Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 8 decembrie 2021, 15:29

Teodora Mazere (realizator rubrică): Marți, 30 noiembrie, conducerea Ministerului Apărării Naționale a organizat o videoconferință, la care au participat reprezentanții echipelor de comandă ale structurilor care acționează în mai multe zone de pe glob în misiuni externe. Recent învestit în funcție, ministrul Vasile Dâncu i-a asigurat pe militarii români aflați departe de casă că una dintre prioritățile mandatului său este îmbunătățirea calității vieții personalului Armatei Române.

Vasile Dâncu: Sunteţi cei mai buni ambasadori ai noștri și pentru asta vă mulțumim. Raportați întotdeauna orice nevoi aveți, pentru că noi vom fi alături și vom reacționa prompt. Vă transmit la mulți ani de Ziua Națională, să fiți sănătoși și să vă întoarceți cu bine acasă. Vă așteptăm cu drag!

Teodora Mazere (realizator rubrică): Primii la raportul de dimineață au fost marinarii de pe Fregata Regina Maria. Din luna octombrie una dintre navele fanion ale forțelor navale române este integrată în gruparea navală permanentă a Nato și desfășoară misiuni de monitorizare a traficului maritim în Marea Mediterană pentru consolidarea securității aliantei pe flancul sudic. A raportat comandantul navei, comandorul Adrian Gobjilă.

Comandor Adrian Gobjilă: Nava se află în prezent la finalul exerciţiului NIIRIS 2021. Starea moralului şi starea de sănătate sunt foarte bune. Tot echipajul navei este vaccinat. Până în prezent nu am avut simptome, nu am avut cazuri de infectare.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Forțele Navale Române participă cu Puitorul de mine și plase Viceamiral Constantin Bălescu și un detașament de scafandri de luptă prin incursiune ambarcat la operația Irini de respectarea embargoului ONU asupra armelor impus Libiei si de combatere a traficului ilicit de produse petroliere, droguri și persoane. Comandantul puitorului de mine și plase, căpitan comandorul Daniel Gheorma

Căpitan Comandor Daniel Gheorma: Puitorul se află în portul Souda, Grecia, în scopul refacerii capacităţii operaţionale alături de alte 12 nave integrate atât în grupări de luptă permanentă ale NATO, cât şi UE. Tot echipajul navei este vaccinat şi carantinat înainte de dislocarea în teatrul de  operaţii în Marea Mediterană. Echipajul navei nu părăseşte bordul navei pe perioada de refacere a capacităţii operaţionale şi nu interacţionează cu alte persoane fără a respecta măsurile de protecţie.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Videoconferința a continuat cu informări legate de situația de securitate din zonele de dislocare. Iată ce le-a transmis  șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu:

General Daniel Petrescu: Știți, ca de fiecare dată, că suntem preocupați de ceea ce faceți acolo și știți că urmărim foarte îndeaproape atât situația de securitate, misiunile pe care le executați, ci  și modul în care putem să vă sprijinim din țară. Vă rog să vă păstrați în continuare concentrarea în operație și orice nevoie de sprijin aveți, să le raportați la timp.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Aproximativ 600 de militari români se află în prezent în misiuni și operații externe sub comandă sau mandat în NATO, UE, ONU şi OSCE, iar contingentul dislocat în Kosovo, cu un efectiv de 50 de militari, a transmis echipei de comandă de la București, reprezentată de comandantul Comandamentului forțelor întrunite, generalul maior Dorin Ioniță, situația din ariile de responsabilitate. Îl ascultăm pe locotenent colonelul Alexandru Barbu.

Locotenent Colonel Alexandru Barbu: Activitatea personalului din cadrul Comandamentului KFOR, cât şi a structurilor de informație, se desfășoară normal. În prezent, mai există un singur militar român aflat în izolare în baza militară Villaggio Italia, confirmat pozitiv cu testul PCR.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Atât reprezentantul național din Kosovo, locotenent colonelul Alexandru Barbu, pe care l-am ascultat mai devreme, cât și maiorul Adam Moronescu, comandantul „Gheparzilor de fier”, care acționează în Polonia, i-au informat pe reprezentanții Ministerului Apărării Naționale despre situația cazurilor de COVID apărute în rândul militarilor din subordine. Secretarul de stat Simona Cojocaru i-a felicitat, la rândul său, pe militarii români pentru modul în care își execută misiunile, mulțumindu-le tuturor pentru curajul și dedicarea cu care își fac datoria departe de țară și de cei dragi.

