Ziua internaţională pentru accesul universal la informaţie, marcată pe 28 septembrie!
Foto: Sursa foto: Andra Radu
Publicat de Andra Radu,
28 septembrie 2021, 15:00 / actualizat: 28 septembrie 2021, 18:27
La 28 septembrie este marcată anual „Ziua internaţională pentru accesul universal la informaţie”. Demersul vizează importanţa unei guvernări deschise, transparente şi responsabile.
Pandemia provocată de noul coronavirus a determinat la nivel mondial intensificarea nevoii de acces public la informaţie pentru o bună înţelegere a crizei şi a măsurilor pentru gestionarea acesteia în folosul siguranţei persoanei şi a colectivităţilor.
Ziua internaţională pentru accesul universal la informaţie a cunoscut un rol sporit privind dreptul la informare în perioade de criză. Dreptul la informare este stabilit în baza Articolului 19 al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului.
Adunarea Generală a ONU a adoptat, în 2019, hotărârea care stabilea data de 28 septembrie drept Ziua internaţională pentru acces universal la informaţie, conform www.un.org.
Ziua internaţională pentru accesul universal la informaţie are o importanţă aparte în acord cu Agenda 2030 a Naţiunilor Unite, în ceea ce priveşte: investiţiile în infrastructura rurală şi dezvoltarea tehnologică; legăturile economice, sociale şi de mediu pozitive între zonele urbane, cele limitrofe zonelor urbane şi zonele rurale; iniţiativele de adoptare şi punere în aplicare a garanţiilor constituţionale, statutare şi/sau politice pentru accesul public la informaţii.
În fiecare an, la 30 iulie este marcată Ziua mondială împotriva traficului de persoane, instituită de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 18 decembrie 2013.
Scopul marcării acestei zile este de a spori gradul de conştientizare a situaţiei victimelor traficului de fiinţe umane şi de a promova protecţia drepturilor lor, conform site-ului https://www.un.org.
Traficul de persoane reprezintă o infracţiune prin care sunt exploataţi copii, femei şi bărbaţi în diferite scopuri, inclusiv muncă forţată şi sex.
Începând cu 2003, Biroul Naţiunilor Unite pentru combaterea Drogurilor şi a Criminalităţii (UNODC) a adunat informaţii despre aproximativ 225.000 de victime ale traficului de persoane, detectate în întreaga lume.
La nivel global, ţările detectează şi raportează tot mai multe victime şi condamnă tot mai mulţi traficanţi. Acesta este rezultatul unei capacităţi sporite de identificare a victimelor şi/sau al unui număr crescut de victime traficate, se arată pe site-ul amintit.
Ziua mondială împotriva traficului de persoane reprezintă un prilej de a îndemna autorităţile din toate ţările la acţiune pentru a stopa această infracţiune, prin descoperirea traficanţilor, prin protejarea copiilor vulnerabili, a femeilor şi bărbaţilor împotriva exploatării, precum şi prin protejarea şi reabilitarea victimelor, precizează site-ul amintit.
Traficul de persoane constituie o infracţiune gravă şi, totodată, o încălcare flagrantă a drepturilor omului.
Biroul Naţiunilor Unite pentru combaterea Drogurilor şi a Criminalităţii (UNODC) oferă asistenţă statelor membre în eforturile lor de a pune în aplicare Protocolul privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane (Protocolul traficului de persoane).
Acest fenomen al traficului de persoane este o problemă globală şi reprezintă una dintre cele mai grave infracţiuni din lume, care afectează viaţa a milioane de oameni şi le lezează demnitatea, conform site-ului https://www.unodc.org/.
Eurodeputații cer solidaritate și măsuri pentru prevenirea crizei Covid19 în taberele de refugiați
Foto: Migrants who arrived on the island of Lesbos in the past four days, are seen at the port of Mytilene, as they wait to board a Greek navy ship, in Mytilene, Greece, March 4, 2020. REUTERS/Costas Baltas
Situația refugiaților din Grecia are nevoie de un răspuns coordonat al UE pentru prevenirea răspândirii Covid19, au spus deputații europeni de la comisia pentru libertăți civile.
În contextul în care Europa se confruntă cu provocările crizei coronavirusului, crește și îngrijorarea în legătură cu condițiile de viață ale solicitanților de azil în taberele din insulele grecești.
Situația de la granița eleno-turcă a escaladat la începutul lunii martie, când Turcia a deschis frontierele pentru solicitanții de azil și refugiați, încălcând pactul în domeniul migrației pe care în făcuse în 2016 cu UE.
