Reuniune a Grupului de Contact pentru Ucraina în Ramstein

Publicat de prosavioleta, 27 martie 2024, 14:37

Adrian Gîtman (realizator rubrică): O nouă reuniune a Grupului de Contact pentru Ucraina a avut loc marți în Baza Aeriană Ramstein din Germania. Reprezentanții celor 50 de state care fac parte din acest format au analizat progresele în ceea ce privește sprijinul pentru țara vecină și posibilele evoluții ale războiului. Constantin Herțanu a urmărit subiectul și are detalii.
Constantin Herțanu (reporter): Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, cel care prezidează în mod obișnuit acest format, a avertizat că supraviețuirea Ucrainei este în pericol și a încercat să convingă aliații că Statele Unite ale Americii rămân angajate față de Kiev, chiar dacă la Washington există un blocaj pentru acordarea unui nou pachet de asistență pentru Ucraina. Proiectul de lege, care ar oferi alte 60 de miliarde de dolari ucrainenilor, încă nu a fost supus votului Congresului american. Între timp, Administrația Biden a anunțat că va trimite totuși Ucrainei 300 de milioane de dolari, ca o măsură extraordinară, după ce Pentagonul a făcut economii în urma unor contracte militare. Și cancelarul german Olaf Scholz, președintele francez Emmanuel Macron și premierul polonez Donald Tusk au reafirmat sprijinul țărilor lor pentru Ucraina. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a anunțat marți în acest sens un pachet de ajutor în valoare de 500 de milioane de euro.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): La reuniunea de la Ramstein, România a fost reprezentată de secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale Simona Cojocaru și de șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad. Simona Cojocaru a arătat în intervenția sa sprijinul țării noastre pentru Ucraina, inclusiv prin participarea la misiunea Uniunii Europene, EUMAM, pentru instruirea militarilor ucraineni și la misiunea Interflex, condusă de Marea Britanie.

Sibiul este astăzi capitala Europei

Publicat de Andra Radu, 9 mai 2019, 10:52

Sibiul este astăzi capitala Europei. Liderii europeni se reunesc, astăzi, într-un summit informal la Sibiu pentru a discuta despre viitorul Uniunii Europene.

Summit-ul informal este găzduit de preşedintele României, Klaus Iohannis, şi este prezidat de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. La eveniment participă şefi de stat sau de guvern din statele membre UE, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani.

Liderii Uniunii Europene vor discuta despre următoarea agendă strategică pentru perioada 2019-2014. Agenda actuală a fost convenită în iunie 2014 de către Consiliul european. Aceasta se axează pe cinci domenii prioritare. Se va discuta despre creșterea economică și competivitate, despre locurile de muncă și despre protejarea cetățenilor. De asemenea, de va aduce în discuție politicile privind energia și clima, libertatea, decuritatea și justiția și se va analiza Uniunea Europeană ca actor mondial puternic.

În ultimii 10 ani, spațiul comunitar a trecut printr-o criză financiară și una a imigrației, încă nu a încheiat Brexit-ul și se confruntă cu problema formațiunilor naționaliste și eurosceptice.

La Sibiu au fost luate măsuri sporite de securitate și au fost aplicate restricții de trafic.
Localnicii și turiștii pot suna la un call center non-stop, cu tarif normal.

LE POINT: Brexit: Uniunea Europeană respinge orice renegociere a acordului

Publicat de Camelia Teodosiu, 31 ianuarie 2019, 12:55

Acordul „rămâne cea mai bună modalitate de a asigura o retragere ordonată a Regatului Unit din UE”, a declarat marţi, 29 ianuarie, purtătorul de cuvânt al lui Donald Tusk.

Aceasta este avertismentul adresat Regatului Unit: acordul de ieşire, convenit între Londra şi Bruxelles, nu este „renegociabil”, a afirmat marţi, 29 ianuarie, un purtător de cuvânt al preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk. „Acordul de retragere este şi rămâne cel mai bun mod de a asigura o retragere ordonată a Regatului Unit din UE. Sistemul de oprire („backstop”- reinstaurarea unei frontiere fizice între Republica Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord) face parte din acordul de retragere, iar acordul nu este deschis renegocierii. Concluziile summitului european din decembrie sunt foarte clare în acest sens”, a declarat purtătorul de cuvânt.

Purtătorul de cuvânt a precizat că dl Tusk a vorbit cu şefii de stat sau de guvern din statele membre ale UE după ce premierul britanic Theresa May a cerut amendarea acordului. Şi a făcut acest lucru după ce deputaţii de la Londra au votat un amendament care solicită modificarea acordului Brexit, în special a prevederii pentru Irlanda. Preşedintele francez Emmanuel Macron a fost primul care a susţinut că acordul de retragere este „cel mai bun posibil” şi nu este „renegociabil”.

„Continuăm să cerem guvernului britanic să-şi clarifice cât mai curând posibil intenţiile cu privire la următorii paşi”, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Donald Tusk. „Dacă poziţiile Regatului Unit pentru viitorul parteneriat vor evolua, UE ar fi gata să-şi reconsidere oferta şi să adapteze conţinutul şi nivelul acestuia ambiţiei ilustrate în declaraţia politică, respectând în acelaşi timp principiile stabilite”, a anunţat el. După care a mai avertizat: „Dacă Marea Britanie cere o extindere motivată, cei 27 de membri ai UE vor fi dispuşi să o examineze şi să ia o decizie unanimă. Cele 27 de state membre ale UE vor adopta decizia luând în considerare motivele şi durata unei posibile extinderi, precum şi necesitatea de a se asigura buna funcţionare a instituţiilor UE”.

În timpul summit-ului informal al UE, care va avea loc la 9 mai, în România, va fi discutată soarta Uniunii după Brexit

Publicat de Camelia Teodosiu, 8 ianuarie 2019, 13:16

La 9 mai, în oraşul Sibiu din România va avea loc un summit informal al liderilor celor 27 de ţări rămase în UE. Acesta va fi consacrat discutării viitorului Uniunii Europene şi al democraţiei europene după ieşirea Marii Britanii (Brexit), a anunţat, luni, în timpul unui briefing la Bruxelles, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene Margaritis Schinas. „Summitul informal al liderilor celor 27 de ţări UE va avea loc la 9 mai, la Sibiu, şi va fi consacrat analizării viitorului Uniunii Europene şi al democraţiei europene” – a declarat Schinas. El a subliniat că, reuniunea se va desfăşura după retragerea Marii Britanii din UE la 29 martie 2019 şi cu două săptămâni înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, care sunt programate în toate ţările UE între 23 şi 26 mai. Amintim că, România deţine preşedinţia Consiliului UE în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019. După alegerile pentru Parlamentul European din acest an se va schimba întreaga conducere a Uniunii Europene – preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, precum şi înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, Federica Mogherini. Niciunul dintre aceştia nu va mai rămâne în funcţie pentru un nou mandat.

