintită au avut la bază o notă cu un conținut nereal întocmită de inculpatul Voicu Bogdan.
Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 215.428,10 euro. În cauză, a fost dispusă măsura asigurătorie a sechestrului asupra imobilelor ce aparțin inculpaților. Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Constanța, cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
Primarul suspendat al Capitalei, Sorin Oprescu, rămâne în arest preventiv pentru încă 30 de zile, în dosarul în care este acuzat de luare de mită, a hotărât Tribunalul Bucureşti. Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată.
Instanţa a dispus şi prelungirea arestului preventiv pentru Cristian Stanca, fostul şofer al lui Sorin Oprescu, Mircea Octavian Constantinescu, director economic în Primăria Capitalei, Ruxandra Mihaela Petroi Avasiloae şi Florin Şupeală, directorul general şi respectiv directorul adjunct al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti de la Mogoşoaia, şi pentru omul de afaceri Claudiu Bengalici.
De asemenea, Bogdan Cornel Popa, directorul Administraţiei Cimitirelor şi Romeo Albu rămân în arest al domiciliu încă 30 de zile.
Tribunalul Bucureşti a dezbătut ieri cererea procurorilor DNA de prelungire a măsurilor preventive în cazul lui Sorin Oprescu şi a complicilor săi. Viorel Mocanu, unul dintre avocaţii edilului suspendat al Capitalei, a declarat astăzi, la tribunal, că este posibil ca acesta să fie internat din nou, în condiţiile în care medicii au constatat o agravare a bolilor existente şi au depistat noi afecţiuni.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie ridică miercuri documente de la Ministerul Finanţelor într-un dosar care priveşte Loteria Română, au declarat surse judiciare.
Conform acestora, ar fi vorba despre un raport al Corpului de Control al ministrului Finanţelor pe care ar fi refuzat să îl trimită organelor judiciare.
Sursele citate au explicat că documentele ar fi trebuit înaintate procurorilor, însă acest lucru nu s-a întâmplat, motiv pentru care în prezent se derulează acţiunea DNA.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Timișoara au dispus efectuarea urmăririi penale față de : CIUHANDU GHEORGHE-CORIOLAN, la data faptelor primar al Municipiului Timișoara, COJOCARI IOAN, secretar al Consiliului Local Timișoara şi DUMITRU DELIA-ILEANA, consilier juridic, în sarcina cărora s-a reținut infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.
În ordonanța de efectuare a urmăririi penale se arată că, în cauză, există date și probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În cursul anului 2008, suspectul Ciuhandu Gheorghe, la acea dată primar al Municipiului Timișoara și suspectul Cojocari Ioan, secretar al Consiliului Local Timișoara, uzând de prerogativele conferite de funcțiile ce le îndeplineau, au încălcat normele legale în vigoare ce reglementează posibilitatea acordării de sume de la bugetul Consiliului Local Timișoara în contul S.C. POLITEHNICA TIMIȘOARA S.A. (fostă S.C. FOTBAL CLUB TIMIȘOARA S.A., fostă S.C. POLITEHNICA 1921 ȘTIINȚA TIMIȘOARA & INVEST S.A.), și ulterior au semnat împreună cu suspecta Dumitru Delia-Ileana, consilier juridic și cu alte persoane din cadrul Primăriei Timișoara, documentul intitulat „Contract de asociere” în baza căruia era alocată anual, pe o perioadă de 3 ani, suma de 9.000.000 lei anual, „pentru sprijinirea echipei de fotbal Politehnica Știința Timișoara”.
Potrivit Legii sponsorizării, acordarea unei sume de bani unei persoane juridice de drept privat ce are scop lucrativ și urmărește obținerea unui profit nu se putea efectua cu titlu de sponsorizare.
Pentru a da o formă aparentă de legalitate intenției de acordare a unor sume de bani echipei de fotbal Politehnica 1921 Știința Timișoara (denumirea din acel moment a entității sportive) s-a procedat la aplicarea în mod nelegal, indirect, a Legii educației fizice și sportului, nr. 69/2000 și a normelor de aplicare ale acesteia, în scopul mascării nelegalității acordării unei finanțări nerambursabile aceluiași club sportiv.
