Ştefan Ciochinaru: Europa este un uriaș economic, dar este un pitic strategic

Publicat de prosavioleta, 11 noiembrie 2024, 14:41

Cristian Dumitrașcu: Domnule Ciochinaru, bun venit din nou în studioul agenției.
Ştefan Ciochinaru: Bine v-am găsit!
Cristian Dumitrașcu: Vă propun ca înainte să vorbim despre alegerea președintelui american, să vă ocupați un pic de situația internațională, la fel de complicată, așa cum era și în vremea în care noi am făcut interviul anterior. Ce e schimbat? Intrarea Coreei de Nord în conflictul ucrainean.
Ştefan Ciochinaru: Este un act de o extremă gravitate, pentru că de fapt abia acum are loc o internaționalizare a războiului din Ucraina. Interesant este că, de pildă, în revista Foreign Affairs, o revistă extrem de interesantă, acolo se publică pentru prima dată așa-numitele baloane de încercare, care după trei-patru luni de la publicare și ajustările care decurg din reacțiile la articolele publicate, lucrul acela îl vedem, îl regăsim în politici oficiale ale unor guverne și state ale lumii. Ei bine, în Foreign Affairs se scria acum două zile despre faptul că războiul din Ucraina devine prin imixtiunea nord-coreană un război mondial. Poate părea puţin forțat, puțin cam puternic acest titlu, această aserțiune, dar ea este reală, pentru că evident că pasul imediat următor a fost ca guvernul de la Seul, din Coreea de Sud, să spună: în această situație suntem îndreptățiți la două lucruri: unu –  să observăm cu atenție ce se întâmplă cu nord-coreenii pe frontul din Ucraina și doi – să furnizăm armament de ultimă oră armatei ucrainene.
Cristian Dumitrașcu: Ceea ce nu se întâmplase până acum.
Ştefan Ciochinaru: Ceea ce nu se întâmplase până acum. Coreea de Sud era neutră în acest… sigur condamnase invazia, încălcarea dreptului internațional, dar nu se amesteca în acest conflict. Acum are toată îndreptățirea să o facă, pentru că trupele nord-coreene merg acolo și există o declarație oficială în sensul acesta, venită de la Phenian, care spune că militarii nord-coreeni sunt acolo pentru a dobândi experiența necesară combaterii prin luptă a inamicului, deci, cu alte cuvinte, să se antreneze în condiții de război. Președintele Zelenski, ieri dimineață, a anunțat că au avut deja loc primele ciocniri cu acești mercenari, să-i numim așa, nord-coreeni…
Cristian Dumitrașcu: Şi că au apărut primele victime.
Ştefan Ciochinaru: … și aceștia au înregistrat primele victime pe frontul din Ucraina, lucru, repet, deosebit de grav. Este foarte grav, mai ales că vedeți ceea ce se întâmpla până acum în Ucraina – și noi am discutat de-a lungul acestui an de mai multe ori, era într-un fel o tatonare reciprocă pe front, un avans lent al trupelor rusești, care trebuiau să îndeplinească ordinul lui Putin de cucerire completă a Donbasului, pentru că acesta era obiectivul strategic al Moscovei, dar atât, pentru că se aștepta rezultatul alegerilor din America și abia după aceea urma să se vadă ce întâmplă mai departe. Or, faptul că până la alegerile din Statele Unite, până la a vedea ce se întâmplă mai departe, după ce lumea liberă are un nou lider, trupele nord-coreene intervin nemijlocit în conflictul din nou cu Ucraina, e de o gravitate extraordinară, pentru că sigur că din Coreea de Nord venea spre Rusia o mare cantitate de armament și de muniție, sigur că din Iran venea muniție, veneau rachete, veneau drone. Sigur că din China veneau componente electronice pe diverse canale, datorită cărora să nu poată fi acuzată oficial China că alimentează armata rusă, dar lucrul ăsta se întâmpla și era cunoscut, numai că de data vorbim de trupe, de oameni, de soldați. Și asta, repet, creează o situație foarte dificilă, inclusiv dacă va fi să se discute despre un armistiţiu sau o pace, pentru că nu mai sunt implicate doar le două țări. Iată că apare o implicare directă a unei alte țări, de pe alt continent. Și aici vreți, vă rog să-mi dați voie să subliniez un lucru: în ultimii 300 de ani, cred, pe teritoriul Europei n-a luptat nimeni din afara Europei, cu excepția americanilor și canadienilor. Ori acum vorbim de trupe dintr-o țară asiatică, din extremul Orient, care se află pe teritoriul Europei într-un război european.
Cristian Dumitrașcu: De la Ginghis Han încoace probabil că nu s-a mai întâmplat aşa ceva.
Ştefan Ciochinaru: Nu s-a mai întâmplat, ceea ce este de o gravitate extraordinară, ceea ce naște întrebări cu privire la rolul și la puterea Europei și pune într-o altă lumină încercările unor țări europene de a se clădi ca putere de sine stătătoare. Europa trebuie să-și aibă puterea ei militară, puterea ei de descurajare, puterea ei de negociere politică, pentru că, da, Europa este un uriaș economic, dar este un pitic strategic și lucrul acesta ar trebui să se schimbe și ceea ce se întâmplă în Ucraina și imixtiunea aceasta senină a unei țări din Asia în probleme europene ar trebui să ne îngrijoreze, cel puțin.
Cristian Dumitrașcu: De-abia se stabilizase cumva situația din Orientul Mijlociu, a venit declarația ministrului de externe coreean, nord-coreean, care a spus după, cum bine știți, vom merge până la victoria finală împreună cu Federația Rusă în Ucraina. Apare și această poziție despre care vorbeați, până la urmă, intenția legitimă a sud-coreenilor să trimită sau nu trupe în…
Ştefan Ciochinaru: Nu știu dacă trupe, dar specialiști vor trimite.
Cristian Dumitrașcu:… specialiști. Ne întoarcem la președintele Franței, nu mai departe de, să zicem, nu știu cum, jumătate de an în urmă, poate mai bine, vorbea și Macron despre eventuala mobilizare a Europei pentru a apăra cu trupe Ucraina.
Ştefan Ciochinaru: A vorbit-o și cu două zile în urmă la Budapesta.
Cristian Dumitrașcu: Şi la Budapesta, da.
Ştefan Ciochinaru: A spus de fapt același lucru atunci când a arătat că Europa nu-și poate permite ca Rusia să câștige în Ucraina, Europa și că Europa este datoare să facă absolut tot ce poate, să facă şi imposibilul pentru ca Rusia să nu câștige în Ucraina. Pentru că, domnule Dumitrașcu, dacă Rusia câștigă în Ucraina, atunci nu vom mai avea o Uniune Europeană, nu vom mai putea vorbi de o putere europeană, atunci Europa va fi subsumată acestei mari puteri euroasiatice, lucru pe care Putin îl urmărește, a declarat-o. De acea duce un război hibrid la toate nivelurile în Europa.
Cristian Dumitrașcu: Așa de repede se poate întâmpla asta?
Ştefan Ciochinaru: Nu e nevoie să se întâmple repede. Se întâmplă și pentru faptul că toate țările din Europa Centrală și de Est se vor simți trădate, dacă Ucraina pierde, dacă Ucraina nu are suficient sprijin ca să facă față tăvălugului rusesc, ar fi percepută ca o nouă Ialta. Din nou, Europa Centrală și de Est ar fi sacrificată pentru liniștea și prosperitatea unei părți de Europă îndepărtată în vest, ceea ce nu este acceptabil. În acel moment, pe bună dreptate, țările din partea aceasta a continentului ar zice ‘domnule, dacă asta e situația și dacă suntem atât de ușor abandonați, păi atunci trebuie să ne negociem situația cu această mare putere de tip imperial, această putere agresoare care n-are nicio considerație pentru dreptul internațional și să vedem ce trebuie să facem ca să supraviețuim. Este și motivul pentru care, ați văzut, Orban, Viktor Orban vorbesc, premierul Ungariei strălucea de fericire la reuniunea de zilele trecute de la Budapesta, pentru că în America a câștigat Trump, marele lui prieten, da?, Fundația Heritage, prin care Orban a ținut legătura în permanență cu Trump și cu echipa sa este cea care orchestrează politica americană în momentul de față în jurul lui Trump, deci el se aşteaptă, cum a declarat, după ce a vorbit cu Trump la telefon, să facem lucruri mari împreună. Care ar putea fi lucrurile acestea mari? O Uniune Europeană mai puțin integrată, mai puțin coerentă, mai puțin puternică.
Cristian Dumitrașcu: Că tot ați venit aici cu acțiunea, cum interpretăm viitorul, să zicem, în ultimele șase luni, după ce Donald Trump va fi depus jurământul în ianuarie, nu putem ascunde temerile tuturor europenilor, sau cel puțin ale celor de aici din estul Europei, care au avut precedentul format în primul mandat și care se simt în pericol?

