„Jazz în dar de Dragobete”: Nadia Trohin în concert cu Big Band-ul Radio!

Publicat de Andra Radu, 17 februarie 2022, 10:00

Joi, 24 februarie,de la ora 19:00, are loc concertul „Jazz în dar de Dragobete”. Nadia Trohin, una dintre tinerele voci apreciate pe scenele de jazz din România, concertează la Sala Radio alături de Big Band-ul Radio, dirijat de Ionel Tudor.

Născută la Chişinău, Nadia Trohin a studiat la Universitatea de Muzică Bucureşti şi a fost solista trupei Millenium şi membră a grupului vocal Jazzapella. Este cunoscută de public şi sub numele de ‘fata sihastră’, după succesul melodiei cu acelaşi nume, pe care a interpretat-o ca solistă a formaţiei Millenium.

Nadia Trohin este o tânără artistă cu o personalitate bine conturată în peisajul jazzului autohton. Între 2000-2004 a fost solista grupului Millenium, alături de care a lansat două albume: Fata sihastră şi Creştini, Crăciunul a sosit.

Şi-a definitivat studiile de licenţă, masterat şi doctorat la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. În 2010, a fost premiată în cadrul Festivalului de Jazz de la Târgu Mureş şi, în acelaşi an, a început colaborarea cu pianistul Mircea Tiberian, alături de care a înregistrat CD-ul La margine de Bucureşti, apărut în 2011, la casa de discuri Soft Records.

De atunci, a susţinut numeroase concerte în ţară şi în străinătate, colaborând cu muzicieni de marcă ai scenei jazzistice, între care: John Betsch, Chris Dahlgren, Christian Lillinger, Maurice de Martin, Nicolas Simion, Cristian Soleanu, Sorin Romanescu ş.a.

Sursa foto: Nadia Trohin/facebook

În paralel cu activitatea concertistică, Nadia Trohin se implică activ şi în domeniul educaţional, fiind asistent universitar în cadrul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti şi trainer vocal la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică ‘I. L. Caragiale’.

Concertul va fi transmis LIVE pe calea undelor – pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical – şi LIVE online, pe site-urile celor două posturi de radio.

Accesul în Sala Radio va fi permis doar în condiţiile respectării reglementărilor legale în vigoare. Biletele sunt disponibile în sistem online pe iabilet.ro.

Biletele sunt disponibile şi în magazinele Flanco, benzinăriile Rompetrol, Metrou Unirii 1, magazinele „Muzica”, IQ BOX, Uman şi pe terminalele Selfpay. Online, puteţi plăti cu cardul, prin Paypal, carduri de tichete culturale Sodexo, pe factură la Vodafone sau Orange sau ramburs prin Fan Courier, oriunde în ţară.

14 februarie – Valentine’s Day!

Publicat de Andra Radu, 14 februarie 2022, 09:30

Ziua Îndrăgostiţilor sau Valentine’s Day este sărbătorită, la 14 februarie, în mod tradiţional în statele occidentale, dar şi în alte ţări din întreaga lume, care au împrumutat această celebrare a dragostei romantice.

Milioane de felicitări sunt trimise în această zi de îndrăgostiţi. Un buchet de flori sau un singur trandafir vor fi însoţite întotdeauna de un mesaj romantic. Sunt extrem de populare şi cadourile care cuprind flori, şampanie, ciocolată și bijuterii.

Unii îndrăgostiţi aleg să sărbătorească această zi luând cina la un restaurant special, mergând la picnic sau pregătind acasă un fel de mâncare savuros. Alţii, pot vizita locuri deosebite sau pot avea diferite activităţi în aer liber. Unele cupluri fac pasul cel mare în această zi şi se căsătoresc sau înaintează o cerere în căsătorie.

Nici astăzi nu se cunosc prea multe detalii despre originea acestei sărbători a iubirii. Unele legende susţin faptul că, în această zi, în Roma Antică era sărbătorită Iuno, zeiţa tuturor zeilor, protectoarea femeilor şi căsătoriilor. În următoarea zi avea loc Lupercalia, un festival păgân în centrul căruia se afla Faunus, zeul agriculturii şi fertilităţii, notează aceeaşi sursă.