Simona Cojocaru: Este un prilej extraordinar să ne vedem acum cu toții, în preajma Zilei Naționale. Trupele noastre, dumneavoastră, cei din Kosovo, din Bosnia, din Irini, din Gruparea Permanentă Navală, din Polonia, materializați, practic, deciziile politico-militare pe care noi le luăm aici, la nivel național și o faceți excepțional. Nu evaluăm doar noi acest lucru, ci aliații și partenerii noștri. Eu, cel puțin, în toate formatele în care am participat și la NATO și la UE, am auzit numai cuvinte de laudă. Și pentru acest lucru vă mulțumim!

Teodora Mazere (realizator rubrică): Chiar dacă observatorii ONU aflați în numeroase țări din Africa, dar și în India și Pakistan nu au participat la videoconferința cu reprezentanții Ministerului Apărării Naționale, am reușit să luăm legătura cu locotenent colonelul Adrian Cîrstea. Ofițerul român ne-a împărtășit o parte din secretele specifice care îi ajută pe observatorii ONU să își ducă misiunile la final, în siguranță.

Locotenent Colonel Adrian Cîrstea: Misiunile ONU sunt misiuni individuale. Asta înseamnă că nu prea îți  poartă nimeni de grijă. Totul ține, în primul rând, de tine, în al doilea rând, de echipă și, mai departe, inclusiv situația asta de securitate, ține de cât de bine este pregătită echipa, cât de bine planifici, cât de bine te informezi înainte de a pleca într-o patrulă.

Șape ani de existență a Comandamentului Forțelor Întrunite ”General Ioan Emanoil Florescu”

Publicat de prosavioleta, 5 octombrie 2021, 22:59

Cornelia Mihăilă (realizator rubrică): Dintr-o postură modernă multinațională de interoperabilitate între state partenere, comandamentul forțelor întrunite general Ioan Emanoil Florescu a împlinit șapte ani de la înființare la 1 octombrie. Evenimentul aniversar a fost organizat la Universitatea Națională de Apărare Carol I, unde mai multe personalități ale vieții militare românești au vorbit despre importanța comandamentului ca element de noutate strategică, cu accent pe colaborarea standardizată între Armata României și armatele din Alianța Nord Atlantică.

General maior Dorin Ioniță-Comandantul Comandamentului Forțelor Întrunite ”General Ioan Emanoil Florescu”: Sunt onorat să aniversăm șapte ani de existență a comandamentului într-o formulă și postură modernă multinațională privind vocația interoperabilității, vocația Joint. Comandamentul nostru se menține cu o identitate din ce în ce mai proeminentă în valorile operaționale ale Statului Major al Apărării. Suntem nemijlocit subordonați șefului apărării și răspundem de nivelul operativ în ceea ce privește pilonul serviciilor de luptă permanente, misiunilor multinaționale, misiuni în afara teritoriului statului român, exercițiile multinaționale pe teritoriul statului român. Nu vrem să ratăm acest moment al sărbătorii, moment în care noi ne propunem să nu uităm de existenţa noastră, existența personală și existența în conștiința colegilor noștri.

Exerciţiul “ARGEDAVA 21”

Publicat de Gabriel Stan, 17 iunie 2021, 16:11

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Continuă activităţile de instruire desfăşurate de militarii români în context multinaţional, în cadrul seriei de exerciţii DACIA 21 LIVEX.

Peste 1.300 de militari din Divizia 2 Infanterie, Flotila fluvială şi Forţele Aeriene Române au participat la Exerciţiul “ARGEDAVA 21”, care a avut ca punct de maximă intensitate o acţiuen de forţare a trecerii fluviului Dunărea în zona localităţii Frecăţei, din judeţul Brăila.

La malul Mării Negre, Centrul Naţional de Instruire pentru Apărare Antiaerienă Capu Midia a găzduit desfăşurarea simultană şi conectată a Execriţiului SABER GUARDIAN 21, sub conducerea Comandamentului Forţelor Terestre  ale Statelor Unite ale Americii în Europa şi Africa şi a exerciţiilor ISTRIA, MUNTELE RECE și TROPAEUM TRAIANI, conduse de Comandamentul Forțelor Întrunite al Armatei Române.

