Moment aniversar: prof. dr.Gheorghe Petrușan la 80 de ani

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 12 noiembrie 2018, 07:26 / actualizat: 12 noiembrie 2018, 8:34

În perioada 29–31 octombrie, Facultatea de Litere a Universităţii Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a organizat Conferinţa Internaţională de Studii Românești, ediţia a 3-a. La eveniment au fost invitaţi să participe și profesori români din Ungaria: dr. Mihaela Bucin, şefa Catedrei de limba și literatura română a Universităţii de Științe din Seghedin şi profesorul dr. Gheorghe Petruşan, fost șef de catedră.

De asemenea, în cadrul conferinţei plenare, profesorul Florin Ioan Cioban, lector la Universitatea ELTE din Budapesta, a susţinut prelegerea „Anul 1918 în istoria catedrei de limba română de la Universitatea din Budapesta”.

Înainte de finalul conferinţei a avut loc momentul aniversar „prof. dr. Gheorghe Petrușan la 80 de ani”, în cadrul căruia domnul Gh. Petrușan, fostul șef al Catedrei de română din Seghedin, a fost felicitat și distins pentru cariera sa de profesor și istoric român din Ungaria. Un interviu de Tiberiu Boca. 

A consemnat: Tiberiu Boca, redactor MTVA, Emisiunile în limba română

Foto: dr. Mihaela Bucin

Sărbătoarea primăverii la Seghedin

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 9 martie 2018, 06:01 / actualizat: 9 martie 2018, 7:14

Este deja tradiție, ca românii din Seghedin să întâmpine primăvara cu o întâlnire familială, de suflet, printr-o acțiune dedicată zilei de 1 martie, sărbătoarea Mărțișorului la români. Profesorii Catedrei de limba și literatura română a Universității de Științe din orașul de pe Tisa, împreună cu Autoconducerea Românilor din Seghedin a invitat membrii comunității românești din orașul de pe malul Tisei în seara zilei de 1 martie la o serată culturală. Evenimentul a fost onorat și de consulul general al României la Seghedin, Daniel Banu și consulul Cristian Daniel. În debutul întâlnirii șefa catedrei, dr. Mihaela Bucin a vorbit, între altele, despre legătura dintre sărbătoarea Mărțișorului și Vechiul Testament, dar și despre faptul că Mărțișorul a fost inclus anul trecut în patrimoniul imaterial al UNESCO, la inițiativa comună a românilor, bulgarilor, moldovenilor și macedonenilor, țări în care de asemenea mărțișorul este sărbătorit. Dr. Mihaela Bucin a amintit și faptul că sărbătoarea mărțișorului nu a fost interzisă pe vremea comunismului deoarece nu avea nicio tentă religioasă, la fel ca plugușorul sau umblatul cu capra.

La rândul său lectorul de limba română Dr. Szabó Zsolt, cel care a inițiat această întâlnire, le-a vorbit invitaţilor despre obiceiul mărţişorului în Ardeal şi a prezentat etapele confecţionării mărţişoarelor din iască, un meşteşug specific harghitenilor din comuna Corund. Cei prezenţi au fost invitaţi să povestească amintiri legate de această sărbătoare, astfel s-a creat o atmosferă familială în care toată lumea a primit un mărţişor cadou din partea lectorului de limba română. Mărţişoarele au ajuns la Seghedin prin colet poştal trimis de către d-na Primar a comunei Stoina din judeţul Gorj, localitatea în care s-a inaugurat primul şi unicul muzeu dedicat mărţişorului.

( interlocutor lectorul Szabó Zsolt)

A consemnat: Iulia Kaupert, redactor coordonator, MTVA – emisiunile în limba română

Foto: Iulia Kaupert

Conferinţă despre influența Reformației maghiare asupra culturii române

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 4 noiembrie 2017, 19:35 / actualizat: 4 noiembrie 2017, 20:37

Cu ocazia aniversării a 500 de ani de Reformă Protestantă, Autoguvernarea Românilor din Seghedin împreună cu Catedra de Limba și Literatura Română a Universității din Seghedin a organizat în ziua de 28 octombrie o conferiță bilingvă intitulată „Influența Reformației maghiare asupra culturii române”. Evenimentul s-a desfăşurat în Biserica Baptistă din Seghedin, un loc cunoscut pentru tinerii baptişti care şi-au făcut studiile în oraşul de pe Tisa, dar şi pentru românii stabiliţi la Seghedin. Conferinţa finanțată de Comisia Memorială Reformația 500 a fost deschisă pe acordurile fanfarei Bisericii Baptiste Române din Micherechi, însoţită şi de câţiva tineri membri ai corului adunării.

