Ştefan Ciochinaru: Europa este un uriaș economic, dar este un pitic strategic

Publicat de prosavioleta, 11 noiembrie 2024, 14:41

Cristian Dumitrașcu: Domnule Ciochinaru, bun venit din nou în studioul agenției.
Ştefan Ciochinaru: Bine v-am găsit!
Cristian Dumitrașcu: Vă propun ca înainte să vorbim despre alegerea președintelui american, să vă ocupați un pic de situația internațională, la fel de complicată, așa cum era și în vremea în care noi am făcut interviul anterior. Ce e schimbat? Intrarea Coreei de Nord în conflictul ucrainean.
Ştefan Ciochinaru: Este un act de o extremă gravitate, pentru că de fapt abia acum are loc o internaționalizare a războiului din Ucraina. Interesant este că, de pildă, în revista Foreign Affairs, o revistă extrem de interesantă, acolo se publică pentru prima dată așa-numitele baloane de încercare, care după trei-patru luni de la publicare și ajustările care decurg din reacțiile la articolele publicate, lucrul acela îl vedem, îl regăsim în politici oficiale ale unor guverne și state ale lumii. Ei bine, în Foreign Affairs se scria acum două zile despre faptul că războiul din Ucraina devine prin imixtiunea nord-coreană un război mondial. Poate părea puţin forțat, puțin cam puternic acest titlu, această aserțiune, dar ea este reală, pentru că evident că pasul imediat următor a fost ca guvernul de la Seul, din Coreea de Sud, să spună: în această situație suntem îndreptățiți la două lucruri: unu –  să observăm cu atenție ce se întâmplă cu nord-coreenii pe frontul din Ucraina și doi – să furnizăm armament de ultimă oră armatei ucrainene.
Cristian Dumitrașcu: Ceea ce nu se întâmplase până acum.
Ştefan Ciochinaru: Ceea ce nu se întâmplase până acum. Coreea de Sud era neutră în acest… sigur condamnase invazia, încălcarea dreptului internațional, dar nu se amesteca în acest conflict. Acum are toată îndreptățirea să o facă, pentru că trupele nord-coreene merg acolo și există o declarație oficială în sensul acesta, venită de la Phenian, care spune că militarii nord-coreeni sunt acolo pentru a dobândi experiența necesară combaterii prin luptă a inamicului, deci, cu alte cuvinte, să se antreneze în condiții de război. Președintele Zelenski, ieri dimineață, a anunțat că au avut deja loc primele ciocniri cu acești mercenari, să-i numim așa, nord-coreeni…
Cristian Dumitrașcu: Şi că au apărut primele victime.
Ştefan Ciochinaru: … și aceștia au înregistrat primele victime pe frontul din Ucraina, lucru, repet, deosebit de grav. Este foarte grav, mai ales că vedeți ceea ce se întâmpla până acum în Ucraina – și noi am discutat de-a lungul acestui an de mai multe ori, era într-un fel o tatonare reciprocă pe front, un avans lent al trupelor rusești, care trebuiau să îndeplinească ordinul lui Putin de cucerire completă a Donbasului, pentru că acesta era obiectivul strategic al Moscovei, dar atât, pentru că se aștepta rezultatul alegerilor din America și abia după aceea urma să se vadă ce întâmplă mai departe. Or, faptul că până la alegerile din Statele Unite, până la a vedea ce se întâmplă mai departe, după ce lumea liberă are un nou lider, trupele nord-coreene intervin nemijlocit în conflictul din nou cu Ucraina, e de o gravitate extraordinară, pentru că sigur că din Coreea de Nord venea spre Rusia o mare cantitate de armament și de muniție, sigur că din Iran venea muniție, veneau rachete, veneau drone. Sigur că din China veneau componente electronice pe diverse canale, datorită cărora să nu poată fi acuzată oficial China că alimentează armata rusă, dar lucrul ăsta se întâmpla și era cunoscut, numai că de data vorbim de trupe, de oameni, de soldați. Și asta, repet, creează o situație foarte dificilă, inclusiv dacă va fi să se discute despre un armistiţiu sau o pace, pentru că nu mai sunt implicate doar le două țări. Iată că apare o implicare directă a unei alte țări, de pe alt continent. Și aici vreți, vă rog să-mi dați voie să subliniez un lucru: în ultimii 300 de ani, cred, pe teritoriul Europei n-a luptat nimeni din afara Europei, cu excepția americanilor și canadienilor. Ori acum vorbim de trupe dintr-o țară asiatică, din extremul Orient, care se află pe teritoriul Europei într-un război european.