Ştefan Ciochinaru: Alegerea lui Donald Trump a reprezentat o veste foarte bună pentru Budapesta, o veste foarte bună pentru Moscova, o veste foarte proastă pentru Beijing, o veste foarte proastă pentru Bruxelles, pentru Londra. În a doua zi după noaptea alegerilor americane, britanicii s-au întâlnit într-o reuniune de urgență în care au discutat, atenție foarte mare, despre nevoia de a abandona Brexitul, de a se întoarce în Europa, pentru că doar în felul acesta…
Cristian Dumitrașcu: Foarte interesant!
Ştefan Ciochinaru: Ar putea să fie la adăpost de imprevizibilitatea lui Donald Trump. De altfel, presa britanică spune că pentru premierul Starmer este o catastrofă alegerea lui Trump şi pentru Marea Britanie. Așa că, vedeți dumneavoastră, lucrurile sunt foarte delicate. Trump va fi nevoit… Vorbeați de primele șase luni. În primele șase luni, el își face echipa și dă drumul la rezolvarea unor probleme pe care le-a promis. Adică el a promis să rezolve migrația ilegală din Statele Unite, chiar cu prețul deportării a peste 11 milioane de oameni.
Cristian Dumitrașcu: Credeți?
Ştefan Ciochinaru: Nu e vorba de ce cred, este vorba despre ceea ce a promis și va trebui să livreze. Dacă va reuși sau nu depinde și de justiția americană, de de instituțiile americane ș.a.m.d. De asemenea, a promis că în secunda doi îl demite pe procurorul new-yorkez care instrumentează două dosare penale împotriva sa. Cred că la momentul la care noi vorbim, acest procuror deja studiază cum să închidă dosarele, urmăririle penale. De asemenea, el a promis că va rezolva catastrofa economică în care se găsește America și cum va face lucrul acesta? El a și spus. Unu: va reduce taxele, impozitele astfel încât să încurajeze cât mai mult producția. Va încuraja repatrierea unor industrii în Statele Unite ale Americii, care vor fi scutite de taxe și impozite, care taxe și impozite, de fapt, tarife se vor aplica într-un mod care ține de războiul economic, adică pentru produsele europene se va pleca de la 10 și se va ajunge până la 20% tarife de import din Uniunea Europeană, iar pentru produsele chineze până la 60%. Vorbim de 60% creșterea tarifelor. Asta înseamnă războaie economice, adică să nu ne ferim de cuvinte, pentru că ele ne spun care e realitatea. Va face lucrurile acestea, fără îndoială, Trump, dar asta va genera alte probleme. Sigur, se vor crea locuri de muncă. Sigur, economia va accelera în creștere. De altfel, semnalele de pe burse, ați văzut, sunt bune după alegerea lui Trump, au crescut acțiunile, dar va genera probleme sociale foarte mari, pentru că vor fi puțini bani pentru sistemul de sănătate, care oricum este injust și dezechilibrat în America. Vor fi mai puțini bani pentru învățământ, vor fi mai puțini bani pentru programe sociale, de incluziune ș.a.m.d. Or, astea nu se vor vedea imediat, în cele șase luni sau în primul an de care vorbim. Dar în doi ani, în trei ani, ele vor produce rezultate grave și doar o economie foarte performantă ar putea să astupe puțin aceste probleme sociale prin banii mulți care ar veni la oameni. Rămâne de văzut însă dacă va reuși. Proiectul e foarte ambițios, dar ce vreau să spun este că el este obligat să se ocupe de America, ceea ce înseamnă că va avea foarte puțină disponibilitate pentru politica internațională. E posibil ca America să fie prima țară care să se retragă a doua oară din Tratatul de la Paris privind clima. A retras-o Trump o dată, Biden a băgat America la loc în tratat, acum probabil că Trump va scoate din nou Statele Unite din Acordul de la Paris. E posibil. De asemenea, el are o problemă: ca să poată să aibă liniște acasă, el trebuie să închidă două mari probleme externe de războaie calde – Ucraina și Orientul Mijlociu. În Ucraina e clar că va avea loc o negociere cu Moscova şi cu Kievul și va încerca, cum a declarat de altfel Trump, să impună pacea prin forță, prin forța Americii, printr-un ultimatum politic și strategic către cele două state. Ce va presupune asta? Unde… Nu, Trump e un negustor, el e un businessman, el este un tip căruia îi place să negocieze. Ce va negocia, până unde va merge negocierea nu știe nimeni. În momentul de față, apar tot soiul de scenarii.

Eu nu le-aş da o foarte mare credibilitate în acest moment pentru că există și limite până la care poate să meargă negocierea și pe care Donald Trump, în entuziasmul său caracteristic, încă nu le-a descoperit, dar le va descoperi atunci când, vorba lui Putin, în biroul său vor intra niște domni în niște costume impecabile, care îi vor spune: Asta nu se poate, domnule președinte! Rămâne de văzut, deci. Iar în Orientul Mijlociu, în Orientul Mijlociu, vedeți la Ierusalim, Bibi Netanyahu a fost unul dintre cei fericiți pentru alegerea lui Trump. El este un prieten al lui Trump. E clar că se va strânge laţul în jurul Iranului, că vor fi repuse pe tapet Acordurile Abraham, că va fi foarte mult întărită poziția Arabiei Saudite. E foarte posibil ca anul viitor să vedem chiar un acord de pace Arabia Saudită-Israel și probabil să apară chiar un soi de mică piață comună în Orientul Mijlociu. Dar, repet, totul pe încercuirea, îngrădirea Iranului şi pe scoaterea completă din joc a ceea ce înseamnă Hamas, Hezbolah, houthii, adică acei actori proxi ai Iranului.
Cristian Dumitrașcu: La final, pentru astăzi, domnule profesor Ciochinaru, cum ne raportăm noi față de noua situație? Spuneați că una dintre măsuri va fi aceea de a scădea taxele. Se va regăsi asta și în bugetul Armatei Statelor Unite? Pe cale de consecință, noi ar trebui să fim îngrijorați pentru asta?
Ştefan Ciochinaru: Nu, în primul mandat, Trump a mărit bugetul armatei americane și cred că va face același lucru și acum. Nu uitați că în spatele lui s-a aflat Lockheed, nu uitați că în spatele lui s-a aflat Boeing, deci mari producători de armament americani au fost în spatele campaniei electorale a lui Donald Trump. Ei vor fi în continuare acolo. El are o puternică susținere din această zonă. Nu, bugetul armatei americane sunt aproape convins că va fi majorat. Nu uitați cuvintele pe care le-a spus despre noua stea în ascensiune Elon Musk. Și când relata dialogul lui cu Elon Musk și îl întreba pe Elon Musk: Mai poate să facă cineva în America ce faci tu? Nu. Mai poate să facă cineva în lume, ce faci tu? Nu. Foarte bine, atunci te susținem. Trebuie să avem grijă de geniile noastre. Aceasta este optica, deci, dimpotrivă, va băga mai mulți bani în înzestrarea armatei americane, astfel încât superioritatea acesteia să fie incontestabilă. Asta este de așteptat. În ce ne privește pe noi, politica Statelor Unite față de flancul estic, față de ceea ce este, în momentul de față, prima linie de apărare a NATO şi a lumii libere se face în Congres, se face la Casa Albă, dar se face mai ales la Pentagon. Acolo unde nu se joacă nimeni, acolo unde este vorba de forțe militare, de echipamente de sute, mii de miliarde, acolo nu ne jucăm, acolo punem piesele pe tablă ca la șah și gândim cu șapte mutări înainte, cu şapte ani înainte, cu opt ani înainte nu se schimbă lucrurile. Nu aici se vor schimba lucrurile. Noi trebuie să fim atenți, dacă vreți, în această abordare tranzacționistă a lui Donald Trump, să fim atenți la ce se întâmplă în Moldova, la alegerile care vor avea loc anul viitor în Moldova și unde e foarte important cine va face guvernul. Noi trebuie să fim foarte atenți la ce se întâmplă cu forțele iliberale din jurul României, care s-ar putea să simtă un vânt puternic în pânze şi să facă unele gesturi mai puțin fair-play față de colegii europeni. La aceste lucruri trebuie să fim atenți, dar cred că, până la urmă, lecția poloneză e cea mai importantă pentru noi. Până să ne ajute alții, trebuie să vedem cum ne ajutăm singuri și cred că ceea ce ar trebui să facem ar fi să ne pregătim, și să ne pregătim și să ne pregătim 24 de ore din 24, şapte zile din șapte, 12 luni pe an pentru a fi mai puternici, pentru a fi mai rezilienți și pentru a fi, dacă vreţi, mai coezivi, din punct de vedere național.
Cristian Dumitrașcu: Domnule profesor Cochinaru vă mulțumesc mult pentru interviu în această dimineață și vă mai așteptăm!