Brexit: Deputații îngrijorați de prioritățile guvernului britanic

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 ianuarie 2018, 15:59 / actualizat: 18 ianuarie 2018, 13:07

Deputații confirmă că au fost făcute progrese în negocierile Brexit, dar subliniază că cea mai dificilă parte a negocierilor abia acum urmează.

În dezbaterea cu președintele Consiliului European Donald Tusk și cu președintele Comisiei Jean-Claude Juncker privind concluziile summitului european din 14-15 decembrie, deputații au atenționat guvernul britanic să nu considere garantat acordul de tranziție pentru Brexit și au subliniat necesitatea de a formaliza cât de repede posibil acordul de retragere.

Ei au cerut, de asemenea, guvernului britanic să îşi clarifice viziunea pentru viitoarele relații pe care le dorește cu UE, evitând prioritățile aparent populare cum ar fi culoarea pașapoartelor, care a fost întotdeauna o prerogativă a statelor membre. Unii deputați au subliniat că niciun statut în afara UE nu va fi la fel de bun ca statutul de membru deplin.

Alți deputați au subliniat că negocierile UE-Marea Britanie vor fi dure, pentru că toate părțile implicate încearcă să obțină cele mai bune soluții pentru cetățeni. Coordonatorul PE pentru Brexit Guy Verhofstadt a subliniat nevoia unor garanții privind procedurile de cerere de rezidență pentru cetățenii UE care doresc să locuiască în Marea Britanie în viitor, subliniind că noul statut privind rezidența propuse de Marea Britanie nu ar trebui să intre în vigoare decât la finalul perioadei de tranziție.

Deputații au salutat și pașii concreți făcuți recent în direcția unei mai mari cooperări în domeniul apărării între statele membre, subliniind nevoia de a reforma zona euro și cerând mai multe măsuri la nivelul UE, pentru a combate provocările migrației și șomajul în rândul tinerilor.

Estonia sprijină aderarea Bulgariei la Spaţiul Schengen

Publicat de Camelia Teodosiu, 12 ianuarie 2018, 13:13

„Estonia sprijină aderarea Bulgariei la Spaţiul Schengen şi această problemă se va afla pe ordinea de zi a Consiliului European în următoarele luni”, a declarat vice-ministrul pentru afaceri europene în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Estoniei, Matti Maasikas, într-un interviu acordat postului naţional de radio din Bulgaria, BNR.

„Bulgaria şi România au îndeplinit criteriile necesare pentru aderarea la Schengen în urmă cu 6 ani. Trebuie acţiune în această direcție. Acest proces a durat prea mult. Estonia a susţinut întotdeauna aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen”.

Diplomatul estonian şi-a exprimat speranţa că summitul de la Sofia pentru ţările din Balcanii de Vest va actualiza politica de extindere a UE: „Preşedinţia bulgară va include pe ordinea de zi priorităţile şi punctele forte. Cu toţii avem mari speranțe în Bulgaria în ceea ce priveşte regiunea balcanică. Accentul pe care Bulgaria l-a ales este foarte precis. Este foarte important ca Bulgaria să aleagă această prioritate de vârf. Nu numai pentru că ţara dvs. se află aproape de această regiune şi cunoaște bine circumstanţele, dar şi pentru că procesele din Balcani şi dincolo de aceştia nu au fost întotdeauna fără probleme. Trebuie să evaluăm capacităţile noastre, precum şi responsabilităţile pe care le are UE în regiune. Şi, bineînţeles, să vedem cum să accelerăm procesele de reformă din aceste ţări. Este necesară o abordare complexă. Avem multe probleme de discutat şi salutăm Bulgaria că se concentrează pe Balcanii de Vest”.

Maasikas a comentat şi tema liniei de demarcaţie dintre ţările europene în ceea ce priveşte introducerea cotelor de migranţi: „Este clar că această problemă dezbină. Spre acest fapt ne-a condus în discursul său Donald Tusk, la cel mai recent Consiliu European. Deciziile europene sunt compromisuri – mai mult sau mai puţin. Toate statele membre ale UE sunt de părere că ar trebui să găsim un mecanism care acţionează pentru soluţionarea crizelor viitoare legate de migraţie.

Unele elemente ale acestei decizii dezbină, însă nu aş lega rezolvarea unei chestiuni cheie doar de o  legislaţie problematică. Acesta este doar un element al unui set întreg de măsuri de reglementare a migraţiei”.

Matti Maasikas este convins că preşedinţia bulgară va avea succes şi a dat drept exemplu ţara sa: „Uitaţi ce am realizat, uitaţi ce a realizat UE în timpul preşedinţiei estoniene şi spuneţi că estonienii sau bulgarii sau cetăţenii unui alt stat membru mic nu pot realiza nimic, nu pot aduce schimbări. Putem schimba lumea dacă încercăm, dacă suntem pregătiţi şi puternic motivaţi. Deci, şi bulgarii pot”, a concluzionat  Matti Maasikas.

Jean-Claude Juncker: Uniunea Europeană trebuie să primească rapid Bulgaria și România

Publicat de adinaiftime, 13 septembrie 2017, 19:40 / actualizat: 14 septembrie 2017, 10:40

Uniunea Europeană trebuie să primească rapid Bulgaria și România în spațiul Schengen, a declarat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în discursul său anual privind starea Uniunii.

„Este timpul să aducem România şi Bulgaria în zona Schengen. Şi Croaţia trebuie adusă în Schengen, după ce îndeplineşte condiţiile tehnice. Croaţia merită calitatea de membru deplin, dacă vrem ca UE să ne unească continentul, mai degrabă decât să îl împartă. Trebuie să menţinem o perspectivă credibilă pentru deschidere către ţările din Balcanii de Vest. UE va avea mai mult de 27 de state membre”, a spus Juncker.

Președintele Juncker a mai afirmat, la Strasbourg, că îi propune președintelui Consiliului European, Donald Tusk, organizarea unui summit special în România, la Sibiu, la sfârsitul lunii martie 2019, atunci când se va marca ieșirea Marii Britanii din Uniune. Țara noastră va deține atunci președinția semestrială a forului comunitar.

Cu ocazia unei vizite efectuate în țara noastră la începutul lunii mai, Juncker si-a exprimat convingerea că până la momentul în care va prelua președintia Consiliului Uniunii Europene, România nu va mai fi monitorizată în domeniul justiției. Cu același prilej, șeful Comisiei Europene s-a pronunțat ferm în favoarea aderării României la spațiul Schengen.

UE ar putea intensifica sancțiunile după testul nuclear nord-coreean, anunță Donald Tusk

Publicat de adinaiftime, 4 septembrie 2017, 20:55

Uniunea Europeană este pregătită să-și intensifice sancțiunile împotriva Coreii de Nord după ce Phenianul a efectuat duminică al șaselea și cel mai puternic test nuclear, a declarat președintele Consiliului European, Donald Tusk, citat de Reuters și dpa.

„UE este pregătită să-și intensifice politica de sancțiuni și invită Coreea de Nord să reia dialogul cu privire la programele sale fără nicio condiție”, a declarat Tusk, citat într-o declarație de presă. „Cerem Consiliului de Securitate al ONU să adopte noi sancțiuni și să dovedească o mai mare hotărâre în obținerea unei denuclearizări pașnice a Peninsulei Coreea. Mizele devin prea mari”, a mai adăugat președintele Consiliului European.