În cadrul festivalului avea loc şi un alt obicei interesant, care îi aducea împreună pe băieţi şi pe fete, care până în acel moment stăteau separaţi. În ajunul sărbătorii, numele fetelor erau scrise pe bucăţi de hârtie şi introduse într-un vas, care apoi erau extrase de tineri. Astfel, se formau perechi ce ţineau uneori şi un an. Destul de des, cei doi se îndrăgosteau şi se căsătoreau.

În ceea ce-l priveşte pe Valentin, una dintre legende spune că a fost preot în Roma, în secolele II-III, iar în timpul împăratului Claudius al II-lea (268-270 d.Hr.), ar fi ajutat tinerii, creştini sau păgâni, să se căsătorească. Împăratul roman era convins că bărbaţii ar fi soldaţi mult mai buni, dacă nu ar fi avut logodnice sau soţii, de aceea a interzis căsătoriile.

Tânărul preot, dimpotrivă, susţinea că mariajul era parte din planul lui Dumnezeu şi unul dintre scopurile vieţii. Astfel, a continuat să îi căsătorească pe tineri în secret, în numele iubirii. În momentul în care împăratul i-a aflat secretul, Valentin a fost închis şi condamnat la moarte, fapt care s-a petrecut la 14 februarie 269.

Aceeaşi legendă spune că Valentin, în timp ce se afla la închisoare, s-a îndrăgostit de fiica paznicului. Înainte de a muri, Valentin i-ar fi trimis acesteia o scrisoare, pe care a semnat-o ”De la al tău Valentin”. De aici a rămas obiceiul de a trimite în această zi mesaje de dragoste.

Abia la sfârşitul secolului al V-lea, în anul 496 d.Hr., Papa Gelasius I a decis ca ziua de 14 februarie, în care a fost executat Valentin, să-i poarte numele şi să fie dedicată martiriului său, punând astfel capăt sărbătorii Lupercaliilor. Sfântul Valentin, oficial cunoscut ca Sfântul Valentin al Romei, a existat ca persoană, fiind comemorat la 14 februarie, în calendarul romano-catolic. Martirul a fost înmormântat într-un cimitir de pe Via Flaminia, în zona de nord a Romei, fiind ridicată, atunci, şi o biserică.

Valentin a devenit, în Evul Mediu, unul dintre cei mai populari sfinţi în zona anglo-saxonă. Se credea, totodată, că ziua de 14 februarie era ziua în care un nou anotimp îşi făcea simţită prezenţa, natura revenind la viaţă, începând sezonul în care păsările îşi căutau perechea. Această credinţă s-a suprapus peste Ziua Sfântului Valentin, care a devenit ”sfântul patron al îndrăgostiţilor”.

Nu se cunoaşte cum a evoluat obiceiul în timp, dar tradiţia modernă a apărut în Statele Unite, pe la începutul anilor 1700, când americanii au început trimiterea de „valentine” scrise de mână. În 1840, britanica Esther A. Howland a început comercializarea primelor felicitări realizate în masă, una dintre acestea aflându-se expusă la British Museum. Felicitările create erau nişte mici opere de artă, acestea fiind realizate din dantelă adevărată, panglici şi imagini colorate.

La 14 februarie, milioane de felicitări sunt trimise de îndrăgostiţi. Un buchet de flori sau un singur trandafir vor fi însoţite întotdeauna de un mesaj romantic. Sunt extrem de populare şi cadourile care cuprind flori, şampanie şi ciocolată. În alte ţări, Valentine’s Day este văzută ca ziua în care membrii familiei îşi arată dragostea unul faţă de celălalt, dar şi faţă de prieteni. Unele tradiţii includ şi cadouri pentru copii, iar altele dovezi de apreciere între prieteni.

Această zi a început să fie marcată şi la noi în ţară, după 1990.

Românii sărbătoresc, la 24 februarie, Dragobetele, care păstrează unele atribuţii ale zeului dragostei în mitologia romană, Cupidon, fiind patronul dragostei şi al bunei dispoziţii.

Obiceiuri și tradiții de Dragobete!

Publicat de Andra Radu, 24 februarie 2020, 11:19

Dragobete, numit și Cap de Primăvară, era sărbătorit pe 24 februarie. După legendă, el este fiul Babei Dochia.

Identificat cu Cupidon şi cu Eros, Dragobetele este asemuit cu un flăcău frumos care umblă prin pădure şi sărută fetele.