Ştefan Ciochinaru: Cu multă plăcere!

Florin Jipa: 2024 este un an de cotitură, în care atât Ucraina, dar și Rusia trebuie să găsească o soluție

Publicat de prosavioleta, 22 ianuarie 2024, 16:15

Vă propunem în această săptămână la rubrica Interviul săptămânii un fragment din emisiunea „Euroatlantica” de la Radio România Actualități în care Radu Dobrițoiu a discutat cu invitații lui, colonelul în rezervă Florin Jipa, analist militar, jurnalist la Monitorul Apărării și Securității, și cu profesorul universitar Claudiu Degeratu, expert în securitate militară, despre războiul din Ucraina și situația din Fâșia Gaza, cu extindere spre atacurile rebelilor Houthi în Marea Roșie și Marea Arabiei, dar și cu o foarte interesantă perspectivă a efectelor proceselor electorale din toată lumea în acest an asupra evoluției conflictelor în desfășurare.

Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Florin Jipa, conflictul din țara vecină continuă și în 2024. O știre transmisă de Reuters: Coreea de Nord a furnizat recent Rusiei rachete balistice și sisteme de lansare, a anunțat Casa Albă, citând un document secret declasificat. Cum va aborda Vladimir Putin războiul din țara pe care a invadat-o?

Florin Jipa: Este clar că Vladimir Putin a început anul bucuros. Are mari așteptări de la Trump și partidul lui să blocheze ajutorul american de 61,4 miliarde de dolari, cum are așteptări la fel de mari de la Viktor Orbán, premierul Ungariei, să blocheze ajutorul de 50 de miliarde de euro al Uniunii Europene pentru Ucraina. Am văzut că ministrul de externe ucrainean Kuleba a și spus că Ucraina nu are un plan B în cazul în care ajutoarele din Occident nu mai vin. Germania a trecut în față de când Statele Unite s-au retras și au spus că nu mai au bani pentru Ucraina până nu votează Congresul. Deci este clar că războiul pare, cel puțin în acest moment, să fie de partea Rusiei. Dar să nu uităm că Ucraina are capacitatea de a produce pierderi mari Rusiei. Am văzut că publicația „Meduza”, o publicație rusă, a documentat peste 40.000 de militari ruși care au murit în Ucraina, dublu decât războiul din Afganistan care a dus la destrămarea URSS-ului. Nu știu cât va rezista poporul rus unei astfel de presiuni. Am văzut pe BBC mai multe reportaje în care oamenii simpli spuneau că nu mai sunt de acord cu acest război și se plângeau de consecințele lui. Deci cred că 2024 este cumva un an de cotitură, în care atât Ucraina, dar și Rusia, prin Vladimir Putin, trebuie să găsească o soluție. Nu este, din punctul meu de vedere, un mare avantaj al Rusiei că ia drone din Iran și rachete și proiectile, lovituri de artilerie din Coreea de Nord. Este clar că Rusia nu e atât de mare cum spune el că este și nici atât de puternică, şi chiar dacă a trecut industria pe apărare, 2024 cred că este un an de reflecție și pentru Kremlin și Putin, și bănuiesc că se gândește la anumite soluții de pace, bineînțeles, fără a ceda din teritoriu. Acum, să vedem dacă Ucraina și Rusia găsesc un aliniat comun, deoarece orice război, până la urmă, trebuie să se și încheie printr-o negociere.

Radu Dobrițoiu: Domnule profesor Claudiu Degeratu, amintea colonelul Jipa de ajutorul SUA pentru Ucraina, un ajutor blocat în acest moment la nivelul Congresului și, bineînțeles, cu șanse slabe de a fi furnizat Kievului dacă va câștiga alegerile Donald Trump. Vor influența alegerile din 2024 conflictele în desfășurare? Mă refer în primul rând la alegerile din Statele Unite și din Europa, impactul acestora, în primul rând pentru războiul din Ucraina.

Claudiu Degeratu: E greu de făcut o estimare. Aceasta este o ecuație foarte complicată, pentru că nu în sine rezultatele acestor alegeri vor influența conflictele, ci, de fapt, noua configurație de putere din fiecare țară va trebui să interacționeze la nivel internațional pe agende bilaterale, trilaterale, multilaterale. Și de fapt asta este marea problemă, pentru că o parte din aceste, să zicem, priorități de politică externă ale diferiților actori politici care intră în competiția electorală, sigur, cu o parte vor intra în alegeri și vor ieși din alegeri cu agende puțin schimbate. E greu de estimat în acest moment cât vor influența. Sigur, noi avem, încercăm să facem o analogie doar cu situația alegerilor din Statele Unite, care pentru un moment ar reprezenta, să-i zicem, reperul cel mai important pentru cele două conflicte și avem cele două variante, cu o posibilă administrație democrată care este continuă sau cu o posibilă administrație republicană. Este mult prea devreme, din punctul meu vedere, nu avem toate elementele legate în special de viziunea, strategiile, de ofertele respective. Ați văzut, au existat soluții inclusiv în prima administrație Trump, la diferitele poziționări ale președintelui Donald Trump, așa cum bineînțeles că și în acest moment legislativul american și-a luat destul de multe măsuri pentru a balansa, de fapt, deciziile prezidențiale. E foarte greu să mergem doar pe o estimare foarte catastrofică și să spunem că dacă avem un set de atâtea alegeri va ieși un haos. Din punctul meu de vedere, trebuie să așteptăm cel puțin șase luni după încheierea acestor procese electorale ca să înțelegem de fapt care vor fi potențiale interacțiuni, dar nu trebuie exclus potențiale crize care ar putea să influențeze procesele electorale, și mă refer la criza internă din Statele Unite până în alte țări.

Radu Dobrițoiu: Și, totuși, și pentru alegerile europene va fi Ucraina subiect de campanie electorală?

Claudiu Degeratu: Dacă ne uităm pe structura unor sondaje de opinie, o să vedeți că preocupările sunt economice, sunt sociale. Într-o anumită măsură, pentru anumite partide, în special cele suveraniste, sigur că vor încerca pentru un moment și cu orientarea populară; și orientarea socialistă europeană reușește să domine, dar nu trebuie exclus că vocea pro-rusă, pro-moscovită a unor partide suveraniste anti-europene se consolidează. Probabil că trendul este undeva în jurul de 15-20%, ca să vorbesc, așa, într-o medie europeană și probabil cam în acest spațiu ne situăm. Însă nu trebuie să ignorăm că și celelalte familii mari europene vor accelera și vor ridica tonul. Adică narativul pentru aceste alegeri va fi totuși dominat și de familia europeană a popularilor, dar și cealaltă, a socialiștilor. E adevărat că pe, să zicem, zona online, pe zona digitală sigur că aici avem și strategii hibride în care Rusia încearcă să interfereze în procesele electorale, dar eu mă aștept totuși la o echilibrare. Nu mai suntem ca acum patru ani, efectul-surpriză din partea Moscovei s-a cam epuizat. Majoritatea țărilor s-au pregătit pentru acest gen de confruntare și în zona hibridă.

Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Florin Jipa, situația devine mai tensionată în Orientul Mijlociu. Iranul nu contenește cu implicarea sa prin proxy împotriva Israelului, și nu numai. Avem o nouă zonă de conflict în Marea Roșie? Se va dezvolta militar războiul din Israel în Orientul Mijlociu, în 2024?

Florin Jipa: Statele Unite, în fruntea unei coaliții de 13 țări, au transmis cumva un ultimatum sau un ultim avertisment rebelilor Houthi să înceteze cu acțiunile împotriva navelor comerciale atât din Marea Roșie, dar și din Marea Arabiei. Cred că războiul din Gaza se va termina în anul 2024. Am văzut că inclusiv ministrul apărării Galant spunea de câteva luni va mai dura luptele. Bineînțeles, va fi o mare tensiune și o mare așteptare la ce se va întâmpla după război. Israelul dă de înțeles că vrea să păstreze controlul militar asupra Fâșiei Gaza. Mari puteri, inclusiv cumva aliați ai Israelului, inclusiv Statele Unite spuneau că ar trebui o soluție printr-o misiune internațională. Hezbollahul am văzut că a dat înapoi astăzi, nu vrea o confruntare directă cu Israelul, așa că va continua lansările de rachete. Cred că va rămâne o zonă tensionată, dar Israelul cu siguranță va rezolva cel puțin militar problema în Gaza, dar nu cred că se va găsi o soluție politică convenabilă pentru ambele părți.