Într-o reuniune virtuală, comisia pentru libertăți civile a discutat despre situația actuală la frontieră și necesitatea evitării acestei crize umanitare care riscă să se transforme într-o problemă de sănătate publică. Comisia, Frontex și Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE s-au alăturat deputaților europeni, subliniind importanța solidarității UE în atenuarea crizei în creștere.
Alături de statele membre și agențiile UE, Comisia Europeană a pregătit un plan de urgență, monitorizează în mod regulat situația și a adoptat noi măsuri.
Au fost lansate două intervenții rapide la frontieră, au fost dislocați polițiști de frontieră în plus și Grecia a activat mecanismul de protecție civilă, lucru care a avut ca rezultat oferirea a peste 90.000 de articole de asistență de către țările UE către Grecia.
Toți migranții care sosesc în zonele hotspot se supun unui control sanitar obligatoriu. Persoanele nou-sosite sau salvate sunt ținute în zone separate până la finalizarea examinării medicale.
Comisia a alocat un buget de 350 de milioane de euro susținerii continue pentru Grecia, unde ajung majoritatea refugiaților și migranților, dintre care 50 de milioane de euro vor fi destinați îngrijirii medicale.
După ce vor trece printr-un control de sănătate, 1.600 de minori neînsoțiți care se află în prezent în zonele hotspot de pe insule vor fi mutați în alte țări UE: Germania, Franța, Portugalia, Finlanda, Lituania, Croația, Irlanda și Luxemburg. Unii vor călători în Luxemburg deja săptămâna viitoare.
Cu sprijinul Organizației Internaționale pentru Migrație și Agenției Frontex, a fost creat un sistem voluntar pentru a încuraja oamenii să se întoarcă în țările lor de origine.
Ministrul elen pentru migrație și azil, Notis Mitarachi, a subliniat că au fost luate multe măsuri speciale pentru a preveni izbucnirea unui focar Covid19 în taberele din insule, dar a spus că este necesar mai mult sprijin.
Deputații au solicitat mai mult sprijin, facilități de cazare și echipamente medicale, extinderea relocărilor la familii, extinderea termenelor existente de azil și luarea în considerare a interviurilor virtuale.
Comisia a propus un buget suplimentar de 350 de milioane de euro pentru construcția de noi tabere pe continent în Grecia și de apartamente noi; bugetul are nevoie de aprobarea Parlamentului.
Vicepreședintele Comisiei pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, a subliniat importanța respectării valorilor noastre și respectarea drepturilor fundamentale ale omului și a dreptului UE. Dumnealui a subliniat că, în același timp, UE ar trebui să își continue activitatea privind noul pact privind migrația și azilul, care va fi prezentat în primăvară.
Atelierul face parte dintr-un proiect care urmărește să sprijine jurnaliștii aflați în dificultate, folosind o abordare multidisciplinară, pentru crearea de noi competențe și facilitarea accesului la formarea profesională.
Vom oferi jurnaliștilor care au fost hărțuiți sau care au nevoie de sprijin bune practici și abilități pentru a lucra sub presiune, pentru a proteja libertatea presei și libertatea de exprimare. Pentru a realiza acest lucru, vom organiza ateliere în care jurnaliști cu experiență, avocați și procurori vor împărtăși bune practici și vor elabora proceduri de gestionare a crizelor.
În cadrul sesiunilor din atelier vom oferi pregătire pe următoarele subiecte:
Directive europene ce influențează munca jurnaliștilor (avertizorul de integritate, fake news, dreptul de autor, jurisprudența CEDO, regulile GDPR, Convenția Europeană pentru Drepturile Omului)
Legislația suport pentru protecția jurnaliștilor (libertatea de exprimare, protecția surselor, 52/2003, 544/2001, cenzura și protecția muncii în domeniul jurnalismului)
Fact checking (ca proces jurnalistic, dar și din punct de vedere juridic)
Măsuri de siguranță pentru atacuri cibernetice
Răspunderea penală și răspunderea civilă a jurnaliștilor
Studii de caz relevante prezentate de jurnaliști
Invităm jurnaliștii interesați de subiectele menționate să aplice pentru a participa la acest atelier. În caz că numărul jurnaliștilor este mai mare decât locurile disponibile, vom selecta jurnaliștii astfel:
au prioritate jurnaliștii care fac muncă de investigație
vom selecta doar un jurnalist per redacție/publicație
dacă au demonstrat etică și integritate în experiența lor profesională.