Cristian Dumitrașcu: De la Ginghis Han încoace probabil că nu s-a mai întâmplat aşa ceva.
Ştefan Ciochinaru: Nu s-a mai întâmplat, ceea ce este de o gravitate extraordinară, ceea ce naște întrebări cu privire la rolul și la puterea Europei și pune într-o altă lumină încercările unor țări europene de a se clădi ca putere de sine stătătoare. Europa trebuie să-și aibă puterea ei militară, puterea ei de descurajare, puterea ei de negociere politică, pentru că, da, Europa este un uriaș economic, dar este un pitic strategic și lucrul acesta ar trebui să se schimbe și ceea ce se întâmplă în Ucraina și imixtiunea aceasta senină a unei țări din Asia în probleme europene ar trebui să ne îngrijoreze, cel puțin.
Cristian Dumitrașcu: De-abia se stabilizase cumva situația din Orientul Mijlociu, a venit declarația ministrului de externe coreean, nord-coreean, care a spus după, cum bine știți, vom merge până la victoria finală împreună cu Federația Rusă în Ucraina. Apare și această poziție despre care vorbeați, până la urmă, intenția legitimă a sud-coreenilor să trimită sau nu trupe în…
Ştefan Ciochinaru: Nu știu dacă trupe, dar specialiști vor trimite.
Cristian Dumitrașcu:… specialiști. Ne întoarcem la președintele Franței, nu mai departe de, să zicem, nu știu cum, jumătate de an în urmă, poate mai bine, vorbea și Macron despre eventuala mobilizare a Europei pentru a apăra cu trupe Ucraina.
Ştefan Ciochinaru: A vorbit-o și cu două zile în urmă la Budapesta.
Cristian Dumitrașcu: Şi la Budapesta, da.
Ştefan Ciochinaru: A spus de fapt același lucru atunci când a arătat că Europa nu-și poate permite ca Rusia să câștige în Ucraina, Europa și că Europa este datoare să facă absolut tot ce poate, să facă şi imposibilul pentru ca Rusia să nu câștige în Ucraina. Pentru că, domnule Dumitrașcu, dacă Rusia câștigă în Ucraina, atunci nu vom mai avea o Uniune Europeană, nu vom mai putea vorbi de o putere europeană, atunci Europa va fi subsumată acestei mari puteri euroasiatice, lucru pe care Putin îl urmărește, a declarat-o. De acea duce un război hibrid la toate nivelurile în Europa.
Cristian Dumitrașcu: Așa de repede se poate întâmpla asta?
Ştefan Ciochinaru: Nu e nevoie să se întâmple repede. Se întâmplă și pentru faptul că toate țările din Europa Centrală și de Est se vor simți trădate, dacă Ucraina pierde, dacă Ucraina nu are suficient sprijin ca să facă față tăvălugului rusesc, ar fi percepută ca o nouă Ialta. Din nou, Europa Centrală și de Est ar fi sacrificată pentru liniștea și prosperitatea unei părți de Europă îndepărtată în vest, ceea ce nu este acceptabil. În acel moment, pe bună dreptate, țările din partea aceasta a continentului ar zice ‘domnule, dacă asta e situația și dacă suntem atât de ușor abandonați, păi atunci trebuie să ne negociem situația cu această mare putere de tip imperial, această putere agresoare care n-are nicio considerație pentru dreptul internațional și să vedem ce trebuie să facem ca să supraviețuim. Este și motivul pentru care, ați văzut, Orban, Viktor Orban vorbesc, premierul Ungariei strălucea de fericire la reuniunea de zilele trecute de la Budapesta, pentru că în America a câștigat Trump, marele lui prieten, da?, Fundația Heritage, prin care Orban a ținut legătura în permanență cu Trump și cu echipa sa este cea care orchestrează politica americană în momentul de față în jurul lui Trump, deci el se aşteaptă, cum a declarat, după ce a vorbit cu Trump la telefon, să facem lucruri mari împreună. Care ar putea fi lucrurile acestea mari? O Uniune Europeană mai puțin integrată, mai puțin coerentă, mai puțin puternică.
Cristian Dumitrașcu: Că tot ați venit aici cu acțiunea, cum interpretăm viitorul, să zicem, în ultimele șase luni, după ce Donald Trump va fi depus jurământul în ianuarie, nu putem ascunde temerile tuturor europenilor, sau cel puțin ale celor de aici din estul Europei, care au avut precedentul format în primul mandat și care se simt în pericol?