LA LIBRE BELGIQUE: Cum intenționează China și Europa să facă front comun în fața lui Donald Trump

Publicat de Camelia Teodosiu, 27 martie 2019, 10:44

Franța, Germania şi Comisia Europeană au revendicat marți un parteneriat mai echilibrat între China şi Europa, bazat pe “încredere” și “reciprocitate” și au pledat pentru un multilateralism “reînnoit”, în lipsa Statelor Unite, care se izolează din ce în ce mai mult.

În timpul unui mini-summit inedit și fără să pomenească numele lui Donald Trump, Xi Jinping, Emmanuel Macron, Angela Merkel și Jean-Claude Juncker au avertizat împotriva “tensiunilor comerciale” într-un context de ofensivă din toate direcțiile a președintelui american, în special împotriva importurilor chinezești.

“Fricțiunile internaționale continuă să crească și sunt din ce în ce mai marcate de înfruntările geopolitice”, și-a exprimat îngrijorarea Xi Jinping după reuniunea din sala de festivități a Palatului Elysée.

Emmanuel Macron a avut inițiativa acestei întâlniri în patru, care a durat ceva mai mult de o oră la Palatul Elysée, pentru a prezența un front european unit față de China.

UE se simte într-adevăr prinsă în clește între Donald Trump și abordarea sa contractuală a relațiilor internaționale, pe de o parte, și expansiunea chineză, inclusă în proiectul “noilor drumuri ale mătăsii” și investițiile masive cam peste tot în lume și în special în Europa, precum în Italia, ultima țară care s-a lăsat sedusă.

“Alegerea evidenței și a rațiunii în secolul XXI este într-un parteneriat eurochinez puternic, definit pe baze clare, exigente și ambițioase”, a declarat luni președintele francez la finalul unei întâlniri cu omologul sau chinez, sosit cu câteva ore mai derveme la Paris.

“Avem divergenţe (…) Nimeni dintre noi noi nu este naiv”, a subliniat el din nou marți,  îndemnând China să “respecte unitatea Uniunii Europene”, când Beijingul  este bănuit că mizează pe divizarea țărilor europene prin politica să de investiții.  “Cooperarea aduce mai mult decât confruntarea” a insistat el.

”Neîncredere”

Xi Jinping i-a răspuns, printr-un apel, să depășească “neîncrederea”. “Desigur, există puncte de dezacord, competiție, dar este competiție pozitivă (…). Suntem pe cale să avansăm împreună”, a spus el. Președintele chinez nu a anunțat totuși măsuri concrete pentru a-i liniști pe europeni, în special privind “noile drumuri ale mătăsii”.

Este “un proiect foarte important” și “noi, europenii, vrem să jucăm un rol”, dar “acest lucru trebuie să ducă la reciprocitate și avem oarecare dificultăți s-o găsim”, a declarat cancelarul german, Angela Merkel.

“Aș vrea ca întreprinderile europene să găsească același grad de deschidere ca și întreprinderile chinezești în Europa. Total.”, a subliniat șeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care va prezida viitorul summit UE-China de pe 9 aprilie de la Bruxelles.

Cei patru lideri au subliniat, în schimb, convergențele dintre ei privind necesitatea unei “modernizări” a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), arbitrul schimburilor internaționale, a cărei utilitate este contestată de Casa Albă.

De la venirea la putere a lui Donald Trump, lui Xi Jinping îi place să se prezinte ca un actor clasic din concertul națiunilor. Liderul comunist a fost chiar aplaudat la Forumul de la Davos în 2016 de lumea bună a liberalismului economic mondial.

China a investit cel puțin 145 de miliarde de euro în Europa din 2010, dar tendința este de încetinire, în momentul în care mai multe state înăspresc măsurile privind achizițiile de la gigantul asiatic.

”Impuls” pentru climă

Vizita dlui. Xi la Paris a fost marcată, luni, de o serie de acorduri şi contracte comerciale, dintre care cel mai important a fost o mega-comandă de 300 de avioane Airbus A320 și 10 A350 – făcută prin intermediul întreprinderii de stat chinezești CASC (China Aviation Supplies Holding Company) în valoare de 35 de miliarde de dolari preț de catalog.

Într-o declarație comună publicată la finalul întâlnirii, Emmanuel Macron și Xi Jinping au promis de asemenea să apere “un rol de impuls și mobilizare” împortiva încălzirii climatice și să acționeze împreună “pentru o trezire mondială în fața erodării biodiversității”. Ei s-au angajat să lupte “împotriva criminalității de mediu, în special a braconajului și traficului cu specii ale faunei și florei ameninţate de extincție”, ca și împotriva poluării cu plastic.

China urmează să găzduiască o conferinţă ONU despre biodiversitate care trebuie să marcheze o etapă importantă pentru protecția mediului.

În încheierea vizitei sale, dl. Xi va fi primit din nou, împreună cu soția, de cuplul Macron, la mijlocul după-amiezii la Palatul Elysée. Președintele francez a anunțat luni că va merge din nou în China până la sfârșitul anului, după o primă vizită în ianuarie 2018.

Agenda Parlamentului European pentru săptămâna 11 – 17 iunie 2018

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 iunie 2018, 08:02 / actualizat: 13 iunie 2018, 8:17

Principalele teme din agenda Parlamentului European, pentru săptămâna 11 – 17 iunie 2018: 

Dezbatere privind viitorul Europei cu Mark Rutte. Prim-ministrul olandez, Mark Rutte, va fi al șaptelea lider european care va dezbate viitorul Europei împreună cu deputații europeni și cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, miercuri dimineața, la ora 11:00 (ora României). Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, și dl. Rutte, vor susţine o întâlnire de presă comună miercuri, la ora 13:30 (ora României).

Acordul nuclear cu Iranul. Deputații europeni vor dezbate consecințele și răspunsul UE la decizia președintelui american, Donald Trump, de a renunța la acordul nuclear cu Iranul, împreună cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, marți după-amiază. Deputații europeni ar putea căuta explicații suplimentare în ceea ce privește modul în care reintroducerea sancțiunilor americane ar putea afecta înțelegerile dintre Iran și unele companii din UE.

Reforma uniunii economice și monetare. Deputații europeni vor interpela Comisia Europeană marți dimineață cu privire la progresele înregistrate în legătură cu consolidarea uniunii economice și monetare, cu atitudinea statelor membre faţă de ideea unui Fond Monetar European și modul în care bugetul UE pe termen lung va sprijini o uniune economică și monetară mai profundă.

Summit-ul UE. Deputații europeni vor discuta marți dimineață prioritățile întâlnirii liderilor UE care va avea loc la Bruxelles în perioada 28-29 iunie. Summit-ul este programat să se concentreze  în principal pe migrație, securitate și apărare, bugetul UE pe termen lung, negocierile privind Brexit și reforma zonei Euro.

Reforma judiciară în Polonia. Reforma judiciară în curs de desfășurare din Polonia va fi dezbătută miercuri după-amiază cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. Guvernul polonez desfășoară o revizuire completă a sistemului judiciar, care, potrivit Comisiei Europene, amenință independenţa statului și a principiului separației puterilor în stat.

Noua distribuție a locurilor din Parlamentul European. Parlamentul European ar trebui să micșoreze numărul deputaților săi de la 751 la 705 ca urmare a părăsirii Uniunii Europene de către Marea Britanie, afirmând că un proiect de lege va fi supus la vot miercuri. 46 din cele 73 de locuri acordate Marii Britanii vor fi trecute pe o lista de rezervă, celelalte 27 fiind distribuite între cele 14 state membre ale UE care sunt în prezent într-o mică măsură subreprezentate în Parlament.

Siguranța dronelor / Regulile aviației civile.  Deputații europeni au stabilit necesitatea sprijinirii de noi reguli aplicabile operatorilor de drone și a celor de telefonie mobilă pentru a asigura siguranța, securitatea, confidențialitatea și protecția datelor cu caracter personal, într-un vot care va avea loc marți. Proiectarea și fabricarea dronelor va trebui să respecte cerințele de bază ale UE, iar operatorii care dețin drone cu capabilități distructive asupra persoanelor trebuie să le înregistreze.

Agenda Președintelui. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, se va întâlni cu președintele Adunării Republicii Kosovo, Kadri Velei, marți după-amiază. Miercuri dimineața, președintele va avea o întâlnire bilaterală cu premierul olandez Mark Rutte.

Brief-ing de presă pre-sesiune. Serviciul de presă al PE va organiza luni, la ora 17:30, un briefing de presă.

Mai multe informaţii

• Sesiunea plenară în direct – EP Live
• Europarl TV
• Website-ul Serviciului Audiovizual al Parlamentului European
• EP Newsbub

Schimb de replici între liderii american şi nord-coreean

Publicat de adinaiftime, 4 ianuarie 2018, 18:00

Liderii american şi nord-coreean au continuat schimbul de replici pe tema potenţialului nuclear al celor două ţări. Preşedintele american, Donald Trump, l-a avertizat pe omologul său nord-coreean, Kim Jong Un, că puterea nucleară a Statelor Unite este mult mai mare decât cea a Coreii de Nord.