Acordarea unor sume de bani în mod abuziv și contrar prevederilor legale în vigoare, în perioada 2008-2011 din bugetul local al municipiului Timișoara, în cuantum total de 27.100.000 lei, către S.C. POLITEHNICA TIMIȘOARA S.A. (fostă S.C. FOTBAL CLUB TIMIȘOARA S.A., fostă S.C. POLITEHNICA 1921 ȘTIINȚA TIMIȘOARA & INVEST S.A.), sume acordate cu încălcarea principiului oportunității ce guvernează derularea și funcționarea activităților circumscrise normelor dreptului administrativ, nu au servit intereselor comunității, ci doar pe acelea ale unui grup privat de interese organizat în jurul S.C. POLITEHNICA 1921 ȘTIINȚA TIMIȘOARA & INVEST S.A., finanțarea fiind astfel ilegală.
Aspectele de ilegalitate au fost reținute și de Camera de Conturi a Județului Timiș, cu ocazia îndeplinirii misiunii de audit financiar, prin care s-a imputat persoanelor responsabile suma de 27.100.000 lei.
Primăria municipiului Timișoara a formulat contestație față de raportul Curții de Conturi a României, dar aceasta a fost respinsă, decizia Curții de Apel Timișoara rămânând definitivă.
În vederea recuperării prejudiciului, în cauză s-a dispus măsura sechestrului asigurător asupra unui imobil aparținând suspectului CIUHANDU GHEORGHE-CORIOLAN și asupra conturilor bancare aparținând suspectului COJOCARI IOAN, până la concurența sumei de 27.100.000 lei, reprezentând valoarea prejudiciului.
Suspecților Ciuhandu Gheorghe-Coriolan, Cojocari Ioan și Dumitru Delia-Ileana li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.
În dosar se efectuează acte de urmărire penale și față de alte persoane.
Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Şeful adjunct al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Prahova, Adrian Rădulescu, a fost adus, în această dimineaţă, la sediul DNA Ploieşti. Surse judiciare au declarat pentru Agerpres că Rădulescu este acuzat de cercetare abuzivă după ce acesta ar fi obţinut o serie de denunţuri sub presiunea unor ameninţări.
Și șeful Serviciului Judeţean Anticorupţie Prahova din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie, Constantin Ispas, a fost dus la sediul DNA Ploieşti. El este suspectat ca ar fi primit bani în mod repetat pentru iniţierea unor anchete împotriva unor lucrători din Poliţie implicaţi în soluţionarea unui dosar de evaziune fiscală.
Noi acuzații pentru vicepreședintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Ionesie Ghiroghioni. Anchetatorii susțin că Ionesie Ghiorghioni s-a urcat băut la volan și ar fi provocat un accident de circulație cu mașina instituției, după care ar fi reușit să acopere acest lucru, aruncând vina pe unul dintre oamenii săi de încredere. Toate discutile pe care Ghirghioni le-a avut cu martorii accidentului au fost interceptate de procurorii DNA. Telefonul său a fost pus sub urmarire într-o altă anchetă legată de presiunile făcute asupra primarilor pentru a aduna voturi pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţiale.
Conform procurorilor, accidentul s-a petrecut în seara de 18 noiembrie, anul trecut, puțin după ora 21:00, pe DN 68. Vicepreşedintele CJ Caraș-Severin nu s-a asigurat când a virat la stânga, iar mașina lui s-a izbit de un autoturism care circula regulamentar. În urma impactului, masina lui a ieşit de pe carosabil şi s-a răsturnat în şant. Ionesie Ghiorghioni a fost rănit si a fost transportat de urgenţă la spital, în Timişoara. Rănit în urma accidentului a fost şi pasagerul din dreapta sa. Imediat după accident, Ghiorghioni l-ar fi chemat la faţa locului pe un prieten şi i-ar fi cerut să declare că el a condus maşina. Potrivit anchetatorilor, acesta a acceptat, spunandu-le ulterior procurorilor că îi era teamă că va fi dat afara de la serviciu.