Ştefan Ciochinaru: Alegerea lui Donald Trump a reprezentat o veste foarte bună pentru Budapesta, o veste foarte bună pentru Moscova, o veste foarte proastă pentru Beijing, o veste foarte proastă pentru Bruxelles, pentru Londra. În a doua zi după noaptea alegerilor americane, britanicii s-au întâlnit într-o reuniune de urgență în care au discutat, atenție foarte mare, despre nevoia de a abandona Brexitul, de a se întoarce în Europa, pentru că doar în felul acesta…
Cristian Dumitrașcu: Foarte interesant!
Ştefan Ciochinaru: Ar putea să fie la adăpost de imprevizibilitatea lui Donald Trump. De altfel, presa britanică spune că pentru premierul Starmer este o catastrofă alegerea lui Trump şi pentru Marea Britanie. Așa că, vedeți dumneavoastră, lucrurile sunt foarte delicate. Trump va fi nevoit… Vorbeați de primele șase luni. În primele șase luni, el își face echipa și dă drumul la rezolvarea unor probleme pe care le-a promis. Adică el a promis să rezolve migrația ilegală din Statele Unite, chiar cu prețul deportării a peste 11 milioane de oameni.
Cristian Dumitrașcu: Credeți?
Ştefan Ciochinaru: Nu e vorba de ce cred, este vorba despre ceea ce a promis și va trebui să livreze. Dacă va reuși sau nu depinde și de justiția americană, de de instituțiile americane ș.a.m.d. De asemenea, a promis că în secunda doi îl demite pe procurorul new-yorkez care instrumentează două dosare penale împotriva sa. Cred că la momentul la care noi vorbim, acest procuror deja studiază cum să închidă dosarele, urmăririle penale. De asemenea, el a promis că va rezolva catastrofa economică în care se găsește America și cum va face lucrul acesta? El a și spus. Unu: va reduce taxele, impozitele astfel încât să încurajeze cât mai mult producția. Va încuraja repatrierea unor industrii în Statele Unite ale Americii, care vor fi scutite de taxe și impozite, care taxe și impozite, de fapt, tarife se vor aplica într-un mod care ține de războiul economic, adică pentru produsele europene se va pleca de la 10 și se va ajunge până la 20% tarife de import din Uniunea Europeană, iar pentru produsele chineze până la 60%. Vorbim de 60% creșterea tarifelor. Asta înseamnă războaie economice, adică să nu ne ferim de cuvinte, pentru că ele ne spun care e realitatea. Va face lucrurile acestea, fără îndoială, Trump, dar asta va genera alte probleme. Sigur, se vor crea locuri de muncă. Sigur, economia va accelera în creștere. De altfel, semnalele de pe burse, ați văzut, sunt bune după alegerea lui Trump, au crescut acțiunile, dar va genera probleme sociale foarte mari, pentru că vor fi puțini bani pentru sistemul de sănătate, care oricum este injust și dezechilibrat în America. Vor fi mai puțini bani pentru învățământ, vor fi mai puțini bani pentru programe sociale, de incluziune ș.a.m.d. Or, astea nu se vor vedea imediat, în cele șase luni sau în primul an de care vorbim. Dar în doi ani, în trei ani, ele vor produce rezultate grave și doar o economie foarte performantă ar putea să astupe puțin aceste probleme sociale prin banii mulți care ar veni la oameni. Rămâne de văzut însă dacă va reuși. Proiectul e foarte ambițios, dar ce vreau să spun este că el este obligat să se ocupe de America, ceea ce înseamnă că va avea foarte puțină disponibilitate pentru politica internațională. E posibil ca America să fie prima țară care să se retragă a doua oară din Tratatul de la Paris privind clima. A retras-o Trump o dată, Biden a băgat America la loc în tratat, acum probabil că Trump va scoate din nou Statele Unite din Acordul de la Paris. E posibil. De asemenea, el are o problemă: ca să poată să aibă liniște acasă, el trebuie să închidă două mari probleme externe de războaie calde – Ucraina și Orientul Mijlociu. În Ucraina e clar că va avea loc o negociere cu Moscova şi cu Kievul și va încerca, cum a declarat de altfel Trump, să impună pacea prin forță, prin forța Americii, printr-un ultimatum politic și strategic către cele două state. Ce va presupune asta? Unde… Nu, Trump e un negustor, el e un businessman, el este un tip căruia îi place să negocieze. Ce va negocia, până unde va merge negocierea nu știe nimeni. În momentul de față, apar tot soiul de scenarii.