Într-un mesaj postat pe Twitter, Donald Trump a scris că butonul nuclear de pe biroul său este mult mai mare şi mult mai puternic decât cel al liderului de la Phenian, iar butonul său funcţionează.

Declaraţiile lui Trump vin la două zile după ce Kim Jong Un a avertizat că armele nucleare nord-coreene pot atinge întreg teritoriul Statelor Unite.

Germania încheie anul 2017 fără guvern, în pofida victoriei în alegeri a Angelei Merkel

Publicat de adinaiftime, 26 decembrie 2017, 18:00

Politicienii germani par a nu fi în stare să formeze un nou guvern la circa trei luni de la alegerile generale, scrutin la care cancelarul Angela Merkel a ieşit din nou învingătoare, pentru a patra oară, dar este totuşi slăbită ca urmare a progreselor realizate de extrema dreaptă xenofobă.

Succesiunea de victorii ale creştin-democraţilor în alegerile regionale organizate la începutul acestui an a fost consfinţită la 24 septembrie prin triumful acestora în alegerile generale, unde partidul lui Merkel a obţinut 33% din voturi, cu toate ca Merkel a pierdut 8,5% comparativ cu rezultatul înregistrat în 2013.

Văzută drept ultima apărătoare a valorilor occidentale după victoria lui Donald Trump în scrutinul prezidenţial din SUA din 2016 şi ascensiunea populismului în mai multe ţări din Uniunea Europeană, Merkel termină 2017 cu o imagine slab conturată. Alternativa pentru Germania (AfD, extrema dreaptă) culege roadele voturilor celor nemulţumiţi şi pune presiune pe Uniunea Creştin-Democrată (CDU), care se confruntă cu dificultăţi neaşteptate în a găsi un partener cu care să guverneze. După aproape cinci săptămâni de negocieri cu liberalii şi verzii, discuţiile s-au încheiat fără un acord, aşa că CDU a întins din nou mâna Partidului Social-Democrat (SPD), actualul său partener de guvernare şi marele învins în alegerile generale, partid care, la începutul anului, visase chiar la a obţine postul de cancelar.

Având nevoie să se reinventeze după ce a guvernat patru ani alături de CDU, SPD îşi pusese speranţele în fostul preşedinte al Parlamentului European, Martin Schulz, om politic cu o lungă traiectorie pe scena comunitară, dar cu experienţă zero în arena naţională. Noua conducere a SPD nu a reuşit însă să întărească partidul, ci dimpotrivă, a intensificat hemoragia de voturi pe care o suferă de un deceniu SPD, similar cu scăderea în popularitate a altor formaţiuni de aceeaşi factură din Uniunea Europeană, comentează EFE. La scrutinul general din septembrie, SPD a înregistrat cel mai prost scor electoral din istoria sa (20,5% din voturi), însă problemele partidului nu s-au terminat odată cu decizia de a intra în opoziţie şi de a se reinventa.

Acordul imposibil între conservatori, liberali şi verzi, din cauza diferendelor de opinii privind politica de mediu şi imigraţia, împingea Germania către un guvern minoritar condus de Merkel, situaţie inedită într-o ţară obişnuită cu coaliţiile stabile. Alternativa ar fi fost convocarea de alegeri anticipate, lucru respins de preşedintele federal Frank-Walter Steinmeier. Fost lider social-democrat şi fost ministru de externe în guvernul Merkel, Steinmeier a fost ales în februarie prin consens în postul de preşedinte federal şi şi-a asumat funcţia-cheie de arbitru, chemând la consultări partidele şi în special vechii colegi social-democraţi. Această presiune a fost dublată de apelurile liderilor europeni, printre care ale preşedintelui francez Emmanuel Macron, la adresa lui Schulz de a face parte din noul guvern de la Berlin pentru a putea impulsiona reforma Uniunii Europene.

Astfel că liderul social-democrat şi-a schimbat atitudinea cu 180 de grade şi s-a declarat deschis să dialogheze cu Merkel, ignorând avertismentele aripii stângiste şi de tineret din SPD, care susţineau că o nouă coaliţie cu Merkel ar pecetlui definitiv soarta social-democraţilor. Însă negocierile se anunţă a fi de durată şi complicate, inclusiv din cauza rolului pe care l-ar putea juca în aceste discuţii Uniunea Creştin-Socială din Bavaria (CSU), partener al CDU care trece prin propria criză la nivelul conducerii şi care a fost unul dintre principalii critici la adresa lui Merkel în legislatura trecută, pe fondul sosirii în ţară a peste un milion de refugiaţi.

În această fază de incertitudine politică într-o ţară obişnuită cu formarea de coaliţii plecând de la poziţii uneori divergente cel mai bine se simte AfD, primul partid de extremă dreapta care reuşeşte să intre în Bundestag (Parlamentul Federal) din 1950. AfD încheie anul 2017 cu 92 de deputaţi în Bundestag şi cu mandate în parlamente regionale în 14 din cele 16 landuri, după ce a reuşit să obţină 12,6% din voturi la scrutinul din septembrie, cu un discurs naţionalist şi xenofob la adresa imigranţilor. Dacă social-democraţii şi conservatorii reeditează marea coaliţie, atunci AfD se va transforma în principala forţă de opoziţie, iar în cazul în care CDU şi SPD nu se înţeleg şi se ajunge la alegeri anticipate, sondajele anunţă un succes şi mai mare pentru AfD, concluzionează EFE.

Noi restricții pentru migranți impuse de Donald Trump

Publicat de adinaiftime, 12 decembrie 2017, 21:30

Preşedintele american, Donald Trump, a anunţat că vor fi impuse noi restricţii pentru migranţii care ar încerca să intre în Statele Unite. Reacţia sa vine după atentatul de la New York. Un bărbat a declanşat o bombă artizanală, într-un tunel de transport, la o oră de vârf, explozia provocând rănirea a trei persoane. Dispozitivul nu a explodat decât parţial. Suspectul a fost identificat de poliţie ca fiind un tânăr de 27 de ani, originar din Bangladesh. Conform Casei Albe, acesta a ajuns în Statele Unite în 2011, cu o viză de reîntregire a familiei.
Denunţând sistemul de imigrare „lax”, preşedintele Trump atrage atenţia, într-un comunicat că „tentativa de atentat sângeros de la New York — al doilea atac terorist, în acest oraş, în doar două luni – ilustrează, încă o dată, necesitatea urgentă a votării de către Congres a unor reforme legislative pentru protejarea americanilor” – transmit agenţiile de presă.

Noi confruntări între palestinieni şi forţele de securitate israeliene

Publicat de adinaiftime, 10 decembrie 2017, 10:00

Mii de palestinieni au ieşit în stradă în a doua zi de furie, mobilizaţi de facţiunile politice palestiniene, ca răspuns la decizia preşedintelui american de a recunoaşte Ierusalimul capitala Israelului.

În Cisiordania aproximativ 3.000 de palestinieni au participat la demonstraţii, inclusiv în oraşele mari Ramallah, Hebron şi Bethleem. Palestinienii au atacat cu sticle incendiare şi pietre şi au rostogolit pneuri incendiate spre forţele de ordine, care au răspuns cu gaze lacrimogene şi gloanţe din cauciuc.

Semiluna Roşie a indicat că patru palestinieni din Fâşia Gaza au fost răniţi cu foc de armă. Doi au murit în urma rănilor provocate.

În orele serii au fost trase rachete din Fâşia Gaza spre Israel. În localităţile din apropierea frontierei au fost activate sirenele pentru a preveni populaţia să se adăpostească.

Donald Trump limbaj dur la adresa liderului nord-coreean, Kim Jong Un

Publicat de adinaiftime, 8 noiembrie 2017, 16:00

Președintele american, Donald Trump, l-a avertizat pe liderul nord-coreean, Kim Jong Un, cã armele nucleare nu îi vor spori siguranța ci, din contrã, îi pun în pericol regimul. „Nu ne subestimați și nu ne puneți la încercare” i-a transmis Trump regimului de la Fenian într-un discurs pe care l-a susținut în parlamentul sud-coreean.

Reuters noteazã cã liderul de la Casa Albã revine la un limbaj dur cu privire la Coreea de Nord la doar o zi dupã ce pãrea cã renunțã la retorica belicoasã și se arãtase gata sã ajungã la un acord cu Fenianul. Situația în peninsula coreeanã s-a tensionat în contextul în care guvernul comunist din nord a continuat sã își testeze arsenalul nuclear și balistic în ciuda sancțiunilor Consiliului de Securitate al ONU.

