„Medici cu rădăcini în Micherechi”

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 13 decembrie 2019, 06:08 / actualizat: 13 decembrie 2019, 7:31

A apărut cartea mult aşteptată de micherecheni: „Medici cu rădăcini în Micherechi”.

În seara zilei de sâmbătă, 7 decembrie, la Casa de Cultură „Gh. Dulău” din Micherechi a avut loc lansarea volumului bilingv „Méhkeréki gyökerű gyógyítók / Medici cu rădăcini în Micherechi”, apărut în îngrijirea Editurii NOI şi a Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria. La serata culturală au participat în jur de 200 de persoane, majoritatea localnici, dar şi foarte mulţi medici cu origini în Micherechi, protagonişti ai cărţii lansate, dar care azi trăiesc în Jula sau în alte părţi ale ţării. Întâlnirea a avut o deosebită încărcătură sentimentală, deoarece toţi cei prezenţi au venit pentru a cunoaşte un nou element valoros cu care se pot mândri micherechenii, numărul foarte mare de medici originari din acest sat.

Programul a fost onorat şi de prezenţa unor oficialităţi din România şi Ungaria, printre care îi amintim pe PS Părinte Siluan, Episcopul Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, Marius Lazurca, ambasadorul României la Budapesta, Florin Vasiloni, consulul general al României la Jula, Daniel Banu, consulul general al României la Seghedin, dr. Kovács József, deputat parlamentar, fostul director al Spitalului Pándy Kálmán din Jula, Szebellédi Zoltán, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bichiş. Au mai onorat cu prezenţa echipa de cercetători maghiari Open History din Budapesta (conducător: Bayer Árpád), Bertold Netea, vicepreşedintele Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, Eva Bocsor Karancsi, preşedinta Autoguvernării Româneşti a Judeţului Bichiş şi Beata Condoroş Szöllősi, vicepreşedinta Autoguvernării Româneşti din Jula, conducători ai instituţiilor şi reprezentanţi ai cultelor locale.

Moderatoarea programului a fost Eva Şimon, una dintre redactorii cărţii, alături de dr. Vasile Marc, medic cardiolog şi Emilia Martin, muzeograf-etnograf. După un scurt cuvânt introductiv rostit în limbile română şi maghiară a fost invitată la microfon primăriţa comunei Micherechi, Margareta Tat, care a salutat publicul în calitate de gazdă şi şi-a exprimat bucuria faţă de apariţia acestei cărţi:

„Am aşteptat cu o deosebită bucurie ziua de astăzi. Ştiam de planul şi pregătirile acestei cărţi încă din anul trecut, ştiam că această iniţiativă a mobilizat multă lume, şi odată cu trecerea timpului, ne-a crescut şi interesul, însufleţirea. Am ştiut că multe persoane din satul nostru au ales cariera de medic. Că la spitalul din Jula aproape la toate secţiile găsim câte-un medic cu origini din Micherechi. Dar că numărul acestora este aproape 100, mai exact 95 de medici generalişti, stomatologi, veterinari şi farmacişti, incluzând şi studenţii la medicină, asta numai acum am aflat, după realizarea acestei cărţi.” Doamna primar a spus că Primăria s-a angajat de la bun început să devină partener şi sponsor în realizarea volumului. „Portretele medicilor şi scrierea ştiinţifică de la finalul cărţii ne-au convins că pe lângă valorile noastre de până acum, cunoscute şi recunoscute, cum sunt minunatele dansuri şi muzica populară, şi sârguinţa oamenilor din Micherechi, satul nostru se evidenţiază şi din alt aspect din rândurile comunelor din Ungaria: în doar 60 de ani a dăruit 95 de medici acestei ţări.”

Sufletul, sau poate mai bine zis „inima” acestei cărţi, cum îi stă bine unui medic cardiolog, este domnul doctor Vasile Marc, care o povestit în cadrul seratei cum s-a născut ideea apariţiei acestei cărţi, dar şi despre motivele pentru care el a ales cariera medicală. Domnul Marc a amintit că atunci când şi-a dat seama cât de mulţi medici sunt cu origini în Micherechi, prin fiul său, tot medic, a căutat nişte tineri cercetători din Budapesta, care să analizeze fenomenul care a dus la un număr atât de mare de medici din Micherechi.