Eu nu le-aş da o foarte mare credibilitate în acest moment pentru că există și limite până la care poate să meargă negocierea și pe care Donald Trump, în entuziasmul său caracteristic, încă nu le-a descoperit, dar le va descoperi atunci când, vorba lui Putin, în biroul său vor intra niște domni în niște costume impecabile, care îi vor spune: Asta nu se poate, domnule președinte! Rămâne de văzut, deci. Iar în Orientul Mijlociu, în Orientul Mijlociu, vedeți la Ierusalim, Bibi Netanyahu a fost unul dintre cei fericiți pentru alegerea lui Trump. El este un prieten al lui Trump. E clar că se va strânge laţul în jurul Iranului, că vor fi repuse pe tapet Acordurile Abraham, că va fi foarte mult întărită poziția Arabiei Saudite. E foarte posibil ca anul viitor să vedem chiar un acord de pace Arabia Saudită-Israel și probabil să apară chiar un soi de mică piață comună în Orientul Mijlociu. Dar, repet, totul pe încercuirea, îngrădirea Iranului şi pe scoaterea completă din joc a ceea ce înseamnă Hamas, Hezbolah, houthii, adică acei actori proxi ai Iranului.
Cristian Dumitrașcu: La final, pentru astăzi, domnule profesor Ciochinaru, cum ne raportăm noi față de noua situație? Spuneați că una dintre măsuri va fi aceea de a scădea taxele. Se va regăsi asta și în bugetul Armatei Statelor Unite? Pe cale de consecință, noi ar trebui să fim îngrijorați pentru asta?
Ştefan Ciochinaru: Nu, în primul mandat, Trump a mărit bugetul armatei americane și cred că va face același lucru și acum. Nu uitați că în spatele lui s-a aflat Lockheed, nu uitați că în spatele lui s-a aflat Boeing, deci mari producători de armament americani au fost în spatele campaniei electorale a lui Donald Trump. Ei vor fi în continuare acolo. El are o puternică susținere din această zonă. Nu, bugetul armatei americane sunt aproape convins că va fi majorat. Nu uitați cuvintele pe care le-a spus despre noua stea în ascensiune Elon Musk. Și când relata dialogul lui cu Elon Musk și îl întreba pe Elon Musk: Mai poate să facă cineva în America ce faci tu? Nu. Mai poate să facă cineva în lume, ce faci tu? Nu. Foarte bine, atunci te susținem. Trebuie să avem grijă de geniile noastre. Aceasta este optica, deci, dimpotrivă, va băga mai mulți bani în înzestrarea armatei americane, astfel încât superioritatea acesteia să fie incontestabilă. Asta este de așteptat. În ce ne privește pe noi, politica Statelor Unite față de flancul estic, față de ceea ce este, în momentul de față, prima linie de apărare a NATO şi a lumii libere se face în Congres, se face la Casa Albă, dar se face mai ales la Pentagon. Acolo unde nu se joacă nimeni, acolo unde este vorba de forțe militare, de echipamente de sute, mii de miliarde, acolo nu ne jucăm, acolo punem piesele pe tablă ca la șah și gândim cu șapte mutări înainte, cu şapte ani înainte, cu opt ani înainte nu se schimbă lucrurile. Nu aici se vor schimba lucrurile. Noi trebuie să fim atenți, dacă vreți, în această abordare tranzacționistă a lui Donald Trump, să fim atenți la ce se întâmplă în Moldova, la alegerile care vor avea loc anul viitor în Moldova și unde e foarte important cine va face guvernul. Noi trebuie să fim foarte atenți la ce se întâmplă cu forțele iliberale din jurul României, care s-ar putea să simtă un vânt puternic în pânze şi să facă unele gesturi mai puțin fair-play față de colegii europeni. La aceste lucruri trebuie să fim atenți, dar cred că, până la urmă, lecția poloneză e cea mai importantă pentru noi. Până să ne ajute alții, trebuie să vedem cum ne ajutăm singuri și cred că ceea ce ar trebui să facem ar fi să ne pregătim, și să ne pregătim și să ne pregătim 24 de ore din 24, şapte zile din șapte, 12 luni pe an pentru a fi mai puternici, pentru a fi mai rezilienți și pentru a fi, dacă vreţi, mai coezivi, din punct de vedere național.
Cristian Dumitrașcu: Domnule profesor Cochinaru vă mulțumesc mult pentru interviu în această dimineață și vă mai așteptăm!