Tusk consideră că ultimul test nuclear „obligă comunitatea internațională să se unească într-o reacție rapidă și decisivă”.

(Agerpres/FOTO arhivă caleaeuropeana.ro)

Marea Britanie începe astăzi oficial procesul de ieşire din UE

Publicat de Mihaela Costache, 29 martie 2017, 17:00

Marea Britanie începe astăzi oficial procesul de ieşire din UE prin invocarea articolului 50 din Tratatul de funcţionare a forului comunitar. Aseară târziu, premierul Theresa May a semnat scrisoarea de notificare ce va fi înmânată astăzi preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk. Invocarea de către Londra a articolului 50 va fi analizată astăzi şi de oficiali ai Comisiei Europene şi de reprezentanţii grupurilor politice din Parlamentul European.

Activarea articolului 50 din Tratatul de la Lisabona de către Marea Britanie va fi discutată astăzi atât în şedinţa săptămânală a Comisiei Europene cât şi în cadrul Conferinţei preşedinţilor grupurilor politice din Parlamentul European. UE a anunţat încă din decembrie că în cadrul negocierilor unitatea şi interesul celor 27 de state membre vor avea prioritate. În plus piaţa unică şi cele patru libertăţi ale sale sunt indivizibile. Este vorba de circulaţia liberă a bunurilor, a serviciilor, a capitalului şi a persoanelor. Parlamentul European aşteaptă de altfel de la premierul britanic o clarificare rapidă a situaţiei legale a cetăţenilor europeni din Marea Britanie.

Negociatorul şef al UE, Michel Barnier, speră ca în luna octombrie 2018 să poată fi încheiat un parteneriat cu Marea Britanie. Până atunci însă, consideră Barnier, va avea loc un proces complicat din punct de vedere juridic, sensibil politic şi care va avea un impact economic major asupra ambelor părţi.

Strasbourg, 13-16 martie – Sesiunea plenară a Parlamentului European

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 martie 2017, 17:55 / actualizat: 17 martie 2017, 12:56

În perioada 13-16 martie,la Strasbourg, Parlamentul European se află în sesiune plenară, pe agenda de lucru a europarlamentarilor fiind o serie de teme de mare interes pentru viitorul Uniunii Europene.

Cel mai important subiect aflat în dezbatere este așa-numita „Declarație de la Roma”.  Documentul va fi prezentat la finele lunii martie, cu ocazia celei de a 60-a aniversări a Tratatului de la Roma, când s-au pus bazele Uniunii Europene.

De asemenea, deputații trec în revistă și rezultatele Consiliului European de la sfârșitul săptămânii trecute. La dezbaterea de miercuri participă și președintele Consiliului Donald Tusk alături de președintele Comisiei Europene Jean Claude Junker. Ședința plenară este un moment important pentru premierul italian Paolo Gentiloni de a se adresa parlamentului pentru prima dată, de la preluarea mandatului președinției Uniunii Europene.

Pe agenda sesiunii sunt și două teme la care raportori sunt deputați români, ambele programate tot pentru miercuri. Una este propunerea legislativă de stopare a finanțării grupurilor armate prin comerțul cu minerale rare din zone de conflict susținută de europarlamentarul Iuliu Winkler. Cea de-a doua temă este suținută de Siegfried Mureșan și are în vedere orientările pentru bugetul Uniunii Europene pentru anul 2018. Europarlamentarul este primul român desemnat negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul anual.

Ședința plenară a Parlamentului European de la Strasbourg a început, luni, cu dezbaterea privind drepturile acționarilor în companiie europene. Deputații propun prevederi care să permită acționarilor implicarea în politica salarială a directorilor companiilor, fiind astfel implicați în performanța și interesele pe termen lung ale firmelor.

Austria a găzduit un summit al statelor rutei balcanice

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 septembrie 2016, 10:30

”Ruta Balcanilor”, care pornește din Grecia și are ca destinație Europa de Vest, a fost folosită de zeci de mii de imigranți până în luna martie. Sute de imigranți încearcă în continuare zilnic să treacă frontierele, care acum însă sunt puternic supravegheate sau chiar închise cu garduri de sârmă ghimpată.

Conform unei declarații a cancelarului austriac, reuniunea de la Viena și-a propus să treacă în plan secund interesele naționale pentru „a accelera procesul de decizie” comun. Un alt scop al reuniunii a fost identificarea mijloacelor de a ajuta țările de origine ale migranților.

Cancelarul german Angela Merkel a insistat ca Europa să își accelereze lupta împotriva imigrației ilegale prin înmulțirea acordurilor de expulzare în țările de origine a celor cărora li se respinge dreptul de azil.

Premierul grec Alexic Tsipras a pledat pentru solidaritate europeană față de țara sa, unde circa 60.000 de solicitanți de azil sunt blocați din martie. Alte câteva mii de refugiați sunt blocați în Bulgaria și Serbia, din cauza întăririi controalelor la frontierele interne ale UE.

Participanții la întâlnire au discutat despre o posibilă extindere a misiunii UE de control la frontiere, Frontex, în regiune, în contextul în care 50.000 de persoane au reușit să ajungă în Germania de la mijlocul lunii februarie, deși ruta balcanică este închisă.

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a cerut sâmbătă reasigurări ca ruta balcanică folosită de aproximativ un milion de imigranţi în 2015 pentru a ajunge în ţările UE mai bogate, să fie închisă definitiv.

Comisarul european pentru migrație, Dimitris Avramopoulos, a declarat ca implementarea acordului UE-Turcia este o prioritate și reprezintă planul principal a Comisiei, și a cerut ca orice soluţie la valul imigraţiei din UE să aibă la bază “umanitate şi demnitate”.

Singura soluție este una comună, cu noi toți cooperând și lucrând împreună.

Liderii europeni, reuniti la Bruxelles, pentru prima data fara Marea Britanie

Publicat de Andrei Cretoiu, 30 iunie 2016, 10:30

Cei 27 de sefi de stat sau de guvern ai tarilor Uniunii Europene si-au exprimat regretul pentru rezultatul referendumului din Marea Britanie dar au spus ca respecta decizia cetatenilor Regatului Unit.

Liderii europeni au cerut Marii Britanii sa isi traseze cat mai curand posibil planurile pentru iesirea din Uniune.

Presedintele Consiliului European, Donald Tusk a spus ca Marea Britanie nu ar trebui sa intarzie acest proces si a precizat ca pana cand Regatul Unit nu va parasi oficial Uniunea isi pastreaza statutul de membru cu toate drepturile si obligatiile.

Tusk a mai precizat ca nu vor exista nici un fel de negocieri intre Uniunea Europeana si Marea Britanie inainte ca Regatul Unit sa isi exprime oficial intentia de a se retrage.