Următorul vorbitor al seratei a fost deputatul parlamentar, dr. Kovács József, care a vorbit de această dată în calitate de bun cunoscător al subiectului cărţii, deoarece domnia sa mulţi ani a fost directorul spitalului din Jula, astfel îi cunoaşte foarte bine pe cei mai mulţi medici mai în vârstă din cartea. A avut cuvinte de apreciere atât pentru sârguinţa şi perseverenţa oamenilor din Micherechi, cât şi pentru iniţiativa de a edita o carte despre medicii cu rădăcini în Micherechi.

Ambasadorul României la Budapesta, Marius Lazurca a salutat la rândul său ideea apariţiei acestei cărţi şi a afirmat că medicii micherecheni ilustrează în mod exemplar valorile fundamentale ale comunității: munca asiduă, perseverența și dorința slujirii aproapelui. De asemenea, șeful misiunii diplomatice a României în Ungaria a evidenţiat rolul burselor acordate de Statul Român în evoluția multor medici români din Ungaria și a reafirmat angajamentul României de a continua această formă de ajutor pentru tinerii români din Ungaria.

Din partea grupului de cercetători Open History din Budapesta a luat cuvântul istoricul Bayer Árpád, care a spus că, alături de colegii săi sociologi şi etnografi, au cunoscut în Micherechi o comunitate de oameni foarte sârguincioşi, care au înţeles că educaţia copiilor lor şi alegerea unor profesii, cum este medicina, este o garanţie pentru un viitor prosper al familiilor şi al comunităţii. Studiul publicat la finalul volumului cuprinde multe informaţii despre trecutul şi prezentul satului şi dă răspunsuri la întrebarea: cum a reuşit să iasă din Micherechi, în doar 60 de ani, aproape o sută de medici.

În ultima parte a seratei, cei prezenţi au putut cunoaşte trei medici. Primul medic din Micherechi este dr. Ioan Cozma, pediatru în oraşul Hódmezővásárhely, care încă şi azi, la aproape 87 de ani este activ, vindecă copiii bolnavi, dar nu a putut participa la lansarea cărţii. Cu ajutorul Redacţiei Româneşti a Televiziunii Maghiare, cei prezenţi au putut urmări un fragment din filmul-portret cu el, realizat de Tiberiu Boca pentru emisiunea „Ecranul Nostru”. Din păcate, nici al doilea medic, dr. Petru Ruja, care azi trăieşte în Budapesta, nu a putut fi prezent, astfel al treilea medic originar din Micherechi, dr. Teodor Bányai a vorbit publicului despre motivul pentru care el a ales această carieră şi despre bucuria că mulţi consăteni i-au urmat exemplul. Generaţia mai tânără de medici a fost reprezentată de dr. Ilenuţa Ruja, medic stomatolog, care a studiat la Arad, în România, ca bursier al statului român.

În încheierea programului, Eva Şimon i-a amintit pe toţi cei care au contribuit la realizarea volumului bilingv, printre care i-a numit pe traducătorii dr. Mihaela Bucin, dr. Zsolt Szabó, Anca Becan, Andrei Sebastian Csiplo, Carina Iuhas, dr. Paul Ovidiu Rus-Gal, şi pe tehnoredactorul Ioan Nyisztor.

Volumul a apărut cu ajutorul următorilor sponsori: Secretariatul de Stat pentru Relaţiile cu Cultele şi Naţionalităţile din cadrul Cancelariei Primului Ministru – Fondul Bethlen Gábor, Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria, Autoguvernarea de Naţionalitate Română a Comunei Micherechi, Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria, Autoguvernarea Românească a Judeţului Bichiş, Autoguvernarea Românească din Jula, Autoguvernarea Românească din Bichiş, Centrul-Pharma Kft din Jula.

A consemnat: Eva Iova Șimon, redactor-șef, Foaia românească

Foto: Foaia românească

Liceul „Bălcescu” din Jula, centru iradiant al intelectualităţii româneşti din Ungaria

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 13 septembrie 2019, 10:58

Început de nou an şcolar şi inaugurarea lucrărilor de renovare la şcoala din Jula

În prima zi a noului an şcolar, 2 septembrie, porţile liceului şi ale şcolii româneşti din Jula s-au deschis larg nu doar în faţa celor 450 de elevi şi profesorilor lor, ci şi în faţa a numeroşi invitaţi – autorităţi din Ungaria şi România, părinţi şi reprezentanţi ai mass-media – care au sosit pentru inaugurarea clădirii renovate a şcolii, căminului de elevi şi a Centrului Cultural Românesc. Ultima şi cea mai urgentă renovare a fost la tavanul Centrului Cultural, care a devenit pericol public, în urma mişcărilor de teren din acea zonă. Pentru aceste lucrări, Secretariatul de Stat pentru Relaţia cu Cultele şi Naţionalităţile din cadrul Cancelariei Primului Ministru al Ungariei a asigurat un sprijin de 50 de milioane de forinţi.