Criza nord-coreeanã reprezintã, de altfel, una dintre principalele teme de discuție în cadrul turneului asiatic al lui Donald Trump care, dupã opriri în Japonia și Coreea de Sud, se va deplasa astãzi în China.

Trump se va întâlni cu Putin în Vietnam

Publicat de adinaiftime, 6 noiembrie 2017, 08:00

Președintele american, Donald Trump, a sosit duminică în Japonia, prima etapă a unui vast turneu asiatic dominat de amenințarea nucleară nord-coreeană și în cursul căruia se va întâlni cu omologul său rus, Vladimir Putin, transmite AFP.

Avionul prezidențial Air Force One a aterizat la orele dimineții pe baza militară americană Yokota, la circa 40 de kilometri vest de Tokyo.

Are vreun mesaj pentru nord-coreeni în ajunul acestui turneu în Asia? „Cred că sunt oameni foarte buni, sunt muncitori, mult mai călduroși decât ce gândește toată lumea”, le-a explicat el jurnaliștilor la bordul Air Force One.

„Sper că totul se va aranja pentru toată lumea”, a mai spus el, anunțând că urmează să aibă o întâlnire cu omologul său rus, Vladimir Putin, cu prilejul unui summit regional prevăzut în Vietnam.

„Cred că este prevăzut să mă întâlnesc cu Putin”, le-a declarat Donald Trump jurnaliștilor la bordul avionului prezidențial. „Dorim ajutorul lui Putin în legătură cu Coreea de Nord”, a adăugat el.

Președintele Statelor Unite își va începe vizita în arhipelagul nipon cu o partidă de golf cu premierul japonez, Shinzo Abe.

Cei doi lideri, care au recurs deja la această „diplomație a golfului”, în februarie, în Florida, vor fi însoțiți de jucătorul profesionist Hideki Matsuyama.

Partidă are o semnificație specială pentru Shinzo Abe. În urmă cu 60 de ani, bunicul său, Nobusuke Kishi, prim-ministru la acea dată, a împărtășit bucuriile golfului cu un alt președinte american, Dwight Eisenhower.

Trump solicită schimbări în programul de acordare a vizelor

Publicat de adinaiftime, 2 noiembrie 2017, 10:30

Preşedintele american solicită schimbări în programul de acordare a vizelor pentru Statele Unite.

Donald Trump, a făcut apel la schimbări în programul de vize după atacul de marți, 31 octombrie, din New York, soldat cu moartea a opt persoane.

Într-o postare pe Twitter, preşedintele american a scris că una dintre modalităţile de a obţine acces în ţară, schema de Loterie a Vizelor, ar trebui înlocuită cu un sistem bazat pe merite.

Atacatorul care a intrat cu un camion în biciclişti şi pietoni, a fost arestat. El este din Uzbekistan şi a ajuns în SUA în 2010, stabilindu-se în New Jersey, unde lucra ca şofer.

Este al patrulea atac din acest an, în care sunt implicaţi indivizi din Uzbekistan, după cele din Istanbul, Stockholm şi Sankt Petersburg.

SUA: ‘Niciun semn de interes’ pentru discuţii din partea Coreei de Nord

Publicat de adinaiftime, 2 octombrie 2017, 16:00

Coreea de Nord nu a arătat ‘niciun semn de interes’ pentru discuţii cu Statele Unite, a indicat sâmbătă purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, în ciuda deschiderii de către Washington a unor ‘canale de comunicare’ cu Phenianul, transmite AFP.

‘Oficialii nord-coreeni nu au arătat niciun semn de interes pentru discuţii privind denuclearizarea’, a precizat Heather Nauert într-un comunicat, amintind de existenţa a ‘mai multor canale de comunicare cu oficiali din cadrul regimului nord-coreean’, evocate de şeful diplomaţiei americane, Rex Tillerson, sâmbătă, la Beijing.

Tillerson a declarat că Washingtonul încearcă să afle dacă regimul lui Kim Jong-Un doreşte să înceapă discuţii despre programul său nuclear.

”Punem întrebări. Avem liniile noastre de comunicare cu Phenianul, nu suntem (…) într-o beznă totală, avem două sau trei canale de comunicare deschise cu Phenianul”, a dat asigurări Tillerson în faţa presei.

Washingtonul spune acum că această tentativă de dialog a rămas fără răspuns, în timp ce liderii celor două state sunt angajaţi într-o violentă dispută verbală.

Anterior declaraţiilor lui Rex Tillerson, o organizaţie de stat nord-coreeană însărcinată cu propaganda externă a adresat sâmbătă noi insulte la adresa lui Donald Trump.

(Agerpres/FOTO arhivă economica.net)

Casa Albă: Statele Unite NU au declarat război Coreei de Nord

Publicat de adinaiftime, 26 septembrie 2017, 17:30

Casa Albă a comunicat că Statele Unite nu au declarat război Coreei de Nord, informează agențiile de presă internaționale.

Purtătoarea de cuvânt a președinției americane, Sarah Sanders, a afirmat: „Nu am declarat război Coreei de Nord. Sincer, sugestia respectivă este absurdă”.

Ministrul nord-coreean de externe, Ri Yong-Ho, susținuse ieri, la New York, că președintele american Donald Trump a declarat război țării sale.

El a adăugat că „Din moment ce Statele Unite au declarat război țării noastre, avem tot dreptul de a lua contramăsuri, inclusiv doborârea de bombardiere strategice americane, chiar și atunci când acestea nu se află în spațiul nostru aerian”.

Sanders a replicat indirect, arătând că „niciodată nu este bine pentru o țară să doboare un avion al altei țări în spațiul aerian internațional”.

Prima doamna – printre morcovi si spanac

Publicat de adinaiftime, 24 septembrie 2017, 08:00

Melania Trump a facu primii pasi in gradina de legume a Casei Albe.
Imbracata intr-o camasa in carouri, blugi si bascheti, prima doamna a plantat si recoltat- intre altele: rucola, salata verde, ridichi, morcovi, napi si spanac.
Sotia presedintelui Donald Trump a fost insotita de 10 fete si baieti carora le-a multumit pentru ajutor.
Doamna Trump i-a incurajat pe vizitatorii de o zi ai gradinii de legume de la Casa Alba sa invete, in aer liber, cat este de important sa mancam produse bune pentru sanatate, descoperind in acelasi timp Casa Alba si istoria ei.
Melania continua astfel o initiativa lansata de fosta prima doamna, Michelle Obama, care s-a implicat intr-o campanie nationala de lupta impotriva obezitatii infantile, un pericol major de sanatate publica in Statele Unite.

Președinte României va participa la cea de-a 72-a sesiune a Adunării Generale a ONU

Publicat de adinaiftime, 17 septembrie 2017, 18:09

În perioada 18-22 septembrie a.c. Președintele României, domnul Klaus Iohannis, se va afla la New York, unde va conduce delegația română participantă la segmentul la nivel înalt al celei de-a 72-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), cea mai amplă reuniune a șefilor de stat sau guvern din cadrul sesiunii.

Programul vizitei Președintelui României va cuprinde, printre altele, susținerea discursului național în cadrul sesiunii de dezbateri generale a Adunării Generale a ONU, participarea la reuniuni la nivel înalt organizate de România împreună cu alte state precum și de Secretariatul ONU, participarea la recepția oferită de Președintele SUA, Donald Trump, șefilor de delegații care iau parte la segmentul la nivel înalt al Adunării Generale. De asemenea, Președintele Klaus Iohannis va avea o serie de întrevederi bilaterale cu Secretarul General ONU, cu Președintele Adunării Generale, precum și cu omologi din alte state.

Totodată, în cadrul evenimentului privind Educația pentru Pace organizat de România cu participarea altor oficiali de rang înalt, Președintele României va sublinia rolul pe care îl are educația incluzivă și de calitate pentru toți în prevenirea conflictelor, a radicalizării tinerilor şi a violenței, în promovarea tinerilor ca actori esențiali ai păcii, respectiv importanța asigurării accesului la educație ca drept fundamental al omului și a educației ca factor de progres în societate, de natură să conducă la atingerea obiectivelor ONU.

Președintele României va mai avea întâlniri, în cadrul vizitei în SUA, cu reprezentanții principalelor organizații evreiești din Statele Unite, precum și cu reprezentanții comunității românești din zona Philadelphia.

Coreea de Nord a reușit sã construiascã o bombã cu hidrogen

Publicat de adinaiftime, 3 septembrie 2017, 19:58

Coreea de Nord a anunțat cã a reușit sã construiascã o bombã cu hidrogen, care poate fi instalatã pe noua rachetã balisticã intercontinentalã, de care dispune regimul comunist.

Liderul nord-coreean, Kim Jong-Un, a vizitat, în aceastã dimineațã, obiectivul industrial, unde a fost creatã bomba termonuclearã de putere foarte mare, și a declarat cã toate componentele au fost 100 la sutã fabricate în țarã.