“Speram sa avem in Regatul Unit un partener apropiat pe viitor. Este datoria guvernului britanic sa notifice Consiliul European cu privire la intentia de iesire din Uniune. Liderii europeni au subliniat clar ca accesul la piata unica necesita acceptarea tuturor celor 4 libertati, inclusiv libera circulatie a cetatenilor”(tusk).

Liderii europeni si-au reconfirmat determinarea de a ramane uniti si a lucra impreuna in formula de 27, a mai spus presedintele Consiliului European, Donald Tusk. El a recunoscut ca problema imigratiei a fost si ramane principala cauza a crizei de incredere in spatiul comunitar si a afirmat ca este absolut necesar ca Europa sa restabileasca controlul frontierelor externe si sa diminueze afluxul de imigranti.

Incertitudinea prelungită nu va fi în interesul nimănui

Publicat de Andrei Cretoiu, 29 iunie 2016, 10:30

În rezoluţia adoptată după dezbaterea în plen a Consiliului European, aprobată cu 395 de voturi, Parlamentul  invită guvernul britanic să respecte decizia democratică a cetăţenilor săi printr-o punere în aplicare rapidă şi coerentă a procedurii de retragere, de exemplu, prin activarea articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, astfel încât să se permită negocierilor de retragere să înceapă cât mai curând posibil.

Preşedintele Parlamentului European, Donald Tusk a subliniat că Europa este pregătită să înceapă acest proces chiar şi astăzi, fără nici un entuziasm, dar fără o notificare din partea Marii Britanii, nu vor începe negocierile de retragere.

La rândul său, presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat cã nu ar trebui sã dureze luni pentru a „medita la urmãtorul pas”, iar mecanismul legal ce declanşeazã negocierile de părăsire a Uniunii ar trebui invocat imediat ce Regatul Unit are un nou prim-ministru.

 “Sunt întristat de acest vot britanic şi nu fac nici un secret din asta. Acest lucru nu este sentimentalism, este convingerea mea profundă. Mi-ar fi plăcut ca Regatul Unit să rămână pentru totdeauna de partea noastră, cu noi. S-a decis altfel. Noi trebuie să acceptăm consecinţele.

Voi cere guvernului britanic să clarifice situaţia cât mai repede posibil – nu azi, nu mâine la ora 9 dimineaţa, dar în curând. Nu putem rămâne într-o stare prelungită de incertitudine.”

La Bruxelles, David Cameron a pledat pentru o „relaţie cât mai strânsă posibil” între Londra şi UE după intrarea în vigoare a divorţului, adăugând că celelalte 27 de ţări membre vor rămâne „vecini, prieteni, aliaţi şi parteneri”.

Summitul de la Bruxelles continua astăzi, fără premierul britanic, cu o primă discuţie „informală” în 27 despre viitorul UE post-Brexit

De fapt Germania nazista a fost fortata sa capituleze de doua ori

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 mai 2016, 10:30

O data pe 8 mai in fata aliatilor si a doua oara pe 9 mai in fata sovieticilor. Consiliul European de la Milano din 1985 a ales ca ziua de 9 Mai sa fie declarata Ziua Victoriei.

Pentru statele membre ale Uniunii Europene ziua de 9 mai mai are si o alta semnificatie, in aceasta zi in 1950 ministrul francez de externe, Robert Schuman a propus crearea Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului, practic actul de nastere al actualei arhitecturi europene.

In cadrul unui discurs ținut la Paris, Schuman a propus stabilirea unei noi forme de cooperare care sa înlăture pentru totdeauna posibilitatea izbucnirii unui nou război între națiunile Europei.

Presedintele Consiliului european, Donald Tusk despre semnificatia acestei zile
“Astazi celebram Europa Unita. Nu vom uita niciodata catastrofa celui de-al 2-lea razboi mondial. Astazi suntem cei mai apropiati parteneri. Este responsabilitatea noastra sa promovam pacea, libertatea, democratia, solidaritatea si prosperitatea, atat in Europa cat si dincolo de ea”.

Președintele Comisiei Europene, președintele Parlamentului European și cel al Consiliului European participă la decernarea premiului Charlemagne

Publicat de Andrei Cretoiu, 6 mai 2016, 09:40

Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, președintele Parlamentului European, Martin Schultz și cel al Consiliului European, Donald Tusk vor participa astăzi la ceremonia de decernare a premiului Charlemagne.

Evenimentul are loc la Vatican, iar cel care va primi această distincție este Papa Francisc. Societatea pentru acordarea Premiului Internațional Charlemagne din Aachen a luat decizia ținând cont de eforturile pe care pontiful le-a depus pentru promovarea valorilor europene, precum pacea, toleranța, compasiunea și solidaritatea.

Aceste noțiuni au fost reafirmate de către cei trei președinți și în discuțiile premergătoare ceremoniei de astăzi. În sala Muzeului Capitoliului, unde a fost semnat, în 1957, Tratatul de la Roma ce a reprezentat  înființarea Comunității Economice din Europa, s-a dezbătut ieri seară viitorul Uniunii Europene, în contextul turbulențelor provocate de criza migratorie și de insecuritate.

Martin Schultz, președintele Parlamentului European și laureat în 2015 al premiului Charlemagne, a subliniat că singura soluție este să rămânem împreună:

” Pentru a spori puterea țării mele, cea mai bună cale este de a întări unitatea europeană. Comunitatea celor 28 state reprezentând cea mai mare piață unică din lume și puterea economică a celor 28 de țări suverane construind o uniune comună, bazată pe valori comune și pe interese economice comune este cea mai bună cale de a apăra interesele cetățenilor.”

Premiul Charlemagne, cea mai veche și cunoscută  distincție ce recompensează în fiecare an ‘o contribuție excepțională la unificarea europeană’, se acordă din 1950, primul laureat fiind contele Richard Nikolaus de Coudenhove-Kalergi, fondatorul Mișcării Pan europene.

S-a ajuns la un acord în privința Greciei

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 iulie 2015, 11:30

La Bruxelles liderii zonei euro au ajuns la un acord, in unanimitate, dupa 17 ore de negocieri, a anuntat presedintele Consiliului European Donald Tusk.

Liderii sunt pregatiti sa acorde sustinere financiara Greciei. Este nevoie acum de acceptul parlamentului de la Atena pentru ca oficial sa inceapa procedura si Grecia sa obtina finantarea prin Mecansimul de Stabilitate.

Eurogrupul va lucra cu institituiile europene pentru a finaliza negocierile. Presedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker a spus ca astfel a fost respinsa orice incercare de a face ca Grecia sa paraseasca zona euro.

Presedintele Eurogrupului Jeroen Deisalblum a afirmat ca imediat ce parlamentul grec va aproba noile masuri, ministrii de finante din zona euro se vor reuni din nou si apoi unele parlamente din zona euro trebuie sa voteze la randul lor.

Mecanismul de Stabilitate European va aproba apoi cererea, dar intreaga procedura va dura cateva saptamani.
La finalul acestei saptamani este posibil sa se ajunga la decizia oficiala care va da mandat institutiilor europene sa aplice acordul.

Grecia trebuie să prezinte până vineri propuneri de reforme!