Unităti româneşti şi americane de rachete au executat trageri reale asupra unor ţinte în largul Mării Negre, folosind instalaţiile PATRIOT, AVENGER, HAWK, OSA-AKM şi KUB. Armata Română a fost reprezentată de Brigada 1 Rachete Sol-Aer şi de regimentele 50 şi 53 Rachete Antiaeriene.

Şeful operaţiilor Centrului Naţional de Instruire pentru Apărare Antiaeriană, locotenent-colonelul Cătălin Butnariu: Un exerciţiu multinaţional este întotdeauna o provocare. Acum, apărarea trebuie să fie una colectivă.

Această cooperare are trei aspecte: aspectul tehnic, unde e vorba de compatibilitatea sistemelor şi posibilitatea de a le interconecta.

Al doilea aspect este cel legat de procedurile comune, pentru că trebuie cunoscute de toţi şi aplicate, ca misiunea să fie atinsă şi nu în ultimul rând, resursa umană, oamenii, soldaţii, cei care sunt în teren şi care cooperează direct, care luptă umăr la umăr.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Şi Comandamentul Logistic Întrunit a executat un exerciţiu în Poligonul Jegălia, din judeţul Călăraşi. Exerciţiul „ANGAJAMENT TOTAL 21” a urmărit declararea capacităţii operaţionale iniţiale a Grupului de sprijin logistic întrunit, o structură-nucleu, menită să asigure suportul logistic pe timpul executării unor operaţii întrunite.

Comandantul Comandamentului Forţelor Întrunite, generalul maior Dorin Ioniţă: În DACIA 21, o componentă foarte importantă a fost cea a sprijinului logistic şi s-a materializat şi printr-un exerciţiu de amploare acesta.

Angajament total este pilonul de bază, fără de care nu se poate desfăşura un exerciţiu. Sprijinul logistic, sprijinul integrat – acesta este cuvântul-cheie al tuturor activităţilor noastre şi anume, integrarea tuturor capabilităţilor, ale categoriilor de forţe, ale forelor speciale, ale componentelor de comunicaţii şi apărare cibernetică într-o imagine comună şi într-un efort total.

Flancul estic al NATO și consolidare prin exerciții multinaționale

Publicat de Gabriel Stan, 18 mai 2021, 12:09 / actualizat: 18 mai 2021, 18:33

În ziua de 13 mai, joi seara, am dezbătut o temă foarte interesantă la ”Euroatlantica”: flancul estic al NATO, consolidare prin exerciții multinaționale, în care invitați prin telefon au fost generalul maior Dorin Ioniță, comandantul Comandamentului forțelor întrunite și generalul de brigadă Constantin Spânu, șeful Direcției informare și relații publice din Ministerul Apărării Naționale.

Vă invit să ascultați în minutele următoare un fragment din interviul realizat în direct aici, la Radio România Actualități, joi seara.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule general Ioniță, la prima vedere foarte multe voci și au spus că da, este o joacă, este un exercițiu, războiul este departe, știţi dumneavoastră care este retorica. Pe de altă parte, dumneavoastră și structura pe care o conduceți sunteți planificatorii acestor exerciții.

Nu e deloc simplu, nu e vorba doar despre deplasări în teren, despre scenarii şi despre strategii este vorba până și despre combustibilul consumat în astfel de acțiuni. Cât de complicată este viața dumneavoastră acum în mijlocul exercițiilor?

General Maior Dorin Ioniță: Viața noastră este pe cât de complicată, pe atât de frumoas[. Suntem martorii unor exacerbări a tensiunilor regionale la frontiera de est a alianței nord-atlantice și armata României se găsește activ în acest tablou.

Cum o facem? O facem prin a ne instrui pentru misiunile care ne sunt destinate și anume misiunea de apărare, iar Dacia 21 reprezintă un exercițiu de tip integrat, planificat de Statul Major al Apărării și condus de Comandamentul forțelor întrunite, comandament care reprezintă structura cu responsabilitățile de nivel operativ.

Dacia 2021 este un exercițiu național, care asigură platformă sau de placa de bază pentru componenta NATO a exercițiilor din acest an, și anume Defender 21, dar şi placa de bază și mediul în care se desfăşoară exercițiul forţelor partenerilor noştri strategici americani din Europa, vorbim despre exercițiul Defender 21.