Un simbol al începutului de dragoste la tinerele fete sunt aşa numiţi Dragobeţi, muguri ai arborilor de pădure pe care îi culeg şi îi poartă la ureche în ziua de Dragobete.

În această zi se crede că păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile. Păsările neîmperecheate în această zi, potrivit acestor credinţe, rămâneau stinghere şi fără pui până la Dragobetele din anul viitor.

În această zi, se auzea pretutindeni zicala: „Dragobetele sărută fetele”. Considerând că sărutul în ziua de Dragobete este de bun augur, fetele se lăsau şi chiar doreau să fie sărutate de băieţi.

În ziua de Dragobete, considerată, local, prima zi de primăvară, fetele şi băieţii se adunau în grupuri şi ieşeau hăulind şi chiuind în câmp, de unde adunau viorele şi tămâioare. Din zăpada netopită până atunci fetele şi nevestele tinere îşi făceau rezerve de apă cu care se spălau în anumite zile ale anului, pentru păstrarea frumuseţii.

La Muzeul Satului Bănățean din Timișoara va fi organizată o șezătoare la care vor participa grupul „Senioarele” din şi „Tinerele condeie”, Lia Lungu, cu „Cântece și descântece de dragoste” și Maria Garas cu poezie și cântec de dragoste.

De asemenea, o nouă întâlnire cu bucătăria tradițională a Olteniei, precum și a vlahilor din Bulgaria, va avea loc la Calafat, astăzi, în cadrul evenimentului „Dolju-n bucate”.

Evenimentul, inspirat de Dragobete, se va desfășura la ora 15:30, la Casa de Cultură a Municipiului Calafat.

Suratele de Dragobete

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 19 februarie 2018, 05:00

Dintre toate sărbătorile de primăvară mai aşteptată de către toate generaţiile este ziua de Dragobete, ziua dragostei. Se serbează chiar şi numai pentru a exprima ceea ce se crede că nutreşti tot anul. Pare o zi ca oricare alta, dar, spun bătrânii: Nimic nu e mai de temut decât că nu fii iubit. Un proverb românesc aminteşte: Ce folos de chip frumos, dacă nu e lipicios.

(varianta audio a rubricii)

De Dragobete se însoţesc şi femeile singure, văduvele, ca să nu rămână încă un an pustiite-n suflet. „O femeie numai mâna să o pună pe un bărbat străin, şi va fi drăgăstoasă în tot cursul anului”^[1]. Nu că le-am învăţa pe femei la necuviinţă, dar poate aşa bărbatul va avea grijă să-şi sărute aleasa inimii măcar de Dragobete. Bine e şi-atât, că tot se spune: Raru’ umple carul. Pe vremuri în această zi tinerii petreceau., Obiceiul s-a păstrat. La Cloşani (judeţul Mehedinţi) este aşteptat de cei tineri să-l practice, de cei vârstnici să privească. Cu vârsta…!

Cu o zi înainte, la 23 februarie tinerii strâng flori de primăvară, le fac coroniţe. Femeile fac, după apusul soarelui pâine în cuptor, pe care o înflorează cu furculiţa şi spun cuvinte de dragoste, ca să se prindă. În dimineaţa de Dragobete tinerele merg în afara satului, într-un loc curat cu apă neîncepută (unde se întoarce apa) şi fac un fel de descântec, aruncând pâine în apă şi legându-se surate:

Foaie verde, foaie lată

Să ne-nsurăţim odată

Pentru viaţa noastră toată.

Toată viaţa cât trăim

Surate să ne numim.

După rostirea recitativului tinerii se sărută. Gestul este chiar legământul. Fata este cea care alege băiatul care o va săruta. Iar el, tânărul, se va tot întreba întreg anul: de unde vine dragostea?

De al ochi, de la sprâncene,

De la buze subţirele,

De la mersul legănat,

De la şoapte şi oftat,

De la du-te-n colo, vino-n-coace,

Lasă-mă şi nu-mi da pace!

Text şi lectură: Gabriela Rusu – Păsărin,  realizator, Departamentul Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune

[1] Adrian Fochi, Datini şi eresuri populare de la sfârşitul secolului al XIX-lea, Bucureşti, Editura Minerva, 1976, p. 115.