Sărbătoare multiplă

Festivitatea a început cu intonarea imnurilor Ungariei şi României şi cu recitarea în limbile română şi maghiară a poeziei „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga, în interpretarea elevilor Ana Szántó şi Martin Orbán.

În cuvântul său de deschidere, directoarea instituţiei, Maria Gurzău Czeglédi a făcut trei urări de bine. A amintit că exact în aceste zile se împlinesc 70 de ani de la înfiinţarea Liceului Românesc din Jula, care şi-a deschis prima dată porţile în anul şcolar 1949–1950. Acest liceu a oferit „posibilitatea de ridicare spirituală şi existenţială a tinerilor români de pe aceste meleaguri. Doresc din suflet să trăiască şi să prospere şcoala noastră. La mulţi ani, alma mater!”, a spus doamna director. A doua urare de bine s-a referit la recenta sărbătoare a tuturor românilor, Ziua Limbii Române, care este cinstită în fiecare an pe 31 august. Iar în ultima urare de bine, doamna director a dorit un an nou şcolar plin cu succese pentru toţi elevii şi profesorii şcolii.

Tuturor acestora li s-a adăugat la festivitatea de luni, 2 septembrie, bucuria încheierii unor lucrări de renovare importante la clădirea Centrului Cultural Românesc, care adăposteşte şi internatul de elevi. Invitaţii de onoare ai evenimentului au fost: Soltész Miklós, secretar de stat pentru relaţia cu cultele şi naţionalităţile din cadrul Cancelariei Primului Ministru, PS Siluan, episcopul românilor ortodocşi din Ungaria, Florin Trandafir Vasiloni, consulul general al României la Jula, Görgényi Ernő, primarul oraşului Jula, dr. Kovács József, deputat parlamentar, Traian Kreszta, purtătorul de cuvânt al românilor din Ungaria în Parlamentul de la Budapesta, Tolnai Péter, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bichiş, Tircsi Richárd, şef de departament la Secretariatul de stat pentru relaţia cu cultele şi naţionalităţile din cadrul Cancelariei Primului Ministru. La festivitate au participat şi reprezentanţi ai Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria şi ai altor autoguvernări şi instituţii româneşti din Ungaria.

Soltész îndeamnă la colaborare şi unitate

Secretarul de stat Soltész Miklós a spus că pentru el fiecare început de nou an şcolar este o perioadă plină de emoţii, de când este tată trăind alături de copiii lui aceste sentimente. „Şcoala nu doar ne învaţă, ci formează comunităţi. Şi acest lucru se poate spune şi despre Liceul Bălcescu, pentru că ştim ce sentiment puternic de comunitate există aici. Toţi copiii sunt nişte comori. Şi copiii buni, şi cei mai puţin buni. Să nu lăsăm doar în sarcina şcolii educarea copiilor noştri, pentru că e mare nevoie şi de ajutorul părinţilor. Părinţii trebuie să aibă încredere şi să dea ajutorul maxim pentru pedagogi. Numai în acest fel vom putea creşte generaţii de copii sănătoşi şi educaţi.” Soltész a mai amintit că în 91 de instituţii de naţionalitate a început acum noul an şcolar, iar în acestea – grădiniţe, şcoli generale şi licee – învaţă aproape 15.000 de copii.

Secretarul de stat a vorbit apoi despre situaţia periculoasă în care s-a aflat tavanul Centrului Cultural, şi care a putut fi reparat într-un timp relativ scurt susţinerii financiare din partea Secretariatului de Stat, dar şi colaborării bune cu conducerea şcolii, cu Autoguvernarea pe Ţară şi cu conducerea oraşului Jula. „Unde este unitate, prin colaborare se pot face multe lucruri frumoase”, a conchis secretarul de stat Soltész Miklós, care nu a ratat să amintească şi despre apropiatele alegeri de autoguvernări de naţionalitate, din toamna acestui an, unde la fel va fi nevoie de unitate şi în rândurile românilor din Ungaria.