Ştefan Ciochinaru: Cu multă plăcere!

Ştefan Ciochinaru: Rusia, în momentul de față, nu este în condiția de a deschide un al doilea front, de a ataca un teritoriu NATO. Abia reușește să facă față în Donbas, unde a avut nevoie de două luni ca să traverseze un râu și după două luni și jertfe uriaşe a pierdut în două zile tot teritoriul

Publicat de Gabriel Stan, 26 septembrie 2022, 11:00

În această săptămână, invitat la rubrica tradițională a fost analistul profesor de relații internaționale Ștefan Ciochinaru. Alături de Cristian Dumitrașcu au încercat să întoarcă pe toate părțile declarația lui Vladimir Putin și mobilizarea generală din Rusia.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule Ştefan Ciochinaru, bine ați venit la Radio!

Ştefan Ciochinaru: Bine v-am găsit!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Ne-am auzit în urmă cu ceva timp, în plină criză a Taiwan-ului, ați afirmat niște lucruri atunci care s-au confirmat. Nu credeam atunci că vom ajunge în momentul în care, iată, în Rusia s-a dat, ca să spunem așa, colocvial, mobilizare generală.

Deși în mediile diplomatice acest lucru era de așteptat, cum o vedeți acum, la doar câteva zile de la discursul lui Vladimir Putin?

Ştefan Ciochinaru: Putin a fost îmbrâncit să treacă Rubiconul. E recunoașterea faptului cu operațiunea specială, cum a numit-o el, a eșuat și acum trebuie să recunoască că poartă un război împotriva Ucrainei, că resursele pe care le-a avut pentru operațiunea specială sunt epuizate și că este nevoie de carne de tun, pentru că, sigur, el a vorbit despre o mobilizare parțială doar a rezerviștilor, însă din sursele aflate la fața locului am putut afla în cursul zilei de astăzi că de fapt are loc o mobilizare generală a tuturor celor între 18 și 65 de ani.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vom mai reveni la simbolistica acestei mobilizări parțiale, dar de fapt, generale. S-a mai întâmplat un lucru important pe frontul de est: acest schimb de prizonieri, printre care eroii de la Azovstal, care au fost trimiși în Turcia, am înțeles.

Ştefan Ciochinaru: Da, știm foarte bine că rușii nu fac cadouri niciodată, deci dacă au eliberat acești prizonieri înseamnă că prizonierii pe care îi vor elibera ucrainenii sunt cel puțin la fel de importanți.

Dar aici nu trebuie omis nici meritul medierii turce, a președintelui Erdogan în particular, care a reușit să convingă Moscova că e bine, e umanitar, e până la urmă normal în astfel de condiții să se petreacă acest schimb de prizonieri.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Revenind la discursul lui Vladimir Putin, sigur, lumea se așteaptă de la noi, de la redacția Ora Armatei, de la emisiunea Jurnal Militar, să vorbim lucrurile în cel mai tehnic, dar și cel mai adevărat stil posibil.

Suntem cu toții îngrijorați în momentul în care, iată, se vehiculează din nou amenințarea nucleară, mai ales că au fost nominalizate și țări europene, printre care și România. Cum o priviți? Este o schemă mai mult diplomatică sau este cumva Vladimir Putin scăpat de sub control?

Ştefan Ciochinaru: Sunt două paliere aici. O dată este pentru uzul intern, pentru că, dacă vă amintiți, Putin a evocat pericolul la care este expusă Rusia.

Rusia este amenințată de către Occident, este amenințată independența și suveranitatea Rusiei și atunci rușii au arme și nu glumesc, sunt gata să le folosească pentru a se apăra. Este o ficțiune totală. Nimeni nu a amenințat Rusia.

Dimpotrivă, Rusia este cea care a invadat o țară suverană, membră a Organizației Națiunilor Unite, încălcând în felul acesta principiile de bază ale ONU. Rusia este cea care a amenințat Occidentul cu folosirea armei nucleare. Aduceți-vă aminte de de ditirambele care spuneau că Londra va fi înecată…

Cristian Dumitrașcu (realizator): Așa e.

Ştefan Ciochinaru: Că Bonn-ul va fi distrus, că Parisul nu va mai exista. Cât despre Polonia, România, țările baltice, ce să spunem? Nici nu se mai puneau la socoteală în această distrugere generală.

Ei bine, acum Putin inversează discursul. El spune că trebuie să se apere, deși nu-l atacă nimeni, deși nici măcar Ucraina nu a atacat Rusia. Și se feresc în continuare ucrainenii să lovească pe teritoriul rus, cu excepția unor depozite de materiale militare de la granița cu Ucraina.

Și acolo vorbim de necesități militare stricte. Putin ce face? Putin mobilizează, bun, poate să mobilizeze milioane de soldați. Rămâne de văzut dacă va reuși, pentru că milioanele astea deocamdată fug peste graniță.

Dar cum o să-i antreneze, cu ce o să-i echipeze, ce fel de arme le va pune în mână? Pentru că Rusia nu mai are nimic din toate astea.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Din punctul nostru de vedere, al românilor, este limpede că militar stăm cel mai bine din toată istoria, nu doar istoria recentă, că avem grupuri de luptă, că avem apărare antirachetă la Deveselu, dar, iată, și sistemul franțuzesc de la Kogălniceanu.