Publicat de Andrei Cretoiu, 8 iulie 2015, 08:45

Comisia europeana nu exclude posibilitatea unui scenariu in care Grecia ar parasi zona euro, a declarat presedintele Comisiei, Jean Claude Juncker la finalul summitului sefilor de stat si de guvern din zona euro de aseara.

“Comisia este pregatita pentru orice eventualitate. Avem un scenariu- in care Grecia iese din zona euro- pregatit in detaliu. Avem o varianta care ia in calcul posibilitatea acordarii de ajutoare umanitare. Si avem un scenariu, pe care il prefer, sa rezolvam problema acum si sa mentinem Grecia in zona euro.”

Si presedintele Consiliului europen, Donald Tusk a avertizat ca situatia este critica si ca toate partile implicate in negocieri trebuie sa isi asume responsabilitatea. Ajungerea la un consens inseamna ca toti au de castigat, nu exista invingatori sau infranti dar in cazul unui esec cu totii avem de pierdut, a mai spus Tusk.

“Realitatea este ca mai avem doar 5 zile la dispozitie pentru a ajunge la un acord final. Pana acum m-am ferit sa vorbesc depre termene limita. Dar acum trebuie sa o spun clar si tare ca termenul expira saptamana aceasta. Noi toti suntem responsabili pentru aceasta criza si cu totii avem sarcina sa o rezolvam”.

Rezultatul referendumului de ieri din Grecia stârnește îngrijorări în UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 6 iulie 2015, 13:30

Franta si Germania au solicitat o reuniune de urgenta a liderilor din zona euro penru a analiza situatia iar presedintele Consiliului european, Donal Tusk a confirmat ca intalnirea va avea loc maine la Bruxelles.

Peste 61 la suta din grecii care s-au prezentat la urne s-au pronuntat impotriva masurilor propuse de autoritatile europene si creditorii internationali.

Comisia europeana a transmis intr-un scurt comunicat ca a luat nota de rezultatul scrutinului si ca respecta decizia poporului grec.

Presedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem a calificat rezultatul votului ca regretabil pentru viitorul Greciei.

Presedintele Comisiei europene, Jean Claude Junker isi va exprima oficial parerea maine in cadrul unei sedinte plenare a Parlamentului european la Strasbourg.

Intre timp astazi urmeaza sa discute situatia intr-o conferinta telefonica cu reprezentantii Consiliului european, Eurogrupului si Bancii central europene.

Si presedintele Parlamentului european, Martin Schulz s-a aratat ingrijorat in privinta consecintelor votului care ne aduce intr-o situatie dificila

“Poporul grec a spus NU. Dar ceilalti 18 membrii ai zonei euro au fost de acord asupra acestor propuneri pe care poporul grec le-a respins. Dar, asta-i democratia in Grecia. Guvernele si parlamentele democaratice din alte tari pot avea alta parere, o viziune diferita. Acum este randul guvernului grec sa faca propuneri care sa poata convinge celelate 18 state membre ale zonei euro si institutiile de la Bruxelles ca este posibil si necesar sa renegociem, dar asta depinde de propunerile Greciei”(schulz)

O nouă reuniune a miniștrilor de finanțe din zona euro va avea loc la Bruxelles

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 iunie 2015, 20:00

Se încearcă găsirea unui acord între Grecia și creditorii săi și evitarea intrării acestei țări în incapacitate de plată. Toate părțile sunt hotărâte să găsească o soluție.

Președintele Consiliului European, Donald Tusk:

Primul ministru Tsipras ne-a dat asigurări despre dorința Greciei de a lucra constructiv. Ultimele ore ne-u arătat că toate părțile sunt pe deplin decise să găsească o soluție. Noile propuneri ale Greciei către cele 3 instituții reprezintă un pas înainte înspre acordul de lucru, în conformitate cu evaluarea inițială a instituțiilor.

Premierul grec Alexis Tsipras și instituțiile creditoare ( UE, BCE și FMI) vor lucra împreună, astfel ca Eurogrupul( miniștrii de finanțe ai zonei euro) să obțină rezultate mâine seară, rezultate care să poată fi prezentate joi dimineață.

La rândul său, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, s-a declarat convins că în următoarele zile va fi obținut un acord.

Această nouă reuniune trebuie să fie decisivă

Zi decisiva astazi pentru viitorul Greciei dar si al zonei euro

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 iunie 2015, 10:15

Reuniunea sefilor de stat si de guvern din zona euro este programata diseara dar va fi precedata in cursul diminetii de o intrevedere intre premierul grec, Alexis Tsipras si reprezentantii Consiliului european, Comisiei europene, Eurogrupului, Fondului Monetar International si Bancii Central Europene.

In lipsa unei intelegeri pana la finalul acestei luni Grecia risca sa nu poata plati Fondului Monetar o transa de 1 miliard si jumatate de euro.

Din aceasta perspectiva summitul extraordinar de diseara este considerat a fi unul crucial pentru apropierea pozitiilor dintre guvernul elen si creditorii sai internationali.

Dealtfel si presedintele Consiliului european, Donald Tusk, cel care a convocat reuniunea, a fost categoric in ultima sa declaratie cand a avertizat ca Grecia trebuie sa aleaga intre a accepta oferta de continuare a sprijinului financiar sau sa se indrepte catre intrarea in incapacitate de plata.

“Situatia Greciei devine critica. 4 luni de negocieri nu au dus la compromisul necesar. Scopul summitului este de a ne asigura ca am inteles cu totii pozitiile celuilalt si consecintele deciziilor noastre. Summitul nu va fi punctul final, nu se vor negocia detalii tehnice, asta este treaba ministrilor de finante.”

Miniştrii de finanţe ai statelor din zona euro au încheiat reuniunea de urgenţă desfăşurată la Luxembourg

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 iunie 2015, 10:00 / actualizat: 22 iunie 2015, 9:35

Miniştrii de finanţe ai statelor din zona euro au încheiat reuniunea de urgenţă desfăşurată la Luxembourg fără să ajungă la un acord privind soluţionarea crizei datoriei cu care se confruntă Grecia.

Miniştrii de finanţe ai statelor din zona euro au solicitat guvernului de la Atena să accepte pachetul de reforme impus de creditori, astfel încât să evite o intrare la sfârşitul lunii în incapacitate de plată.

Preşedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, a declarat că mai are încă speranţe că se poate ajunge la un acord.

La rândul său, comisarul european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici, a lansat un apel autorităților elene să revină „cu seriozitate la masa negocierilor” pentru a evita o soartă care ar fi catastrofală.

“Știam cu toții că această întâlnire va fi dificilă, dar am sperat, de asemenea, să fie utilă, să ne aducă mai aproape de o soluție. De aproape cinci luni discutăm cu guvernul grec, iar Comisia Europeana are un singur obiectiv – Grecia să devină puternică, prosperă, capabilă să genereze locuri de muncă și o creștere economică durabilă, lucruri de care cetățenii săi au nevoie. O Grecie care își respectă angajamentele și rămâne ferm ancorată în zona euro.”