Atelierul va avea loc la Biblioteca Națională din București, în 12 și 13 iunie, între orele 9:30 și 17:00. Acoperim cheltuielile de transport și cazare pentru jurnaliștii din presa locală.
Jurnaliștii pot aplica până în data de 5 iunie (ora 24:00) trimițând un CV / o biografie la adresa de mail madalina@freedomhouse.ro
Fundaţia pentru o Societate Deschisă a decis să sesizeze Curtea Constituţională a Ungariei şi pe cea Europeană a Drepturilor Omului
Publicat de Camelia Teodosiu,
24 septembrie 2018, 16:22 / actualizat: 25 septembrie 2018, 16:24
Fundaţia pentru o Societate Deschisă a miliardarului George Soros a anunţat că a decis să sesizeze Curtea Constituţională a Ungariei şi pe cea Europeană a Drepturilor Omului din cauza unor reglementări, adoptate în vară de Parlamentul de la Budapesta, care permit tragerea la raspundere penală a reprezentanţilor ONG-urilor care îi sprijină pe imigranţi.
Corespondenţă de la Budapesta – Reporter: Emil Groza – Organizaţia a precizat astăzi, printr-un comunicat, că a decis să sesizeze Curtea Constituţională a Ungariei, dar şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului din cauza pachetului de legi denumit „Stop Soros” adoptat în vară de parlamentul ungar şi care permite sancţionarea activităţilor legale ale ONG-urilor independente, sub pretextul limitării imigraţiei. În comunicat se mai arată că reglementările ungare împiedică persoanele fizice şi ONG-urile să beneficieze de libertăţile garantate de Constituţie şi au fost elaborate cu scopul intimidării grupurilor independente ale societăţii civile, ceea ce reprezintă un nou pas pentru reducerea la tăcere a celor care au o opinie diferită de cea a guvernului. În baza reglementărilor adoptate în luna iunie de Parlamentul de la Budapesta, oferirea de sprijin pentru obţinerea de azil sau permis de şedere în Ungaria unor imigranţi care nu au un astfel de drept poate atrage după sine răspunderea penală şi pot fi aplicate chiar şi pedepse privative de libertate de până la un an. Noile prevederi au fost criticate de mai multe organizaţii internaţionale, iar Comisia Europeană a declanşat în iulie o procedură de infringement împotriva Ungariei, dar Guvernul de la Budapesta a transmis executivului comunitar că nu intenţionează să retragă sau să modifice reglementările.
Principalele teme din agenda Parlamentului European, pentru săptămâna 4 – 10 iunie 2018:
Facebook/ Utilizarea abuzivă a datelor. Ca urmare a întâlnirii din data de 22 mai dintre fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg și conducerea politică a Parlamentului, deputații europeni vor dezbate modul în care se va asigura protecția datelor și prevenirea utilizării ilegale a informațiilor personale colectate, într-o audiere publică. Printre vorbitori se vor afla jurnaliști și informatori din spatele dezvăluirilor mass-media în cazul Cambridge Analytica. (luni)
Pachetul de mobilitate. Comisia pentru transport va vota cu privire la îmbunătățirea condițiilor de muncă în ceea ce privește transportul rutier și concurenței între transportatori. Normele vizate vor contribui la intensificarea aplicării legii cu scopul combaterii practicilor ilegale, cum ar fi utilizarea societăților de tip „cutie poștală” sau încălcarea limitelor de operare pe piețele naționale ulterior livrării transfrontaliere (așa numitul cabotaj). Acestea vor clarifica, de asemenea, regulile privind aplicarea legislației naționale privind salariul minim, precum și asigurarea de condiții optime de odihnă pentru șoferi. (luni)
Uniunea Digitală: circulaţia liberă a datelor fără caracter personal în UE. O propunere care interzice statelor membre să impună restricții teritoriale nejustificate în ceea ce privește prelucrarea datelor non-personale (de exemplu, în sectoarele financiare, sănătate, fiscale, telecomunicații și guvern) va fi votată de Comisia pentru piață internă și protecția consumatorilor. O astfel de propunere ar reduce birocrația și ar elimina barierele inutile pentru întreprinderi. Acesta este considerat un factor cheie pentru o economie competitivă în domeniul datelor la nivel european. (luni)
Autorizarea pesticidelor. Comisia specială pentru procedura de autorizare în UE a pesticidelor va analiza avizul Autorității Europene pentru Siguranță Alimentară (EFSA) cu privire la proiectele de rapoarte de evaluare și la clasificarea substanțelor active de către Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA), cu reprezentanți ai ambelor agenții. (joi)
Premiul Sakharov/ Conferința aniversară de 30 de ani. Deputații din comisiile pentru Afaceri Externe, Drepturile Omului și Dezvoltare vor privi asupra celor 30 de ani de la acordarea Premiul Sakharov. În cadrul unei conferințe de două zile, aceștia vor evidenția implicarea UE în chestiunea drepturilor omului prin intermediul unor dezbateri cu experți la nivel înalt, câștigători ai premiului Sakharov și apărători ai drepturilor omului din întreaga lume și vor vizita expoziția (itinerantă) „Ei ne apără libertățile” (They Defend our Freedoms) – 30 de ani de la acordarea Premiului Sakharov pentru libertatea de gândire”. (luni și marți)
Pregătiri pentru sesiunea plenară. Grupurile politice se vor pregăti pentru dezbaterile și voturile care vor alea loc în cadrul sesiunii plenare din luna iunie, printre care se numără și viitorul summit UE, acordul nuclear al Iranului, componenţa Parlamentului și redistribuirea locurilor după alegerile europene de anul viitor, siguranța în utilizarea dronelor, securitatea cibernetică și relațiile UE-NATO. De asemenea, deputații europeni vor continua discuțiile cu șefii de stat sau de guvern ai statelor membre ale UE cu privire la viitorul Europei, de această dată cu prim-ministrul olandez, Mark Rutte.