Liceul „Bălcescu” din Jula, centru iradiant al intelectualităţii româneşti din Ungaria

Parlamentarul Kovács József a subliniat rolul incontestabil al Liceului „Nicolae Bălcescu” în formarea intelectualităţii române din Ungaria, inclusiv a numeroşilor medici de origine română care lucrează la Spitalul din Jula. Totodată a accentuat că în menţinerea unei comunităţi minoritare cele mai importante sarcini le au cele două instituţii de bază: şcoala şi biserica.

Primarul Görgényi Ernő este de părere că Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria, care a preluat şcoala din Jula în anul 2013, este o gazdă bună a acestei instituţii, AŢRU având alături ca parteneri Guvernul Ungariei şi Primăria oraşului Jula. „Puteţi să vă bazaţi oricând pe noi, deoarece dezvoltarea comunităţii româneşti din Jula este şi dezvoltarea oraşului nostru, succesele lor sunt şi succesele noastre, visele lor sunt vise comune ale noastre”, a subliniat Görgényi.

Traian Kreszta a accentuat că în ultimii cinci ani, de la primele alegeri de purtători de cuvânt ai naţionalităţilor în Parlament, a crescut semnificativ finanţarea instituţiilor administrate de AŢRU, iar datorită condiţiilor tot mai bune la şcolile româneşti creşte an de an şi numărul elevilor care învaţă în acestea.

După cuvântările festive, programul a continuat cu prezentarea unor dansuri populare ungureşti şi româneşti în interpretarea Echipei Păstrătorilor de Tradiţii, formaţie susţinută de către Centrul de Documentare şi Informare al AŢRU.

Îmbunătăţiri realizate şi planuri noi

Directoarea Maria Gurzău Czeglédi a făcut apoi o prezentare a necesităţii renovărilor din ultima perioada. Ea a reamintit că internatul şcolii a fost luat în folosinţă în anul 1999 şi cu toate că această clădire este mai nouă decât cea a liceului, în care s-au mutat în anul 1984, datorită faptului că aici a fost o zonă mlăştinoasă, clădirea s-a mişcat şi unele elemente de construcţie au slăbit rezistenţa imobilului. Tavanul vechi a fost schimbat cu o structură nouă de oţel, s-au făcut îmbunătăţiri la sistemul electric şi la reţeaua de alimentare cu apă. „Ne dorim ca pentru copiii noştri aceasta să fie ca a doua casă”, a subliniat doamna director, care a mai spus că începând din anul 2013 s-au făcut renovări şi reconstrucţii la clădirea şcolii în valoare de 227 de milioane de forinţi, din care 146 de milioane au fost sprijin de la stat, iar 81 de milioane fonduri proprii (provenite din chiria sălii festive pentru conferinţe sau nunţi, închirierea camerelor pentru oaspeţi, etc.). Şcoala va mai primi alte 25 de milioane de forinţi pentru renovări în toamna acestui an.

Raportul despre lucrările de renovare a fost urmat apoi de prezentarea unor realizări spirituale, de conţinut, în viaţa şcolii, directoarea vorbind despre excursia din această vacanţă de vară a profesorilor la mănăstirile din Bucovina, amintind şi despre posibilitatea asigurată de România pentru elevii români din Ungaria să participe în tabere în ţara-mamă.

Fiecare septembrie este un nou început

Scena a fost ocupată apoi de cei mai noi elevi ai şcolii generale şi ai liceului, conduşi de diriginţii lor. Au fost prezentaţi cu numele şi au primit nişte cadouri semnificative cei 34 de copii din clasele întâi A şi B, după care au urcat pe scenă şi cei 46 de boboci ai liceului.

Directoarea Maria Gurzău Czeglédi a evocat apoi amintirea profesorului dr. Florea Olteanu, decedat chiar cu o săptămână în urmă, care a fost pedagog şi profesor la această şcoală timp de patru decenii. Toţi cei prezenţi au ţinut un moment de reculegere pentru fostul profesor.

La finalul vorbirii sale legate de începutul noului an şcolar, doamna director a prezentat două noi cadre didactice, pe Ana Gurzău Baktai, profesoară de educaţie fizică care de acum ocupă post întreg la această şcoală şi tânăra Diana Bogdan, care abia acum trei ani a absolvit Liceul „N. Bălcescu” şi se întoarce după trei ani de studii la Facultatea de Litere a Universităţii Oradea, ocupând post de pedagog la căminul de elevi.

Festivitatea s-a încheiat cu o slujbă de „Te Deum” la deschiderea noului an de învățământ, săvârşită de PS Episcop Siluan, care a binecuvântat, prin stropire cu apă sfințită, lucrările de renovare efectuate la şcoala din Jula.