Dupa ce au fost prezentate interceptările, apropiatul lui Ionesie Ghiorghioni a declarat că în seara producerii accidentului, vicepreședintele CJ Caras-Severin a băut împreună cu un prieten, iar când a plecat spre casă l-a chemat să conducă autoturismul doar câteva sute de metri pentru ca Ghiorghioni să nu fie văzut că urcă băut la volan. La scurt timp, acesta a fost dat jos, iar Ionesie Ghiorghioni a plecat cu maşina, provocand accidentul după câteva minute. Vicepreşedintele CJ Caraş Severin a refuzat să dea declaraţii în faţa procurorilor despre acest accident.
Direcţia Naţională Anticorupţie a scos la concurs 56 de posturi de procurori, dintre care 28 la Structura centrală din Bucureşti.
Potrivit unui anunţ postat pe site-ul DNA, din posturile alocate Structurii centrale, 7 sunt la Secţia judiciară penală.
Restul sunt alocate serviciilor teritoriale din Alba Iulia – 3 posturi, Bacău – 2 posturi, Braşov – 2 posturi, Cluj – Biroul Teritorial Baia Mare – 1 post, Constanţa – 4 posturi, Craiova – 1 post, Galaţi – 3 posturi, Iaşi – 2 posturi, Oradea – 3 posturi, Piteşti – 5 posturi, Ploieşti – 2 posturi, Suceava – 3 posturi, Târgu Mureş – 2 posturi, Timişoara – 2 posturi.
Concursul constă în susţinerea unui interviu, pe data de 1 octombrie, iar pentru cele 7 locuri de la Secţia judiciară penală interviul avea loc pe 6 octombrie, la sediul DNA, din strada Ştirbei Vodă nr. 79 – 81, sector 1, Bucureşti, ora urmând să fie comunicată din timp candidaţilor.
Dosarul de candidatură trebuie să conţină o cerere de înscriere, CV care să includă traseul profesional şi un număr de trei – cinci lucrări reprezentative din activitatea anterioară, data limită de depunere a dosarelor fiind 25 septembrie.
Selecţia este deschisă tuturor procurorilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 87 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Interviul va avea în vedere şi cunoştinţele referitoare la prevederile din: Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie; OUG nr. 43/2002 cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv Legea nr. 54/2006 privind Direcţia Naţională Anticorupţie; Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Titlul I, Capitolul II Incompatibilităţi şi interdicţii; Titlul IV – Răspunderea judecătorilor şi procurorilor); Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Titlul I, Capitolul III Dispoziţii generale privind procedura judiciară şi Titlul III, Capitolul II, Secţiunea a 2-a Direcţia Naţională Anticorupţie); Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Capitolul IV, Secţiunea a 4-a Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul răspunderii disciplinare a magistraţilor); Codul penal. Partea specială – infracţiunile de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie; Codul de procedură penală; Legea nr. 241/2005 privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificări; Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României – Titlul XII, secţiunea 1 Infracţiuni (art. 270 – 278), cu modificări; Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 1643/C/2015, cu modificări.
Fostul ministru Elena Udrea s-a prezentat marţi în fața magistraților de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru un nou termen al dosarului ‘Gala Bute’. Elena Udrea este judecată pentru fapte de corupţie.
Elena Udrea a fost trimisă în judecată pe 21 aprilie în dosarul ‘Gala Bute’, fiind acuzată de săvârşirea a trei infracţiuni de luare de mită, abuz în serviciu şi tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene.
În dosar au mai fost deferiţi justiţiei şi fostul ministru al Economiei Ion Ariton, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, Tudor Breazu – administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea, Ştefan Lungu – fost consilier al Elenei Udrea, Gheorghe Nastasia – fost secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ana Maria Topoliceanu – fost director al Companiei Naţionale de Investiţii, Dragoş Marius Botoroagă – administratorul unei firme.
Potrivit DNA, Udrea ar fi coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, şi anume Lungu, Topoliceanu, Nastasia şi Breazu, au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul condus atunci de Elena Udrea.
Elena Udrea, Rudel Obreja şi Tudor Breazu au primit arest la domiciliu în acest dosar, iar Gheorghe Nastasia şi Ştefan Lungu au control judiciar.
Marți, la intrarea în sediul instanţei, Udrea nu a dorit să facă declaraţii presei.