Christine Lagarde, director general al FMI, a declarat că Grecia riscă să rateze la 30 iunie achitarea unui împrumut către fond și să intre în incapacitate de plată în raport cu acesta. Începând din acel moment, regulile FMI îi interzic să facă orice fel de plăți, cu excepția cazului în care întârzierile sunt achitate între timp.

Un summit extraordinar al șefilor de stat și de guvern din zona euro consacrat Greciei va fi organizat luni seară la Bruxelles, a anunțat, Donald Tusk. „Este timpul să discutăm urgent despre situația din Grecia la cel mai înalt nivel politic”, a declarat președintele Consiliului European după eșecul reuniunii miniștrilor de finanțe ai Eurogrupului și creditorilor Greciei.

Subiectele summitului de la Kiev, UE – Ucraina

Publicat de Andrei Cretoiu, 28 aprilie 2015, 08:30 / actualizat: 29 aprilie 2015, 7:02

Aplicarea Acordului de asociere, instituirea reformelor politice si economice, combaterea corupției, asistența financiară și în alte domenii au fost subiectele summitului de la Kiev, UE – Ucraina.

Mai multe informații – Cristina Ion, București FM.

La summitul Uniunea Europeană – Ucraina, la care au participat președinții Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și al Consiliului European, Donald Tusk, liderul ucrainean Petro Poroşenko a declarat că ţara sa va fi gata în cinci ani să solicite aderarea la forul comunitar.

Şeful Executivului european, Jean-Claude Juncker, a precizat că demersul Kievului va fi de durată şi va avea nevoie de reforme solide.

Cred că cetațenii ucrainieni vor să trăiască într-o țară mai bună. Deşi Ucraina nu este membră a UE, este o rudă apropiată a familiei noastre europene. În viitor, Ucraina trebuie să-şi consolideze şi mai mult poziţiile în Europa, în structurile europene, iar pentru aceasta trebuie să continue aplicarea reformelor economice şi sociale pe care le implică Acordul de Asociere între Kiev şi Bruxelles, parafat în iunie 2014 și să lupte împotriva corupției.

Pe de altă parte, executivul comunitar a anunţat că va suplimenta cu 70 de milioane de euro contribuţia la restabilirea completă a unor condiţii sigure de mediu la locul accidentului nuclear de la Cernobîl din 1986.

Angajamentul financiar se adaugă celor aproximativ 360 de milioane de euro acordaţi deja pentru finalizarea mai multor proiecte.

La Kiev va avea loc astăzi o conferinţă privind sprijinul internaţional pentru reformă în Ucraina.

Uniunea Europeană intensifică controlul emigraţiei ilegale

Publicat de Andrei Cretoiu, 28 aprilie 2015, 07:50 / actualizat: 29 aprilie 2015, 6:57

Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio

România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”

Săptămâna trecută a avut loc la Bruxelles o reuniune extraordinară a Consiliului European, care a avut ca temă criza provocată de creşterea masivă a numărului de imigranţi ilegali dinspre nordul Africii.

La finalul reuniunii, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a anunţat că liderii europeni s-au oferit să tripleze bugetul operaţiunilor de patrulare maritimă în Mediterana. El a arătat că bugetul misiunii Uniunii Europene de patrulare maritimă Triton va fi egal cu cel al fostei misiuni italiene Mare Nostrum, încheiată în noiembrie anul trecut.

“Bugetul care va fi alocat misiunii Uniunii Europene Triton este de 120 de milioane, care corespunde celei anterioare Mare Nostrum.”

Şeful Comisiei Europene a mai precizat că statele membre s-au angajat să contribuie cu nave , elicoptere şi personal:

“Sunt mulțumit că majoritatea șefilor de stat și de guvern au anunțat contribuții materiale, sub formă de vase, sub formă de elicoptere și mijloace de navigaţie şi, prin urmare, ne consolidăm atât mijloacele noastre navale, cât și resursele de personal.”

La rândul său, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a anunţat că în privinţa refugiaţilor este nevoie de un efort mai mare din partea Uniunii Europene.

“Nu Europa este cea care a cauzat această tragedie, dar aceasta nu înseamnă că putem rămâne indiferenţi. Ne aşteaptă o vară dificilă şi trebuie să fim pregătiţi să reacţionăm.”

Donald Tusk a mai precizat că, în afară de consolidarea prezenţei maritime, liderii europeni au promis să lupte împotriva reţelelor de traficanţi de imigranţi ilegali, promiţând să depună „eforturi în vederea identificării, capturării şi distrugerii ambarcaţiunilor înainte să fie folosite de către traficanţi”.

Se încearcă limitarea fluxurilor de migranţi, dar şi descurajarea oamenilor de a-şi mai pune viaţa în pericol.

Tusk a mai subliniat că vor fi ajutate statele care se confruntă cu un număr mare de imigranţi şi că, pentru cei care nu întrunesc condiţiile de refugiaţi, va fi aplicată politica expulzării.
În urma deciziilor legate de imigraţie luate la summitul de săptămâna trecută, Comisia Europeană a anunţat, ieri, că va face propuneri privind o nouă legislaţie.

Purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Natasha Bertaud, a menţionat că directorul Agenţiei Frontex, care se ocupă de supravegherea frontierelor externe ale Uniunii Europene, este în contact permanent cu Italia pentru a finaliza un plan operaţional al Misiunii Uniunii Europene Triton.

Comisia ar urma să adopte în luna mai agenda sa privind imigraţia, iar liderii europeni s-au angajat să reia problemele privind migraţia la viitorul summit, în luna iunie.

De asemenea, ei au propus şi organizarea unui summit Uniunea Europeană-Uniunea Africană în lunile următoare.

Reuniune extraordinara a Consiliului european astazi la Bruxelles!

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 aprilie 2015, 14:30

Presedintele consiliului, Donald Tusk i-a convocat pe sefii de stat si de guvern din tarile Uniunii Europene sa discute si sa gaseasca o solutie la problema refugiatilor din Africa dupa tragedia din Mediterana soldata cu 800 de morti.

Reteaua de traficanti de fiinte umane dinspre Libia care a adus in Europa anul trecut 22o de mii de oameni iar anul acesta 35 de mii inregistreaza un profit anual intre 3oo si 6oo de milioane de euro.

Crearea unei uniuni energetice şi situaţia din Ucraina au fost principalele teme discutate în prima zi a Consiliului European de primăvară

Publicat de Monica Slavici, 20 martie 2015, 11:41

Consiliul European este reunit zilele acestea la Bruxelles. Aflăm concluziile primei zile de la Andreea Drăguleasa, Bucureşti FM

Ieri a avut loc la Bruxelles reuniunea informală a şefilor de stat şi de guvern

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 februarie 2015, 10:48

Reuniunea informală a şefilor de stat şi de guvern de ieri de la Bruxelles a avut pe agendă conflictul din Ucraina şi relaţiile cu Rusia, lupta antiteroristă în Europa, dar şi situaţia economică a Greciei.