A consemnat: Eva Şimon, redactor șef, Foaia românească

Foto: Foaia românească

Interviu cu directoarea Școlii generale și a Liceului „Nicolae Bălcescu” din Jula, dr. Maria Gurzău Czeglédi, Reporter: Ștefan Crâsta

Micherechenii au sărbătorit la ziua satului, Festivalul Castraveţilor

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 18 august 2019, 12:50

Primăria comunei Micherechi a organizat, în zilele de 27–28 iulie, ediţia a XVII-a a Festivalului Castraveţilor. Au fost două zile însemnate pentru locuitorii satului, zile care a reunit familii, a adus acasă prietenii şi neamurile, dar şi mulţi români din satele învecinate atât din Ungaria, cât şi din România. Festivalul a fost organizat anul acesta de Primărie, finanţat în cadrul proiectului RO-HU 267 „People to people – Partenership for Our Common Future”, din programul Interreg V-A România Ungaria, realizat în parteneriat de comuna Micherechi cu „Festivalul Castraveţilor” şi comuna Mădăras cu „Festivalul brutarilor”, proiectul având un buget de peste 60.000 de euro.

Ca în fiecare an, „Festivalul Castraveţilor” de la Micherechi se constituie într-o mare sărbătoare a localităţii, deja renumită la nivelul ţării, dar şi peste hotare, pentru cantităţile mari de legume pe care le produc localnicii în cele peste 300 de sere care există în sat, dar mai ales renumiţi în recoltele de castraveţi.

Cele două primării partenere, mai sus amintite, se bucură de un parteneriat de foarte mulţi ani. „Într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat aceste graniţe care ne despart vor dispărea şi vor rămâne doar legăturile interumane, legături create în urma unor proiecte, precum acesta”, a precizat consilierul local Dan Păcală din Mădăras, care a venit la Micherechi cu peste o sută de localnici şi cu ansamblul de dansuri populare „Cununiţa” din Mădăras, localitate care a avut festivalul brutarilor pe 29–30 iunie.

Scenă cucerită de copiii satului

Programul de sâmbătă al festivalului a cuprins concerte de muzică uşoară pentru tineret şi s-a încheiat cu discotecă. Nu a lipsit de la eveniment nici castraveţii, o expoziţie retro, concurs gastronomic, la care s-au întrecut la gătit tocăniţe şi ciorbe gustoase cei mai talentaţi bucătari şi bucătărese din sat.

Cu o seară înainte de a se da startul festivalului, scena în aer liber a fost cucerită de copiii satului. Nu mai puţin de 50 de tineri de toate vârstele, care au participat la tabăra de dansuri populare din localitate, au oferit un program cultural la gala de încheiere a taberei de vineri, 27 iulie.

Un moment aşteptat de către micherecheni: concertul Fuego

Timpul nefavorabil din cea de-a doua zi a festivalului a distrus scena, decorul, şi i-a trimis acasă pe foarte mulţi localnici îngrijoraţi să nu cumva să aibă pagube la serele cu legume, în urma furtunii teribile care s-a abătut peste sat. Însă cu toate acestea, organizatorii nu s-au dat bătuţi, doamna primar Margareta Tat a oficiat deschiderea festivalului, după care au adus voie bună pe feţele sătenilor tinerii de la Ansamblul de păstrare a tradiţiilor „Gheorghe Nistor” din Micherechi, condus de Vasile Pap.

După furtună a ieşit iar soarele şi s-au străduit foarte mulţi să fie prezenţi pentru a nu rata concertul artistului lor preferat, Fuego.