Imediat dupã apariția acestei informații, președintele american, Donald Trump, și premierul japonez, Shinzo Abe, au vorbit la telefon despre amenințarea tot mai mare pe care o reprezintã Coreea de Nord pentru pacea în lume, potrivit unui comunicat al Casei Albe. Cei doi lideri au reafirmat importanța unei cooperãri mai strânse între Statele Unite, Japonia și Coreea de Sud, pentru a contracara agresiunile nordului comunist – scrie Agenția France Presse.

Donald Trump, în Texas

Publicat de adinaiftime, 29 august 2017, 11:20

Preşedintele american, Donald Trump, este aşteptat în Texas, stat puternic afectat de uraganul Harvey.

Acesta a atins ţărmul vineri şi a ucis deja cel puţin 2 persoane, însă Reuters apreciază că bilanţul va creşte în următoarele zile.

Meteorologii estimează că nivelul precipitaţiilor aduse de Harvey într-o singură săptămână este similar cu totalul anual din anii obişnuiţi. Ploile sunt însoţite de vânturi puternice, tornade şi revărsări ale rârurilor.

Din cauza uraganului capacitatea de rafinare a Statelor Unite a scăzut zilele acestea cu 11%, iar producţia de petrol din Golful Mexic cu 25%.

Firmele de asigurări estimează că pagubele vor fi similare cu cele produse, în 2005, de uraganul Katrina, cel mai costisitor dezastru din istoria Statelor Unite.

Situaţia cea mai gravă se înregistrează, acum, în Houston, cel mai mare oraş al Texasului şi al patrulea din Statele Unite, unde în unele locuri apa a ajuns la nivelul pieptului.

România salută anunţul preşedintelui american

Publicat de adinaiftime, 23 august 2017, 16:26

România salută anunţul preşedintelui american, Donald Trump, de a suplimenta trupele americane în Afganistan, a declarat ministrul Apărării, Adrian Ţuţuianu. El a precizat că şi ţara noastră ar putea să-şi mărească efectivele la misiunea „Resolute Support”.

În acest moment, România are desfăşuraţi în Afganistan 626 de militari, ţara noastră fiind al patrulea contributor cu trupe din Alianţă.

Preşedintele Donald Trump a anunţat o nouă strategie în Afganistan, care prevede şi mărirea efectivelor americane cu aproximativ 4 000 de militari.

Conflictul din Afghanistan este cel mai lung din istoria modernă a Statelor Unite şi s-a declanşat după atacurile Al Qaida din septembrie 2001, în condiţiile în care liderul reţelei teroriste, Osama Bin Laden, era adăpostit de regimul taliban de atunci. Talibanii au fost învinşi rapid de forţele americane, însă au declanşat o insurecţie iar în ultima perioadă câştigă tot mai mult teren.

Ministrul Justiţiei din Germania condamnă comentariile preşedintelui american

Publicat de adinaiftime, 17 august 2017, 09:00

Ministrul Justiţiei din Germania, social-democrata Heiko Maas, a condamnat ultimele comentarii ale preşedintelui american, Donald Trump, pe tema violenţelor provocate de un marş al naţionaliştilor extremişti albi, în statul Virginia. „Este de nesuportat cum Trump trece acum cu vederea peste violenţele mulţimilor de dreapta. Nimeni nu ar trebui să subestimeze pericolul pe care îl reprezintă antisemitismul şi rasismul neo-naziştilor”, a subliniat ministrul german, citat de Reuters.

Amintim că, după manifestaţiile rasiste de sâmbătă şi duminică, din oraşul american Charlottesville, degenerate în violenţe, preşedintele Donald Trump a apreciat că responsabilitatea ar fi atât a militanţilor de extremă-dreaptă, cât şi celor care au organizat o contra-manifestaţie.

O femeie de 32 de ani şi-a pierdut viaţa, după ce un simpatizant neonazist a intrat intenţionat cu maşina în contramanifestanţi.

Prima întâlnire directă Donald Trump – Vladimir Putin

Publicat de adinaiftime, 8 iulie 2017, 19:30

Donald Trump şi Vladimir Putin au discutat la prima lor întâlnire directă despre interferenţa Rusiei în alegerile prezidenţiale americane de anul trecut.

Convorbirile au avut loc la Hamburg, cu ocazia summitului G20, în prezenţa celor doi miniştri de externe şi au durat mult mai mult decât era prevăzut.

Ministrul rus, Serghei Lavrov, a declarat că Donald Trump a acceptat afirmaţiile lui Vladimir Putin potrivit cărora Rusia nu a fost implicată, dar secretarul de stat american, Rex Tillerson, a refuzat să răspundă dacă este adevărat. Tillerson a spus însă că discuţiile au fost viguroase şi că între cei doi preşedinţi a existat o chimie evidentă.

Potrivit miniştrilor de externe, liderii american şi rus s-au angajat să coopereze în privinţa Siriei şi a Ucrainei şi în domeniul securităţii cibernetice.

Despre ameninţarea nucleară a Coreei de Nord nu s-au spus însă prea multe.

Klaus Iohannis alături de Donald Trump la Summitul „Iniţiativei celor Trei Mări”

Publicat de adinaiftime, 4 iulie 2017, 08:30

Preşedintele Klaus Iohannis va participa joi la Summitul „Iniţiativei celor Trei Mări” (Baltică – Adriatică – Neagră), ce va avea loc la Varşovia, la reuniune, în calitate de invitat special, urmând a fi prezent şi preşedintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump.

La reuniune vor participa şefi de stat şi reprezentanţi ai acestora din 12 ţări din Europa Centrală şi de Est: Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria, a informat luni Administraţia Prezidenţială într-un comunicat transmis AGERPRES.

„Iniţiativa celor Trei Mări” urmăreşte să ofere susţinere politică pentru o mai bună cooperare şi interconectare a economiilor statelor din spaţiul geografic cuprins între cele trei mări — Adriatică, Baltică şi Neagră — în domenii precum energie, transporturi, telecomunicaţii sau protecţia mediului.

Doi celebri jurnalisti sustin ca sunt amenintati de Casa Alba din cauza ca il critica pe Trump

Publicat de adinaiftime, 2 iulie 2017, 20:00

Donald Trump intretine, cu doi jurnalisti americani, o disputa demna de un scenariu de film.

Presedintele l-a numit pe prezentatorul matinalului de la MSNBC „nebun”, iar pe colega lui, Mika Brzezinski,”proasta ca o piatra”. Vorbind tot de ea, seful de la Casa Alba a scris zilele trecute pe Twitter ca „sangera rau din cauza unui lifting”. Declaratia a fost socotita misogina si criticata dur, inclusiv de republicani.

Desi a refuzat sa le raspunda jurnalistilor care il intrebau daca isi va cere scuze, Donald Trump nu a abandonat subiectul. „Nebunul de Joe Scarborough si Mika aia proasta ca o piatra nu sunt oameni rai, dar emisiunea lor cu ratinguri slabe e dominata de sefii de la NBC. Pacat!”, a scris Trump pe Twitter.

La randul lor, cei doi prezentatori spun ca – in primavara – au primit amenintari de la Casa Alba.

Joe Scarborough: „Am primit un telefon in care ni se spunea ca National Enquirer va publica un articol negativ despre noi. Ne-au spus ca, daca il sunam pe presedinte si ne cerem scuze pentru ce am spus despre el, atunci el va lua telefonul si va „omori” povestea. Trei persoane de la varful administratiei prezidentiale m-au sunat.”

Articolul, care sustinea ca prezentatorii ar avea o aventura si isi insala partenerii, a fost publicat luna trecuta. Cei doi au negat povestea, iar Mika Brzezinski s-a plans ca jurnalistii de la National Enquirer i-au hartuit familia. „Mi-au sunat copiii. Mi-au sunat prietenii apropiati.”

Donald Trump este amic cu directorul companiei care detine National Enquirer, una dintre extrem de putinele publicatii prietenoase. Prin urmare, Casa Alba sustine ca prezentatorii au cautat ajutorul presedintelui, in speranta ca acesta isi va folosi influenta astfel incat articolul sa nu fie publicat.

Trump a spus ca jurnalistii s-ar fi invitat la resortul lui din Florida. „Mika sangera rau din cauza unui lifting. I-am refuzat!”, a scris presedintele pe Twitter. Prezentatorul sustine insa ca lucrurile au stat altfel si ca are dovezi ca angajati ai Casei Albe l-au sunat si i-au trimis mesaje, cu propuneri si amenintari, doar-doar, va renunta la criticile privind administratia Trump, declara stirileprotv.ro

Trump a amenințat și Coreea de Nord, și cea de Sud, cu ocazia întâlnirii cu președintele de la Seul

Publicat de adinaiftime, 2 iulie 2017, 09:00

Noul presedinte al Coreei de Sud a fost ultima tinta a stilului diplomatic direct al liderului de la Casa Alba.