Agenda Președintelui. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, va prezenta discursul de deschidere în cadrul evenimentului Zilele Dezvoltării Europene și se va întâlni cu președintele Rwandei, Paul Kagame, președintele Nigerului, Mahamadou Issoufou, preşedintele Liberiei, George Weah și președintele muntenegrean, Milo Djukanovic, marți.
Agenda Parlamentului European, 12 – 18 februarie 2018
Publicat de Camelia Teodosiu,
12 februarie 2018, 16:48 / actualizat: 20 februarie 2018, 11:17
Săptămâna aceasta, în perioada 12 – 18 februarie, principalele subiecte, pe ordinea de zi, a Parlamentului, sunt:
Controlul frontierelor/Bulgaria. (De luni până miercuri)
Comisia pentru Libertăți civile va efectua o vizită în Bulgaria pentru a vedea cum funcționează operațiunile Frontex la granița cu Turcia. Membrii comisiei vor vizita regiunea punctului de trecere a frontierei „Kapitan Andreevo”, unde Frontex sprijină autoritățile naționale în efectuarea controalelor la frontieră și colectarea de informații. Se vor întâlni, printre altele, cu ministrul de Interne Valentin Radev, cu reprezentanții Poliției de Frontieră, cu organizațiile internaționale, precum și cu ONG-urile. O conferință de presă este programată miercuri.
Fondul Africa Trust /Senegal. (De marţi până vineri)
O delegație a Comisiei pentru dezvoltare va vizita Senegalul pentru a evalua modul în care Fondul fiduciar de urgență al UE pentru Africa, creat pentru a aborda cauzele fundamentale ale migrației, lucrează la fața locului. Ei vor vizita proiecte finanțate de UE care oferă locuri de muncă semnificative pentru tineri și se vor întâlni cu autoritățile locale, cu reprezentanții societății civile, precum și cu migranții care s-au întors si încearcă să construiască o nouă viață în țara lor, cu sprijinul UE.
Drepturile omului / Myanmar și Bangladesh. (De luni până vineri)
Subcomisia pentru drepturile omului va vizita Myanmar și va merge la granița cu Bangladesh pentru a obține o primă impresie despre evoluţiile actuale în regiune. Delegația include membri ai comisiilor pentru afaceri externe și comerț internațional și delegația UE-ASEAN. Aceștia vor vizita taberele Rohingya și vor întâlni ONG-urile internaționale care lucrează în statul Rakhine, organizațiile societății civile din Myanmar, liderii religioși și politici, precum și mass-media.
Jurnalul președintelui.
Președintele PE, Antonio Tajani, va susține marți o conferință de presă despre „Viitorul Europei”, la Universitatea Johns Hopkins SAIS Europe din Bologna.
Numărul reclamaţiilor făcute la CEDO împotriva Turciei a scăzut în 2017 faţă de anul anterior.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi-a prezentat raportul pe 2017 într-o şedinţă organizată la Strasbourg.
Preşedintele CEDO, Guido Raimondi, a prezentat situaţia reclamaţiilor şi a cazurilor soluţionate, arătând că „La 1 ianuarie, erau înregistrate 56.250 de reclamaţii provenite din statele membre”.