7 persoane fizice şi una juridică, au fost trimise în judecată în dosarul de reabilitare al unor şcoli din Brașov.
Procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată a şapte persoane fizice şi una juridică în dosarul de reabilitare a unor şcoli din Braşov. Doi dintre inculpaţi, Cheşcă Daniel Valentin şi Blaga Cristina, responsabili cu implementarea proiectului de reabilitare a mai multor școli din judeţele Braşov şi Sibiu, au fost arestaţi preventiv, ei fiind acuzaţi de luare de mită, în formă continuată. Alte patru persoane , Prodan Valentin Radu – preşedintele comisiei de evaluare a ofertelor pentru achiziția de lucrări şi membrii comisiei respective Popescu Liviu Ionuţ, Ene Marius şi Agachi Petru, vor fi judecaţi sub control judiciar.
Primii trei sunt cercetați pentru abuz în serviciu, iar cel din urmă, Agachi Petru, administrator al S.C. Grand Construct Utilaje S.R.L., la data faptelor, este cercetat pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, ambele în formă continuată.
Procurorii au dispus trimiterea în judecată şi a firmei conduse de Agachi, pentru aceleaşi infracţiuni, iar Dăian Nicolae, președinte al comisiilor de recepție la terminarea lucrărilor în cazul a două şcoli din judeţul Sibiu,va fi cercetat în libertate pentru abuz în serviciu.
Procurorii DNA fac percheziţii şi la firme şi distribuitori de medicamente, într-un dosar în care se fac cercetări pentru fapte de corupţie, în legătură cu înţelegeri privind prescrierea unor medicamente, cu „recompensarea” doctorilor.
Descinderile se fac la 61 de adrese din București și din județele Ilfov, Sibiu, Mureș, Sălaj, Cluj, Bistrița-Năsăud și Timiș. Din primele informatii, se pare că sunt implicați medici și companii farmaceutice suspectați că au săvârșit fapte de corupție comise în perioada 2012 – 2015. În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații și din partea Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.
DNA a finalizat expertiza care va stabili modul în care vechiul executant a realizat investiţia, iar Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Mihai Seplecan, a semnat ordinul de începere a lucrărilor.
Drumul, la care se lucrează din fonduri europene, trebuie terminat până la sfârşitul acestui an, pentru că, în caz contrar, administraţia va pierde banii alocaţi.
Mihai Seplecan a precizat că procurorii verifică firma care a lucrat în trecut la acest drum deoarece există suspiciunea că a folosit materiale ieftine şi de proastă calitate dar la decontări a trecut cele mai scumpe produse.
În această situaţie se află şi pereţii de sprijin ai versanţilor de pe marginea drumului, care vor fi refăcuţi din garanţia de bună execuţie reţinută de la firma constructoare.
Ei sunt cercetaţi pentru trucarea licitatiei de achiziţionare de trenuri noi de metrou pentru Magistrala 5 Drumul Taberei – Pantelimon. DNA a precizat, pentru Radio Romania, că cei trei sunt acuzaţi de luare de mită, abuz în serviciu şi folosire de informaţii ce nu sunt destinate persoanelor neautorizate.
De asemenea, este vizat şi reprezentantul firmei din Spania, câstigătoarea contractului. Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a suspendat luarea unei decizii până la finalizarea anchetei DNA.
Contesaţiile au fost depuse de alte două companii participante la licitaţie. În aceste condiţii, singura soluţie ar putea fi reluarea licitaţiei pentru achiziţia de trenuri, deşi companiile implicate în prima licitaţie ar putea contesta şi această măsură.
Licitaţia are o valoare estimată de aproximativ 440 milioane euro, cu TVA, şi vizează achiziţia a minimum 43 şi maximum 51 de trenuri pentru Magistrala 5 Drumul Taberei – Pantelimon.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) judecă astăzi contestaţia DNA faţă de respingerea prelungirii arestului preventiv în cazul fostului ministru al Finanţelor Darius Vâlcov şi plasarea acestuia în arest la domiciliu în perioada 25 aprilie – 24 mai.
Iniţial, instanţa supremă a acordat termen de judecată a contestaţiei DNA în 29 aprilie, însă l-a preschimbat pentru 24 aprilie întrucât între timp lui Vâlcov i-ar fi expirat actualul mandat de arestare preventivă.