Presedintele Statelor Unite, Donald Trump, a lansat vineri dupa-amiaza un apel pentru un raspuns hotarat fata de regimul nord-coreean, in urma discutiilor purtare la Casa Alba cu presedintele Coreei de Sud, Moon Jae-in, transmite Reuters. In timpul intalnirii dintre cei doi lideri, liderul american a atras atentia asupra importantei aliantei, dar a lansat critici dure cu privire la cheltuielile militare si la schimburile comerciale ale Seulului.

”Impreuna, ne confruntam cu amenintarea regimului nesabuit si brutal din Coreea de Nord. Programele nucleare si balistice ale regimului au nevoie de un raspuns hotarat”, a declarat presedintele Trump.

‘Rabdarea strategica fata de regimul nord-coreean s-a incheiat. Sincer, rabdarea s-a terminat’, a declarat Trump din gradina Casei Albe, in prezenta lui Moon Jae-In. Anterior, cu ocazia primirii lui Moon in Biroul Oval, Trump declarase ca ‘vom discuta numeroasele optiuni de care dispunem’ cu privire la Coreea de Nord, fara a face alte precizari.

De asemenea, Trump a anuntat ca cele doua state colaboreaza pentru a-si proteja cetatenii de amenintarea reprezentata de Phenian. Presedintele Moon a precizat ca Trump si-a ales drept prioritate in acest mandat problema Coreei de Nord.

”Atat eu, cat si presedintele Trump, am cazut de acord ca doar o securitate puternica ne poate aduce pace adevarata. Amenintarea si provocarea regimului nord-coreean va fi intampinata de un raspuns sever. LIderii nostri vor impune atat sanctiuni, cat si dialog, intr-o abordare cuprinzatoare si in etape”, a declarat Moon.

Presedintele Trump a vorbit in termeni duri despre dezechilibrele comerciale si a amenintar ca va rupe un acord comercial semnat in urma cu cinci ani de de catre Barack Obama. ”Vom face mai multe pentru a elimina barierele comertului reciproc si accesului la piete”, a precizat liderul de la Casa Alba.

De asemenea, miliardarul american a a vorbit si despre impartirea echitabila a costurilor de Aparare intre Statele Unite si Coreea de Sud. Moon a insistat ca a purtat o discutie sincera si lunga, iar intalnirea a reprezentat o oportunitate uriasa pentru a adanci increderea si prietenia cu Trump.

Peste 190 de democrați din Congresul SUA i-au intentat un proces președintelui Donald Trump

Publicat de adinaiftime, 15 iunie 2017, 19:00

Cel puțin 30 de senatori și 166 de congresmeni democrați i-au intentat miercuri un proces președintelui Statelor Unite, Donald Trump, la o instanță federală, sub acuzația că a încălcat Constituția acceptând bani de la guverne străine, prin firmele sale, fără acordul Congresului, transmite Reuters.

Din ianuarie, când Trump și-a început mandatul la Casa Albă, guverne ale altor țări au făcut plăți către cele câteva sute de firme ale președintelui. Conform Constituție, Trump ar fi trebuit să ceară acordul Congresului pentru fiecare astfel de plată — ceea ce nu a făcut.

Administrația prezidențială de la Washington nu a răspuns solicitărilor de comentarii, dar a afirmat că interesele de afaceri ale lui Donald Trump nu contravin Constituției. Organizația Trump a anunțat că va dona Trezoreriei SUA profiturile obținute de la clienții care reprezintă alte țări, dar nu va cere unor astfel de clienți să se identifice. Departamentul Justiției a refuzat să comenteze.

Parlamentarii cer un ordin judecătoresc prin care Trump să fie obligat să ceară acordul Congresului înainte de a accepta bani din astfel de surse.

Congresmanul John Conyers, reclamantul principal din Camera Reprezentanților, a afirmat că „președintele Trump are conflicte de interese în cel puțin 25 de țări și se pare că își folosește președinția pentru a-și maximiza profiturile”.

Preşedintele Klaus Iohannis se întâlneşte, astăzi, cu preşedintele Statelor Unite

Publicat de Mihaela Costache, 9 iunie 2017, 13:30

Preşedintele Klaus Iohannis se întâlneşte, astăzi, la Casa Albă, cu preşedintele Statelor Unite, Donald Trump. Este punctul culminant al vizitei șefului statului român la Washington. El este primul şef de stat din Europa Centrală şi de Est care va fi primit de preşedintele Trump. Discuţiile vor viza aprofundarea Parteneriatului strategic dintre România şi Statele Unite, după a anunţat preşedintele Iohannis, care a spus că vor fi abordate şi problemele de securitate pe flancul estic al NATO, dar şi chestiuni economice. Ieri, şeful statului român a a avut o serie de întâlniri la Congresul american şi a decorat mai mulţi membri ai acestui for pentru sprijinul acordat parteneriatului dintre cele două ţări.

Radio Bucureşti FM: Cum proiectăm o Românie pentru o Europă Unită

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 mai 2017, 07:45

Pare greu de crezut, dar sunt şi oameni care se întreabă, cu multă responsabilitate, care poate fi rolul lor într-o lume afectată de schimbările ce par a fi greu de controlat.

• Consecinţele Brexit-ului se vor face din ce în ce mai simţite.
• Președintelui Statelor Unite ale Americii Donald Trump vede, din exterior, o Europă care a început să se regrupeze, după ce iniţial a fost destul de pesimist în această privinţă.
• Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, a lansat mai multe scenarii referitoare la posibilul parcurs al Uniunii Europene, iar așa-numita Declarație de la Roma stabilește, după 60 de ani de la semnarea Tratatului care a pus bazele Uniunii, jaloanele strategiei de viitor a Uniunii Europene pentru ca aceasta să fie „mai puternică şi mai rezistentă”.

Proiectul Europei viitoare este în atenția întregului continent, de aceea a proiecta o Românie de nota 10 este o temă foarte importantă în contextul socio-politic actual.

O Românie de nota 10 necesită în primul rând implicare din partea celor care doresc schimbarea.

Acestea sunt premisele emisiunii România de nota 10 care şi-a propus ca temă: Cum proiectăm o Românie pentru o Europă Unită.

Vă invităm. aşadar, să ascultaţi o ediţie a emisiunii România de nota 10 în care ne-am propus să creştem nivelul de încredere în schimbarea care poate veni dinspre fiecare dintre noi. Important este să redescoperim şi să susţinem ceea ce este cu adevărat de valoare dincolo de ambiţiile şi interesele personale.

Realizator Camelia Teodosiu

INCREDIBIL. Trump îi regretă pe Saddam şi Gaddafi

Publicat de Mihaela Costache, 5 octombrie 2015, 15:40

Donald Trump, candidat la învestitura republicană pentru alegerile prezidențiale din SUA, a declarat că Orientul Mijlociu ar fi mai stabil dacă Muammar Gaddafi și Saddam Hussein s-ar afla în continuare la putere în Libia și Irak, relatează Reuters în pagina online.

Trump a menționat aceste țări pentru a face o comparație cu eforturile actuale de a-l înlătura de la putere pe președintele sirian, Bashar al-Assad.

„Putem înțelege dacă privim la Libia, la ce am făcut acolo, este un dezastru”, a declarat Trump pentru postul de televiziune NBC. „Dacă ne uităm la Saddam Hussein și Irak, să vedem ce am făcut acolo, este un dezastru. Va fi același lucru în Siria”, a adăugat el.

Prezenatorul de televiziune Donald Trump, a fost concediat!

Publicat de Mihaela Costache, 17 august 2015, 07:20

Rețeaua de televiziune NBC l-a concediat oficial pe Donald Trump

Miliardarul şi candidatul Partidului Republican nominalizat pentru alegerile prezidențiale din SUA, Donald Trump, a fost concediat oficial de la concursul de televiziune „The Celebrity Apprentice„.

Șeful Departamentului pentru divertisment al rețelei de televiziune de NBC, Bob Greenblatt, a declarat că din sezonul viitor acest reality-show nu va mai face parte din program, dar din noiembrie va fi angajat un nou moderator.

Televiziunea NBC a luat hotărârea de a înceta cooperarea cu Trump, din cauza comentariilor sale negative despreimigranții mexicani.

Trump a spus că: imigranții mexicani aduc droguri, cresc criminalitatea şi sunt violatori, dar și că presupune că: există câțiva care sunt oameni buni, adăugând că vrea să se construiască un zid de-a lungul frontierei de sud a SUA.

Ulterior, el a precizat că remarcile sale au fost adresate politicienilor americani, şi nu guvernului mexican sau