Acest tip de exercițiu cu elemente reale se desfășoară cu o participare multinațională, sunt 17 țări, după un scenariu fictiv pe întreg teritoriul național, o sumă de 20 de exerciții în 16 locații.

Sunt exerciții cu caracter întrunit, sunt desfășurate ciclic, o dată la doi ani, iar noi de la o etapă la alta Comandamentul forțelor întrunite împreună cu partenerii strategici şi cu cei ai alianţei, dar mai ales cu componentele operaționale ale categoriilor de forțe – vorbim de forțele terestre, aeriene, navale, forțele speciale, Comandamentul comunicațiilor apărării cibernetice – toți împreună stabilim forțele destinate instruirii, dar mai ales noi obiective de instruit.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule general Ioniţă, spuneaţi că aveţi o viaţă care, chiar dacă este complicată, este frumoasă, pentru că știți foarte bine ce aveți de făcut. Lucrurile acum, iată, se materializează, ceea ce ați planificat, poate de un an de zile încoace, se întâmplă chiar acum.

Vă rog să îmi permiteți să îl întreb pe generalul Spânu despre comunicarea acestui efort extraordinar pe care dumneavoastră îl faceți pentru ca lucrurile să se desfășoare așa cum v-aţi planificat, pentru că știm cu toții este un „război” paralel și ăsta este unul informațional, există un efort vizibil de la est ca să coreleze acest exercițiu multinațional de mare anvergură din România, să îl coreleze cu ceea ce s-a întâmplat un pic mai devreme la granița Ucrainei. Şi aici sigur că da, face parte din spectrul despre care noi am mai vorbit, despre fake news. Domnule general Spânu?

General Constantin Spînu: Da, este o întrebare foarte bună și mulțumesc că puneți problema în acest fel. Aş dori să îl completez pe domnul general maior Ioniţă și să subliniez ceea ce spuneam mai devreme.

Ceea ce se întâmplă acum, această serie de exerciții, foarte inspirată figura de stil cu Dacia LIVEX 21 cu o placă de bază pe care sunt conectați mai mulți piloni, pilonul NATO şi pilonul multinaţional sub conducerea forţelor americane.

Deci, aceste exerciții au ajuns  în această fază după o etapă de aproape un an de zile de planificare. Vorbim despre o organizare transparentă și predictibilă, la fel cum face alianța în tot ceea ce face. România este angajată alături de aliaţi în eforturile de asigurare a unui climat de securitate şi stabilitate.

Noi pe flancul estic suntem angrenaţi împreună cu celălalt pilon de stabilitate cu care construim un arc de stabilitate de la Marea Baltică la Marea Neagră, vorbesc de Polonia, deci, suntem angrenaţi în întărirea şi consolidarea flancului estic din punct de vedere defensiv.

Tot ceea ce face Alianţa Nord-Atlantică, tot ceeace face România, tot cee ace fac aliaţii care sunt, iată, angrenaţi şi în acest exerciţiu, în această serie de exerciţii, anunţată în mod transparent de atâta vreme şi planificată cu predictibilitate de mai bine de un an de zile, se referă la caracterul defensiv. Şi este evident că în acest areal se ciocnesc şi narativele.

De aceea mi se pare foarte importantă întrebarea dumneavoastră. Nu cred că am putea să punem în antiteză…

Cristian Dumitrașcu (realizator): Sau să corelăm cumva, da.

General Constantin Spînu: Vorbim în cazul Alianţei Nord-Atlantice de acțiuni anunţate, previzibile, predictibile, defensive.

Nu ştiu dacă ele pot fi puse într-o relație de cauzalitate cu ceea ce se întâmplă în regiunea extinsă a Mării Negre şi ştim foarte bine la ce ne referim.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Am să îi mulţumesc domnului generalul de brigadă Constantin Spînu, șeful Direcției Informare și Relații Publice.

Finalul vă aparține, domnule general Dorin Ioniță. Dumneavoastră, ca profesionist, ca planificator, sunteți mulțumit? Ne daţi un mesaj de siguranță?

General Maior Dorin Ioniță: Un mesaj de siguranță că planificarea se confirmă, că ceea ce la nivel strategic, cooperativ și tactic se regăsește cu valori și cu rezultate foarte bune în câmpul de instruire.