Cum vedeți dumneavoastră, în afară de latura militară, diplomația statului român cu privire la această situație? Suntem în pericol?

Ştefan Ciochinaru: Domnule Dumitraşcu, eu cred că statul român face exact ceea ce trebuie să facă și se comportă exact așa cum trebuie să se comporte un bun aliat înăuntrul unei organizații, unei alianțe militare. Nici mai mult, nici mai puțin.

Pe de altă parte, nici Armata Română nu mai este ceea ce era în 1990, când vorbeam de o armată pe bază de recrutare, de civili. Vorbim de o armată profesionistă, de o armată dotată în momentul de față mult mai bine decât altădată.

Dumneavoastră sunteți specialist militar, dar dacă nu mă înșel, cred că avem un număr dublu sau triplu de Himars față de Ucraina și vedem ce face Ucraina cu un număr mai mic de Himars.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Aşa este!

Ştefan Ciochinaru: Nu am avea niciun fel de emoții cu privire la vreun pericol rus, cu atât mai mult cu cât cred că Rusia, în momentul de față, nu este în condiția de a deschide un al doilea front, nu este în condiția de a ataca un teritoriu NATO.

Ea abia reușește să facă față acolo, în Donbas, unde, vă aduceți aminte, a avut nevoie de două luni ca să traverseze un râu și după două luni și jertfe uriaşe, iată, a pierdut în două zile tot teritoriul.

Noi am fost victimele unei formidabile mașinării de propagandă, care ne-a prezentat permanent armata rusă ca pe cea mai puternică, mă rog, a doua cea mai puternică armată din lume, o forță formidabilă, care în două ore, aduceți-vă aminte, în două ore e la București.

Toate astea nu făceau altceva decât să născocească o fantasmă militară, a cărei victimă a căzut însuşi Putin. Putin a ajuns să creadă că el chiar are o astfel de armată, Putin a ajuns să creadă că el va fi primit cu flori în Ucraina, Putin a ajuns să creadă că la Kiev nu e vorba de un regim legitim al ucrainenilor, ci de niște neonaziști.

Și atunci a luat niște decizii aberante, s-a trezit într-o capcană din care acum nu mai poate să iasă și a ajuns exact ca Hitler. Din bârlogului de la Kremlin, Putin, acum, dă ordine directă generalilor ruși de pe front. Este aberant, inutil să spun că acești ofițeri ruși de pe front sunt profund nemulțumiți de deciziile care le sunt impuse de la Kremlin.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Așa stând lucrurile, să sperăm că finalul e aproape, că finalul rușilor, că finalul lui Vladimir Putin este mai aproape decât ne închipuim. Mulțumim tare mult!

Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost profesorul de relații internaționale Ștefan Ciochinaru. Domnule Ciochinaru, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio!

Ştefan Ciochinaru: Cu multă plăcere! O zi bună!

Cristian Dumitrașcu (realizator): O zi bună!

Grupul Consultativ în domeniul Apărării privind Ucraina

Publicat de Gabriel Stan, 2 mai 2022, 12:46

Prima reuniune a Grupului consultativ în domeniul apărării privind Ucraina a avut loc marți în Baza Aeriană Ramstein din Germania. Grupul constituit la inițiativa Statelor Unite ale Americii și format din peste 40 de state printre care și România urmărește întărirea capacității de apărare a Ucrainei prin coordonarea și întărirea eforturilor de ajutorare venite din partea comunității internaționale. Secretarul american al apărării, Lloyd Austin:

Ne-am oferit asistența cu o viteză record și toată lumea poate vedea cum această asistență face diferența pe câmpul de luptă. După înfrângerea Rusiei în zona Kievului, războiul intră acum într-o nouă fază, dar nimeni nu este păcălit de pretextele lui Putin sau de pretențiile lui false asupra Donbasului.

Să fim clari, invazia Rusiei este nejustificată la fel sunt și atrocitățile rusești. Cu toții pornim azi de la aceeași premiză morală…Rusia alege să poarte un război pentru a satisface ambițiile unui singur om.

Ucraina este nevoită să ducă un război pentru a-și apăra democrația suveranitatea și cetățenii. Însă miza se întinde dincolo de Ucraina și chiar dincolo de Europa.

România a fost reprezentată de Ministrul Apărării, Vasile Dâncu, care a evidențiat nevoia urgentă de deschidere și funcționare necondiționată a unor culoare umanitare.