Despre efectele spirituale şi culturale ale Reformei asupra culturii româneşti au fost prezentate următoarele prelegeri: dr. Nagy Levente, Univeristatea „Eötvös Loránd”, Budapesta: Înființarea și rolul episcopieireformate române;Drd. Petrică Crețu, Biserica Baptistă Română din Micherechi: Relația dintre Biserică și statîn gândirea reformatorilor;dr. Gheorghe Petrușan, Seghedin: Reforma și formarea identității naționale a românilor;dr. Mircea Măran, Școala de Studii Înalte pentru Educatori „Mihailo Palov” din Vârșeț, Serbia:Mișcarea baptistă la românii din Serbia;dr. Aleksandra Djurić Milovanović: Institutul de Balcanologie al Academiei din Belgrad,Serbia: Nazarenii, primii neoprotestanți români și impactul lor asupra identității spirituale aromânilor din Banatul Sârbesc;dr. Petru Weber, Universitatea din Seghedin: Relația dintre neoprotestantism și mișcareanațională Ia românii din Ungaria dualistă;dr. Mihaela Bucin, Universitatea din Seghedin: Etnologia comunității baptiste românești dinUngaria.

„500 de ani de la Reforma Protestantă a început ca o sărbătoare distantă faţă de români, de România, de viaţa românească. Faţeta protestantă a României este redusă şi destul de discretă. Însă în comunitatea românească din Ungaria, de mai bine de o sută de ani, există şi o comunitate protestantă, iar din aceasta eu cred că au ieşit personalităţi de marcă pentru comunitatea tuturor românilor din Ungaria”, ne-a declarat organizatoarea Mihaela Bucin.„Deasemeni, aceste biserici protestante, evanghelice, sunt printre acele instituţii care prezervă şi duc mai departe limba română. Protestantismul românilor din Ungaria a început la sfârşitul secolului al XIX-lea, prin înfiinţarea Adunării Baptiste din Chitighaz, a continuat cu înfiinţarea altora, la Micherechi şi în satele din Bihor. Din anii 1970 s-au înfiinţat şi adunări penticostale, precum sunt evanghelici de origine română şi la alte culte. Ne-am gândit că dacă acum s-a ivit ocazia sărbătoririi unei jumătăţi de mileniu de la începutul unei noi istorii, al unui nou tip de mentalitate, în lumea umană în care trăim, dacă învăţătura lui Isus a încercat să iasă iar la suprafaţă ca în faza primară, când Mântuitorul nostru a trăit pe pământ, am crezut că e voia Lui şi am organizat această conferinţă.”

„Sigur că fiind vorba despre o problemă extrem de delicată, foarte mulţi sunt tentaţi să vadă în aceste reforme, Reforma religioasă, o tendinţă de deznaţionalizare a românilor, ceea ce nu este o formulă potrivită, pentru că în secolul al XVI-lea, nu exista conştiinţă naţională”, este de părere prof. Gheorghe Petruşan.

„Impactul Reformei asupra culturii româneşti a existat, chiar dacă el a fost vizibil mai ales în Transilvania. Faptul că în Biserica Ortodoxă Română, treptat, începând de la sfârşitul secolului al XVI-lea, se renunţă la limba de cult slavă, slavonă, şi capătă tot mai mult loc limba română, ca limbă naţională, acesta este un efect al Reformei. Sau dacă ne gândim la convertirea la Biserica greco-catolică, din care apare mai târziu mişcarea Şcoala Ardeleană, este tot un efect al Reformei, iniţiată de Martin Luther”, a mai spus prof. Mihaela Bucin.

Pastorul Bisericii Baptiste din Micherechi, Petrică Creţu a vorbit la conferinţă despre evoluţia relaţiei dintre Biserică şi stat, dar şi despre dorinţa reformatorilor de o reîntoarcere la origini, o reîntoarcere la Biblie şi o schimbare a lumii: „Martin Luther şi-a prezentat intenţia de a reforma învăţătura creştină în sensul de a o aduce din nou la Cuvântul lui Dumnezeu. Se cunosc cele trei sola ale lui Luther, Sola scriptura, întoarcerea la Scriptură, adică să lăsăm partea care ţine de tradiţie, Biblia să fie deasupra acestora. Tot el a spus Sola fide, adică omul este mântuit numai prin credinţă, nu ne mai cumpărăm mântuirea prin indulgenţe, prin bule şi alte lucruri. În al treilea rând, Martin Luther a venit înaintea oamenilor cu o învăţătură specială despre gloria lui Dumnezeu, şi aceasta a ajuns să fie completată de Jean Calvin, care vine să spună Soli Deo Gloria, adică totul trebuie să facem pentru slava lui Dumnezeu. Reformatorii, prin aceste propovăduiri, au motivat lumea să îşi schimbe interiorul. De fapt, ei au dorit schimbarea lumii, dar prima dată s-au schimbat ei. Cred că astăzi, la 500 de ani de la Reformă, putem vorbi despre o nouă nevoie de Reformă. Este nevoie să ne schimbăm noi, şi apoi se va schimba şi lumea din jurul nostru”, a concluzionat pastorul Creţu.

A consemnat: Tiberiu Boca, redactor, MTVA – Emisiunile în limba română

(Articol publicat în Foaia românească, nr. 44./2017)

Foto: Iulia Kaupert