ÎCCJ a respins luni cererea DNA de prelungire a arestului preventiv faţă de fostul ministru al Finanţelor Darius Vâlcov, urmând ca acesta să fie plasat în arest la domiciliu în perioada 25 aprilie – 24 mai.
Darius Vâlcov se află în arest din 2 aprilie, el fiind acuzat de DNA de trafic de influenţă pentru că ar fi primit aproximativ două milioane de euro de la Theodor Berna, administratorul companiei Tehnologica Radion.
În schimbul banilor, Vâlcov, fost primar al municipiului Slatina, ar fi intervenit pe lângă factori de decizie în vederea câştigării unor licitaţii de către Tehnologica Radion pentru obiective situate în municipiul Slatina, oraşele Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti.
Ulterior, procurorii l-au pus sub acuzare şi pentru săvârşirea infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale.
Potrivit DNA, începând cu anul 2011 şi până în prezent, Darius Vâlcov a efectuat operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţia de primar, senator şi ministru, utilizând informaţii deţinute în virtutea acestora, în legătură cu o firmă de cadastru, una de contabilitate şi un birou de avocatură, firme pe care le deţine în fapt şi pe care le administrează, prin interpuşi.
Produsul infracţional obţinut în urma săvârşirii faptelor faţă de care se efectuează cercetări a fost depozitat într-un seif, lăsat spre păstrare unei persoane apropiate, acesta conţinând următoarele: 90.000 dolari, 1.323.850 lei, 3 lingouri de aur, în total 3 kilograme, un tablou cu ramă aurie inscripţionat ‘Renoir’, un tablou inscripţionat ‘Jean Cocteau’, o pictură pe lemn inscripţionată ‘Aurel Acasandrei’.
Ca urmare a percheziţiilor domiciliare, s-au identificat 101 tablouri, despre care există indicii că ar fi fost achiziţionate de Darius Vâlcov prin interpuşi, cu banii presupus obţinuţi din comiterea infracţiunilor pentru care se efectuează cercetări.
Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reţinerea pentru 24 de ore, începând de la data de 23 aprilie 2015, a inculpatului BALABAN CONSTANTIN, prim procuror delegat al Parchetului de pe lângă Judecătoria Măcin, la data faptelor, cu privire la săvârşirea a trei infracțiuni de luare de mită.
În ordonanţa procurorilor se arată că, în cauză, există date şi indicii din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În cursul lunii februarie 2015, inculpatul Balaban Constantin, în calitate de prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Măcin, a primit de la trei persoane, prin intermediar, cu titlu de mită, un viţel care avea o greutate de 70 kg după sacrificare, în schimbul soluţionării favorabile a unui dosarul penal în care cele trei persoane erau cercetate sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală.
Remiterea mitei a avut loc după ce, în data de 03.02.2015, Balaban Constantin, din proprie iniţiativă, a întocmit două acorduri de recunoaştere a vinovăţiei cu două dintre persoanele cercetate, cărora le-a aplicat două pedepse de 7 luni închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării acestora.
Tot în aceeaşi dată, primul procuror a dispus clasarea cauzei faţă de cea de-a treia persoană.
Ulterior lunii iunie 2014, inculpatul Balaban Constantin a primit de la o altă persoană, prin intermediar, suma de 600 de euro, după ce persoana respectivă fusese depistată, în seara zilei de 10.05.2014, conducând un autoturism pe raza municipiului Măcin, sub influenţa băuturilor alcoolice şi având permisul de conducere anulat.
În schimbul acestei sume, prim procurorul Balaban Constantin, care avea în supraveghere dosarul penal, s-a angajat să îl soluţioneze favorabil, în condiţiile în care poliţistul dispusese începerea urmăririi penale.
În perioada august-septembrie 2014, prim-procurorul Balaban Constantin a primit de la o altă persoană, prin intermediar, în incinta Parchetului de pe lângă Judecătoria Măcin, cu titlu de mită, în mod succesiv, sumele de 550 de euro şi 700 de lei.