Reuniunea liderilor europeni a debutat cu o discuţie cu preşedintele parlamentului, Martin Schulz, pe tema Registrului unic al pasagerilor, o propunere legislativă considerată un instrument important în lupta împotriva terorismului.

Cei 28 de şefi de stat şi de guvern s-au întâlnit cu preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, pentru a lua în discuţie evoluţiile crizei politico-militare din ţara sa şi rezultatele negocierilor de la Minsk. Liderii europeni au declarat că dacă, prevederile acordului de încetare a focului nu se vor aplica, ei nu vor ezita să ia măsurile necesare. Deocamdată nu au discutat despre noi sancţiuni împotriva Rusiei, dar vor face presiuni la adresa ei ca să ajute la aplicarea acordului.

Situaţia economică a Greciei în zona euro a fost discutată la reuniune împreună cu preşedintele Comisiei Europene şi cu liderul Eurogrup. Problema nu putea lipsi de pe agenda summitului, deoarece acordul dintre Grecia şi creditorii săi expiră la sfârşitul acestei luni, iar executivul condus de Alexis Tsipras refuză să-l prelungească în aceleaşi condiţii.

Donald Tusk, preşedintele Consiliului European:

Astăzi, primul ministru Tsipras şi preşedintele Eurogrup au cerut instituţiilor să lucreye la evaluarea tehnică, pentru a stabili bazele commune înaintea reuniunii Eurogrupului de luni.

Deocamdata, liderii europeni au decis doar ca ministrii de finanţe din zona euro să ajungă la un acord cu guvernul de la Atena la începutul săptămânii viitoare, înainte ca programul de ajutor al Greciei să expire, la sfârşitul acestei luni.

Donald Tusk este președintele Consiliului European de la 1 decembrie 2014

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 decembrie 2014, 07:00

Succesul Europei ține în mod direct de determinarea de a pune capăt crizei economice. Aceasta este unul din elementele esențiale ale mandatului polonezulului Donald Tusk la șefia Consiliului European. În discursul de la începutul săptămânii, oficialul a pus accent pe mai mulete paliere ce pot garanta viitorul Uniunii. Horia Daraban aduce clarificări în cadrul secvenței Local, regional, european – rubrică Euranet Plus

Prima personalitate politică ce provine din țările fost comuniste și care ocupă o funcție de primă mână a Uniunii Europene; într-o astfel de prezentare poate fi adusă vestea potrivit căreia, fostul prim ministru al Poloniei, Donald Tusk, este de la 1 decembrie 2014, timp de 5 ani, președintele Consiliului European al Uniunii Europene. Ceremonia oficială de preluare a mandatului de la belgianul Herman van Rompuy, a avut loc la începutul acestei luni, la Bruxelles. Cu detalii, Horia Daraban de la Radio Iași.

Polonezul, din noua sa funcție, este cel care conduce statele membre şi reprezintă Uniunea Europeană la cel mai înalt nivel. Din biografia lui Donald Tusk se desprinde postura membru al sindicatului „Solidaritatea” din Polonia. El a fost arestat în urma Legii Marţiale. În cheia noii posturi oficiale, Donald Tusk a subliniat cum vede relația spațiului comunitar cu marele vecin de la est. El spunea un interviu că vine dintr-o ţară care înţelege profund cât de importantă este construcţia europeană. Rusia nu este un partener strategic al UE, ci mai degrabă o problemă strategică, a adăugat el în același dialog cu jurnaliștii.

Revenind la momentul festiv din clădirea Consiliului European, Donald Tusk a punctat patru elemente de importanță capitală pentru Uniunea Europeană.

Succesul pentru Europa, în următorii ani, înseamnă, în opinia mea patru lucruri:

În primul rând, protejarea valorilor noastre fundamentale: solidaritate, libertate, unitate împotriva amenințărilor la adresa Uniunii și unității sale ce provin atât din interior și din afara. Astăzi, nu numai euroscepticii pun sub semnul întrebării valoarea UE, Uniunea are chiar dușmani.

În al doilea rând, avem nevoie de determinare fără șovăire pentru a pune capăt crizei economice. Este responsabilitatea noastră de a finaliza Uniunea Monetară economică autentică. Iau această sarcină foarte serios. Și trebuie să ne amintim că moneda noastră comună, euro, este avantajul și nu dezavantajul nostru.

În al treilea rând, Uniunea Europeană trebuie să fie puternică pe plan internațional. Europa trebuie să asigure granițele sale și să sprijine statele din vecinătate care împărtășesc valorile noastre.

Și al patrulea capitol, relațiile dintre Europa și Statele Unite sunt coloana vertebrală a Comunității Democrațiilor. Atât noi și americanii împreună suntem responsabili pentru viitorul relațiilor noastre. Anul care urmează va fi crucială. Pentru toate aceste lucruri, voi avea nevoie de ajutorul vostru pentru fiecare pas pe acest drum.

De altfel un prim reper al activității noului preşedinte al Consiliului European este dialogul telefonic avut cu președintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama. Cei doi, potrivit unui comunicat, au convenit să facă apel la Rusia ‘să se retragă din estul Ucrainei’. Uniunea Europeană şi Statele Unite continuă să conlucreze strâns, inclusiv pe tema sancţiunilor, dar şi al unui ajutor financiar pentru Ucraina, se mai menţionează în respectivul document.

Ieri a avut loc ceremonia de predare a președinției Consiliului Europei

Publicat de Monica Slavici, 2 decembrie 2014, 09:52

Herman Van Rompuy i-a predat mandatul de președinte lui Donald Tusk, fost premier al Poloniei. Acesta din urmă i-a mulțumit, apreciind că Rompuy reprezintă principiile politicii tradiționale ale Europei, adică: încredere, bun-simț, moderație, în care crede la rândul său. Dacă președintele Herman Van Rompuy a reușit să țină Europa în afara furtunii în ultimii 5 ani, noul președinte Donald Tusk și-a propus următoarele:

Am venit aici foarte motivat. In aceste momente dificile, Europa are nevoie de succes, și o Europă de succes, în anii următori, înseamnă în opinia mea, 4 lucruri:
Întâi, protejarea valorilor noastre fundamentale: solidaritate, libertate, unitate împotriva amenințărilor, care vin atât din exterior cât și din interior- azi nu există doar eurosceptici, din păcate avem și dușmani.
Apoi, să acționăm fără milă împotriva crizei economice- și tratez această responsabilitate cu toată seriozitatea. Moneda noastră, euro, trebuie privită ca un avantaj pe care îl avem, nu ca pe un dezavantaj.
Uniunea Europeană trebuie să fie puternică pe plan internațional. Europa trebuie să-și securizeze granițele și să-i sprijine pe vecinii care ne împărtășesc valorile.
În al 4-lea rând, relațiile Europa-Statele Unite constituie baza comunității, a democrației; și unii și alții suntem responsabili de viitorul acestei relații.