Paul Surugiu – Fuego s-a lansat în urmă cu 25 de ani, în anul 1993, la Festivalul de la Mamaia. De atunci și până în prezent a lansat 31 de albume de studio, a înregistrat peste 600 de cântece, ce i-au adus cinci discuri de aur și două de platină. Are în palmaresul său numeroase certificate ale iubirii și ale aprecierii muncii sale, fiind unul dintre cei mai iubiți artiști independenți ai României. Aflat pentru prima dată la un concert în Ungaria, Fuego ne-a mărturisit următoarele: „Întâlnirea cu publicul român de peste tot din lumea aceasta, pentru mine înseamnă o imensă bucurie. Nu este uşor să trăieşti peste graniţele României, unii dintre ei foarte departe, în altă lume să zic aşa. Aici ne aflăm la doar câţiva km de graniţă şi poate ne este puţin mai uşor, însă la cei care trăiesc foarte departe, dorul de casă este foarte pregnant şi important. Ei trăiesc pentru tot ce este românesc şi autentic. Am descoperit astăzi la Micherechi un public special. Oameni care m-au aşteptat cu drag, care au cântat cu mine, care şi-au adus aminte refrene de acum 5–7 ani de când sunt pe scena românească… Am fost întâmpinat cu bunătăţi culinare, cu reţete pe care nu le ştiam, cu salate pregătite din ceea ce cultivă românii aici, gospodari despre care a mers vestea peste hotare. Am venit de la românii din întreaga lume cu amintiri foarte frumoase pe care nu poate să mi le distrugă din sufletul acesta nimeni. Mă bucur că am ajuns azi aici în Ungaria, la mica noastră comunitate din Micherechi. O să le spun românilor din ţară că românii de aici se împacă foarte bine cu maghiarii. Şi asta se întâmpla şi la noi în Transilvania, când mama ieşea în casa scărilor şi nu putea să-şi bea cafeaua fără Ildiko, care era vecină cu noi, şi care avea un băiat şi o fată, cu care am copilărit eu. Vreau să vă spun că şi acum ţinem legătura, ei s-au mutat la Budapesta, însă acele amintiri ale copilăriei când luam masa împreună şi ne jucam sunt de neuitat… Important este să fii om, să te sprijini la nevoie, şi noi asta am făcut în Transilvania. Noi am trăit într-o comunitate frumoasă şi am fost o mare familie acolo. De aceea, când am primit invitaţia la Festivalul Castraveţilor de aici, am răspuns cu mare bucurie, deşi am făcut sute de km, deoarece vin de la mare, sunt în plin turneu pe litoralul românesc. Dar atâta de frumos mi-a vorbit doamna primar Margareta Tat în româneşte, şi doamnele de la primărie, încât am vrut să vin personal să-i cunosc pe micherecheni…”

Premii şi distincţii

În seara zilei de duminică, Primăria satului Micherechi a felicitat acele cupluri care în acest an şi-au aniversat nunta de argint, adică 25 de ani de căsnicie şi care au sărbătorit nunta de aur, 50 de ani de căsnicie. Au sărbătorit 25 de ani de căsnicie: Maria Şipoş şi Teodor Ruja, Ana Judea şi Teodor Rocsin, Clara Nagy şi Vasile Iovan, Margit Rozalia Otlăcan şi Alexandru Petruşan, Ana Poiendan şi Gheorghe Cioca, Anica Iova şi Lajos Szekeres.

Patru perechi au sărbătorit 50 de ani de căsnicie: Maria Ruja şi Ioan Ruja, Floarea Ruja şi Vasile Bordaş, Florentina Mihuţ şi Teodor Duma, Marta Maria Oros şi Vasile Cozma.

Conducerea satului i-a felicitat şi pe alţi localnici care au sprijinit acţiunile localităţii, s-au îngrijit de predarea în limba română la şcoala din localitate, la promovarea tradiţiilor, la siguranţa satului şi au susţinut alte ramuri culturale sau sportive.

Primăriţa Margareta Tat a înmânat distincţia „Pentru comuna Micherechi” consilierului Mihai Nistor, Attila Bondar, sponsor.

Premiul „Pentru Educaţie” a fost înmânat doamnei profesor pensionar Anamaria Dulău Cozma, iar premiul „Pentru Cultura localităţii Micherechi” l-a primit Vasile Gyalog. Premiul pentru sport le-a fost oferit domnilor Vasile Ruja şi Tamás Ruja.

După înmânarea distincţiilor, publicul s-a distrat pe melodiile cântăreţei maghiare Rúzsa Magdi, iar cei mai rezistenţi s-au veselit până în zori, împreună cu Dr. Mokán şi Dj.Széplucky.

Oaspeţi din România şi Ungaria

La cea de-a XVII-a ediţie a Festivalului Castraveţilor a onorat cu prezenţa domnul Florin Vasiloni, consul general la Consulatul General al României la Jula, PS Părinte Episcop Siluan, Dan Alexandru Tiurbe, primarul comunei Mădăras, dr. Kovács József, deputat parlamentar, Tolnai Péter, vicepreşedintele Consililui Judeţean Bichiş.

 A consemnat: Anca Becan, redactor, Foaia românească

Foto: Foaia românească

 Realizator: Ștefan Crâsta, redactor, MTVA – Emisiunile în limba română