În schimbul acestei mite, prim-procurorul Balaban Constantin a fost de acord cu întocmirea unei soluţii favorabile într-un dosar penal în care persoana respectivă era cercetată penal sub aspectul conducerii unui vehicul sub influenţa băuturilor alcoolice.
În acest sens, în data de 08.09.2014, Balaban Constantin, la iniţiativa persoanei cercetate, a întocmit un acord de recunoaştere a vinovăţiei prin care persoana respectivă a primit pedeapsa de un an închisoare, cu amânarea executării acesteia.
Având în vedere calitatea de procuror a inculpatului Balaban Constantin, în conformitate cu prevederile legale, la data de 22 aprilie 2015, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al magistraturii a încuviinţat reţinerea şi arestarea preventivă a acestuia.
Fostul ministru al Dezvoltării Elena Udrea a fost trimisă în judecată, în stare de arest preventiv, de procurorii DNA în dosarul ‘Gala Bute’.
În acelaşi dosar au fost deferiţi justiţiei: fostul ministru al Economiei Ion Ariton, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, Tudor Breazu, administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea, Ştefan Lungu (fost consilier al Elenei Udrea), Gheorghe Nastasia (fost secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului), Ana Maria Topoliceanu, fost director al Companiei Naţionale de Investiţii, Dragoş Marius Botoroagă, administratorul unei societăţi comerciale.
Dosarul a fost înaintat pentru soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Președintele Consiliului Județean Iași, Cristian Adomniței, a confirmat că descinderile procurorilor DNA la sediul instituției, de săptămîna trecută, au fost făcute în urma unei sesizări formulate de angajații serviciului de audit al instituției.
El speră ca procurorii DNA să înapoieze cât mai curând calculatoarele pe care le-au ridicat deoarece trebuie făcute plăți la furnizori în cadrul proiectelor europene.
Cristian Adomniței a mai spus, astăzi, că aceste computere sunt necesare deoarece, în lipsa lor, nu pot fi onorate nici salariilor angajaților din Consiliul Județean și ai direcțiilor subordonate.
Doi soţi din Botoşani au fost condamnaţi de magistraţii Curţii de Apel Suceava pentru luare de mită într-un dosar de corupţie în care a fost implicată şi o firmă controlată de universitatea americană Harvard.
Potrivit sentinţei postate, joi, pe portal.just.ro, soţii Mariana şi Dragoş Lipan Secu au fost condamnaţi la câte trei ani de închisoare cu suspendare şi un termen de încercare de şase ani.
Cei doi au fost găsiţi vinovaţi într-un dosar în care au fost acuzaţi că, în schimbul unei mite de un milion de euro, a unui sejur în Grand Canaria şi a unui autoturism, ar fi achiziţionat terenuri forestiere pe care le vindeau, ulterior, la suprapreţ societăţii comerciale Scolopax SRL, controlată de Universitatea Harvard.
Unul dintre intermediarii tranzacţiilor a făcut un denunţ la Direcţia Naţională Anticorupţie, iar în luna ianuarie a anului trecut Mariana şi Dragoş Lipan Secu au fost arestaţi preventiv pentru fapte de corupţie.
Pe lângă condamnarea la închisoare cu suspendare, instanţa a mai decis confiscarea de la cei doi soţi a sumei de un milion de euro.
Horia Georgescu, șeful Agenției Naționale de Integritate, a fost reținut de DNA.
El este suspectat de abuz în serviciu, în dosarul retrocedărilor.
Dosarul a fost deschis după ce, în ianuarie 2015, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie, ca urmare a unor nereguli găsite la controale privind dosare de retrocedări din perioada 2009-2011.
În urma reevaluării a 452 de dosare s-a constatat că în 94 de dosare, valoarea de despăgubire stabilită iniţial a fost cu peste 20 la sută mai mare.
La ieşirea din sediul DNA, el a precizat că procurorii au dorit să afle detalii despre trei contracte dintre cabinetul său de avocatură şi complexurile energetice Rovinari şi Turceni.
Dan Şova a confirmat că are calitatea de suspect în acest dosar, iar acuzaţia este de complicitate la abuz în serviciu. Fostul ministru a menţionat că în opinia lui contractele s-au realizat în mod corect.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.