Mircea Geoană: “Noi aici suntem organizația care este chemată să vegheze zi și noapte, indiferent de tipul de risc, de tipul de direcție strategică. Este în codul genetic al NATO”

Publicat de Gabriel Stan, 24 ianuarie 2022, 18:16

„Subiectul săptămânii” este un interviu realizat de colegii de la ziarul armatei, de la Observatorul Militar, un videointerviu realizat de la distanță cu secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană. Îl puteți viziona integral pe pagina de Facebook Observatorul Militar.

Marius Bâtcă a dezbătut împreună cu adjunctul Alianței Nord-Atlantice posibilele evoluției geostrategice ale situației tensionate de la granița de est a NATO.

Mircea Geoană: Este un moment complicat. Este probabil şi dacă ne uităm puțin retrospectiv cel mai complicat moment de securitate din Europa din ultimii 30 de ani și este evident faptul că sursa acestor tensiuni este Federația Rusă.

Şi nu acum, cu mulți ani în urmă, ne reamintim 2014, ocuparea ilegală a Crimeii, războiul din Donbas, înainte mai devreme incursiunea militară din Georgia, presiunea constantă pe Republica Moldova și pe țările din spațiul răsăritean, prezența tot mai pronunțată și mai activă și uneori agresivă în Mediterană, în nordul Africii, o postură militară și înzestrare militară, care, evident, creează preocupări.

Ca să vă dau o cifră comparativă pentru a sparge puțin și miturile pe care Federația Rusă încearcă să le propage la adresa NATO sau la adresa Statelor Unite este că prezența militară americană în Europa este astăzi 10% din ceea ce era în timpul Războiului Rece.

Deci unul din zece americani au rămas, nouă din zece au plecat. Într-o perioadă complicată dialogul este foarte necesar, de aceea noi suntem doritori în continuare să angajăm Rusia pe calea dialogului, pe calea diplomației, pe o soluționare politică a problemelor.

E adevărat că, uneori inclusiv în propunerile recente, Federația Rusă nu știm dacă mod deliberat sau în mod maximalist avansează propuneri care o parte dintre ele sunt inacceptabile pentru noi, și pentru noi cei din flancul estic, dar și pentru noi ca europeni și ca aliați în lumea transatlantică.

Dar sunt și alte zone din propunerile Federației Ruse, pe care și noi dorim să le comentăm și să intrăm într-un dialog, mai mult decât o singură întâlnire a Consiliului NATO-Rusia, în care eventual am putea găsi o înțelegere și am putea să găsim formule care de ambele părți să permită detensionarea situației. Dar prima precondiție, orice pozitiv pe agendă este dezescaladarea situației din jurul Ucrainei.

Este anormal să pui presiune atât de explicită, de ostentativă pe o țară suverană din Europa și evident că descurajare și apărare pe de o parte și dialog pe altă parte este poziția constantă și politica constantă a NATO în raporturile noastre cu Federația Rusă.

Marius Bâtcă (realizator): Ştiu că dvs, sunteți un om al dialogului, al diplomației. De multe ori ați pus accent pe faptul că NATO în special este o organizație foarte deschisă la dialog cu Rusia, numai că trebuie să fie sinceritate de ambele părți, însă, după aceste trei runde de discuții, observ din partea oficialilor de la Moscova o reticență în a continua dialogul, chiar s-a spus: nu mai avem ce să mai discutăm.

Nu ni s-au îndeplinit condițiile, noi considerăm că nu are rost. În același timp, se susține că se așteaptă un răspuns în scris. Care este pasul următor? Ce urmează să facă NATO? Ce ar putea să facă SUA în aceste condiții, având în vedere că se pun numai ultimatumuri și totul este așa: vrem noi! Batem cu pumnul în masă!

Mircea Geoană: Secretarul general Jens Stoltenberg, care este și președintele Consiliului NATO-Rusia, deci este președintele celor 30 de aliați și Federația Rusă, în jurul aceleiași mese –  de fapt, la întâlnirea noastră de acum câteva zile, ca și la o altă organizație internațională, Federația Rusă era între România și Slovacia, era așezată alfabetic în jurul aceluiași mese, ca un semnal de dorințe de dialog – și ca președinte al Consiliului NATO-Rusia, secretarul general a închis, a tras concluziile acestui prim Consiliu NATO-Rusia, spunând că vor urma din partea noastră, din partea NATO, către Federația Rusă și către toți aliații, evident, o serie de propuneri în scris.

Același lucru l-a menționat și administrația americană. Sunt în pregătire răspunsuri scrise la propunerile Federației Ruse.