Premierul polonez Donald Tusk a fost desemnat în funcţia de preşedinte al Consiliului European, iar ministrul italian de Externe Federica Mogherini ca șefă a diplomației europene

Publicat de Stefania Grigore, 2 septembrie 2014, 10:08

Donald Franciszek Tusk urmează să preia funcţia de preşedinte al Consiliului European, deţinută în prezent de Herman Van Rompuy, de la 1 decembrie. Noul președinte al Consiliului European a spus într-o conferință de presă că tebuie să găsim răspunsul la întrebarea cine suntem şi cum răspundem la provocări, să strângem rândurile, să ne ajutăm vecinii din est şi din sud.

Planul strategic adoptat în luna iunie a acestui an va fi proiectul pe care îl voi urma a mai spus Donald Tusk care s-a referit şi la chestiuni legate de organizarea financiar-monetară şi temerile Marii Britanii.

Îmi dau sema că problemele cu care ne confruntăm nu vor dispărea până în decembrie. Mă refer la criza economică. În ce opriveşte situaţia din zona Euro, va trebui să organizez summitul ţărilor regiunii monedei unice care va trebui să sublinieze încrederea în Uniune şi rolul pe care-l joacă aceasta. Experiența mea de prim-ministru îmi arată că, pe de o parte, disciplina fiscală, și, pe de alta, creșterea economică, sunt două provocări care pot fi combinate.

De asemenea, ne vom preocupa de temerile exprimate de Marea Britanie. Sunt convins că viitorul Uniunii nu va fi să micşorăm Uniunea Europeană. Am primit propunerile prim-ministrului David Cameron şi, într-un cadru adecvat, sunt convins că putem ajunge la o înţelegere.

Federica Mogherini, numită sâmbătă Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, a declarat că blocul comunitar trebuie să mențină deschisă calea către o soluție diplomatică în criza din Ucraina. Mulţumind şefilor de stat şi de guvern pentru decizia numirii sale, d-na Frederica Mogherini a declarat:

„Ştiu că provocările sunt enorme. În special în aceste timpuri de criză. Avem crize pe teritoriul întregii Europe. Am intenţia clară şi fermă să-mi dedic întreaga energie, putere de muncă, în interesul fiecărui stat membru şi a tuturor cetăţenilor Uniunii Europene în calitate de Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate şi vicepreşedinte al Comisiei Europene, lucrând în strânsă cooperare cu Consiliul şi Parlamentul European. Sper, aşadar, să mă asociez noii energii, noii generaţii, nu doar între cetăţenii Uniunii ci şi între liderii politici cu tradiţia italiană solidă şi îndelungată pentru sprijinul proiectelelor europene, pentru dialog, incluziune, compromis, ştim că uneori este nevoie şi de compromis, dar nu numai de compromis ci şi de acţiuni şi decizii pe care trebuie să le luăm.”

Donald Tusk, viitorul preşedinte al Consiliului European a lansat, în primăvara acestui an, un proiect pentru crearea unei pieţe unice a energiei la nivelul UE. El s-a pronunţat pentru sancţiuni eficiente împotriva Moscovei în urma operaţiunilor ruse din Ucraina. În schimb, el se opune iniţiativelor adoptate de state individual, promovând o acţiune „responsabilă” comună, în cadrul NATO şi al Uniunii Europene.

O uniune energetica europeana si parteneriatele sale stabile sunt solutiile securitatii energetice

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 iunie 2014, 11:20

In locul zicalei “Follow the money”, adica ia urma banilor, in cazul securitatii energetice europene apare si vorba lui Henry Kissinger din anii ’70 “Controleaza petrolul si controlezi toate continentele”. Combinatia si ramificatia contemporana a celor doua sintagme contureaza realitatea comunitara si continentala de azi.

Daca urmarim si banii si petrolul, dar si gazul, fie el lichefiat sau in alte forme, ajungem nu doar la Baku, in Azerbaidjan sau la tarile de la Marea Caspica, nu doar la exporturile energetice ale Rusiei catre UE – unde multe state membre au avut acorduri comerciale bilaterale, conflictul din Ucraina punand sub semnul intrebarii aprovizionarea energetica europeana – ci si la Washington. Le luam pe rand. Solutia conventionala de contrabalansare a”acestui urias bol de spaghete format din reteaua rusa de gazoducte si oleoducte spre Europa” , (cum definea analistul Daniel Yergin) s-a incercat prin deschiderea unui nou coridor sudic cu gazoductul Nabucco si Interconectorul Grecia, Turcia, Italia. Din varii motive nu s-a dovedit o strategie robusta.

Conflictul din Ucraina a pus in imediata urgenta o uniune energetica europeana, pe care premierul polonez, Donald Tusk a si propus-o. Comisia Europeana a conchis ca trebuie raspuns rapid la situatia geopolitica actuala si la dependenta de importuri energetice. Presedintele in exercitiu al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat :

UE a desfasurat o activitate intensa in urma crizei gazului in 2009 pentru imbunatatirea securitatii sale energetice. Cu toate acestea, ea continua sa fie vulnerabila. Tensiunile generate de Ucraina vin sa confirme din nou acest lucru. Luand in considerare o dependenta globala fata de importurile de energie in proportie de peste 50 %, trebuie sa luam noi masuri. In chestiunile de securitate a energiei, Europa trebuie sa se exprime si sa actioneze ca o singura entitate.

Romania face parte dintre statele membre UE producatoare de gaz natural, cu o cota de 6,5% din productia interna a Uniunii, productie de gaz ce reprezinta 23% din consumul de energie total al statelor membre, potrivit Reprezentantei Comisiei Europene la Bucuresti.. Mai mult, Romania cauta in continuare sprijin pentru realizarea interconectorului AGRI, impreuna cu Georgia si Azerbaidjan,- si asa am ajuns la Baku-, coridor care presupune aducerea de gaz lichefiat din zona caspica, pe Marea Neagra, prin Constanta, in Uniunea Europeana. Tot Romania are avantajul unor serioase rezerve petroliere in Marea Neagra, in contextul in care restul productiei de energie din UE este impartita intre cea obtinuta din petrol si produse petroliere (34%) si combustibili fosili (17%), cea nucleara (13%) si cea obtinuta din surse regenerabile (14%).

Pentru a face fata problemelor de securitate a aprovizionarii pe termen mediu si lung, Comisia Europeana propune parteneriate de incredere si actiuni de finalizare a pietei interne a energiei si construire a legaturilor lipsa din infrastructura .Comisia a identificat aproximativ 33 de proiecte de infrastructura critice pentru securitatea energetica a UE. Si iata ca ajungem la cel de-al treilea punct enuntat la inceput, parteneriatul energetic stabil si pe termen lung care se negociaza deja in cadrul Acordului de liber schimb cu SUA. Fara sa mai amintim promisiunea facuta de presedintele Obama, cu o luna in urma, la Bruxelles, de a trimite de urgenta UE, cantitati mari de gaz lichefiat, la nevoie.

UE va urmari sa stabileasca legaturi si cu noi tari partenere, de exemplu, in regiunea bazinului Marii Caspice, continuand sa extinda coridorul sudic al gazelor, dezvoltand hub-ul de gaz mediteranean si consolidand aprovizionarea cu gaz lichefiat, a decis Comisia Europeana.