Deci noi, când spunem un lucru,  ne ținem de cuvânt. De aceea, în următoarele zile, vom relua acest dialog într-o formă scrisă. Rămâne de văzut dacă Federația Rusă, care încă nu a spus de o manieră decisivă dacă dorește să continue dialogul cu NATO și cu Statele Unite sau nu dorește să continue dialogul cu noi și cu Statele Unite.

Pe dimensiunea OSCE, Federația Rusă a fost puțin mai explicită, spunând că principalele două căi, modalități de negociere sunt cele bilaterale cu Statele Unite și multilaterale cu NATO. Chiar am terminat în urmă cu câteva ore un Consiliu NATO-Rusia, în care am discutat exact aceste lucruri cu toți aliații și vom transmite în următoarele zile propuneri scrise.

Atunci vom vedea. Dacă Federația Rusă este în mod real interesată de un dialog constructiv cu NATO, dacă într-adevăr dorește să găsim împreună soluții care să fie acceptabile ambelor părți, nu cu ultimatumuri, nu cu… nici măcar cu diplomație prin intermediul presei. E bine să fie transparență, sunt primul care încurajez transparența, dar sunt și lucruri mai delicate, mai gingașe care trebuie discutate nu atât de mult prin interiorul marilor publicații occidentale, cât în interiorul acestor discuții.

Eu unul îmi păstrez un optimism prudent cu privire la șansa de a avea măcar o a doua reuniune a Consilului NATO-Rusia. Până la urmă ar fi nefiresc ca Federația Rusă să ceară un răspuns din partea noastră, noi să îl trimitem și după aceea să nu putem să revenim la masa dialogului.

Unde se va merge mai departe? Sperăm că se va merge către detensionarea situației, către dezescaladarea presiunilor imense asupra Ucrainei și vedeți că sunt de natură militară, sunt și de natură hibridă și să putem să revenim la o situație…

Marius Bâtcă (realizator): Cibernetică…

Mircea Geoană: … la o situație de dialog și o situație detensionată la nivel european.

Marius Bâtcă (realizator): În cazul în care totuși eforturile NATO, ale occidentului, ale SUA nu vor avea rezultat, Rusia nu va trimite un feedback pozitiv, ne putem aștepta totuși la o escaladare, la un conflict nedorit?

Mircea Geoană: Sperăm să nu se ajungă la această situație și ca în cele din urmă, într-un fel evaluarea cost-beneficiu pentru Federația Rusă să indice pentru conducerea acestei țări importante, că costurile pentru o acțiune militară repetată – nu e prima dată, dacă era o ipoteză de lucru, puteam să spunem ”haideți să fim un pic mai puțin vigilenți” – nu! – în 2014 am văzut ce s-a întâmplat la adresa unui stat suveran și independent din Europa, cu anexarea ilegală a Crimeei.

De aceea, eu nu vreau să repet ceea ce au spus și liderul alianței noastre, Jens Stoltenberg, și principalii noștri aliați din NATO: SUA, Canada, Marea Britanie, ce a spus și Uniunea Europeană la unison.

Deci vreau să vă spun că frontul este atât de unit din partea noastră, a aliaților din Europa și din America de Nord, încât costurile ar fi extrem de severe la adresa Federației Ruse. Sperăm să transmitem acest mesaj de unitate și de fermitate pe de o parte – a spus-o și aliatul american, a spus-o secretarul general, v-o spun și eu în calitatea mea oficială de la NATO: în cazul în care se întâmplă o destabilizare sau o incursiune militară la adresa Ucrainei, și postura  NATO pe flancul estic va crește în mod corespunzător.

Noi aici suntem organizația care este chemată să vegheze zi și noapte, indiferent de tipul de risc, indiferent de tipul de direcție strategică din care ar veni riscul sau de domeniul strategic din care ar putea proveni un risc la adresa oricărui aliat, să luăm măsuri, să ne protejăm aliații.

Acest lucru este în codul genetic al NATO și în timp ce noi vorbim și încurajăm și angajăm un dialog, sperăm constructiv, cu Federația Rusă, în același timp ne facem și planificare prudentă, inclusiv de natură militară, pentru că Ucraina într-devăr nu este un aliat și nu i se aplică articolul 5, dar articolul 5, acest fundamental angajament solemn și sacru între aliații din NATO, care face să fie și unicitatea acestei alianțe a noastre, este mai activ și mai vigilent decât oricând.

Deci, încă o dată un mesaj de încurajare a dialogului, un mesaj de descurajare a violenței și a conflictului și, în același timp, un mesaj extrem de clar de fermitate, de unitate și de faptul că NATO veghează, suntem vigilenţi și că securitatea țărilor NATO, începând cu România, continuând cu flancul estic și oriunde în altă geografie sunt protejate de cea mai importantă, masivă şi credibilă alianță NATO.