Raimondi a precizat că pe primul loc se află România, cu 9.920 de reclamații, pe al doilea loc Rusia cu 7.747 reclamaţii şi pe locul trei Turcia, cu 7.500 reclamaţii.
Urmează Ucraina, Italia şi Ungaria, a arătat Raimondi şi a precizat că în 2017, numărul reclamaţiilor a scăzut faţă de anul anterior. În 2016, se înregistraseră 79.750 de reclamaţii.
Turcia a încheiat anul 2016 cu 12.600 de reclamaţii, fiind pe locul doi al clasamentului. Ucraina, care în 2016 se afla pe locul întâi, a ajuns pe locul patru. Aflată pe primul loc în acest an, România a primit numeroase reclamaţii din cauza înghesuielii din închisori şi a condiţiilor de detenţie.
Raimondi a precizat că în 2017 au fost respinse 70.356 de reclamaţii, în creştere cu 92% faţă de 2016.
Anul trecut, CEDO şi-a anunţat deciziile în 1.068 de procese, dintre care 305 implicând Rusia, 116 Turcia, 87 Ucraina şi 69 România.
Raimondi a adăugat că durata medie de judecare şi pronunţare a sentinţei a fost de 18 luni.
Șeful Biroului ONU pentru afaceri umanitare a avertizat miercuri că, în cazul în care coaliția condusă de Arabia Saudită nu va permite accesul ajutorului umanitar în Yemen, aceasta va provoca “cea mai mare foamete pe care a văzut-o lumea de multe decenii”.
După o intervenție cu ușile închise în fața Consiliului de Securitate, oficialul ONU a precizat jurnaliștilor, potrivit AFP, că a cerut “reluarea imediată” a ajutorului umanitar către populația yemenită, proces întrerupt de la începutul săptămânii, relatează Agerpres.
Organizația Națiunilor Unite (ONU) a făcut apel marți la Arabia Saudită să pună capăt blocadei ce împiedică aducerea de ajutoare în Yemen, în timp ce această țară se confruntă cu cea mai gravă criză umanitară de pe planetă, conform AFP.
″Operațiunile umanitare sunt blocate ca urmare a închiderii ordonate de către coaliția condusă de Arabia Saudită″, a declarat purtătorul de cuvânt al Biroului ONU pe probleme umanitare, Jens Laerke, într-o conferință de presă.
″Dacă aceste canale (…) nu sunt menținute deschise, atunci va fi catastrofal pentru oameni″, a afirmat Laerke, cerând coaliției să lase să intre ″hrană, carburant și medicamente″, în timp ce circa șapte milioane de persoane din Yemen trăiesc în condiții aproape de foamete.
Întărirea blocadei este o consecință a recentului incident dintre Arabia Saudită și Iran în legătură cu Yemenul, ca urmare a lansării unei rachete de către rebelii yemeniți proiranieni, care a fost interceptată în zona aeroportului internațional din Riad în weekend.
Luni, coaliția condusă de Arabia Saudită a indicat că își rezervă dreptul de a riposta ″în mod corespunzător″ și a decis, până atunci, să întărească blocada în Yemen. Această măsură constă în închiderea ″provizorie″ a frontierelor aeriană, maritimă și terestră.
″Este o problemă de acces de dimensiuni colosale″, a subliniat Laerke, indicând că întărirea blocadei a dus imediat la o creștere cu 60% a prețului la carburant și cu 50% la gazul lichefiat (GPL). El a anunțat printre altele că ONU poartă discuții cu coaliția pentru restabilirea, cât mai repede posibil, a accesului ajutoarelor umanitare.
Yemenul este răvășit de un război izbucnit între rebelii șiiți houthi și aliații lor — forțele rămase fidele fostului președinte Ali Abdallah Saleh—, de o parte, și trupele loiale președintelui Abd Rabbo Mansour Hadi, de cealaltă. Conflictul s-a agravat odată cu intervenția militară, în martie 2015, a unei coaliții arabe conduse de către Riad pentru a ajuta puterea să-i alunge pe rebelii houthi, care au preluat controlul capitalei Sanaa și al altor zone din țară la sfârșitul lui 2014/începutul lui 2015.
Conflictul s-a soldat cu peste 8.650 de morți, dintre care numeroși civili. Potrivit cifrelor publicate marți de către Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului, 5.295 de civili au fost uciși și 8.873 răniți.
Uniunea Europeană primeşte Premiul Prinţesei de Asturia, pentru contribuţia sa la „cea mai lungă perioadă de pace în Europa modernă” şi pentru răspândirea „valorilor precum libertate, drepturile omului şi solidaritate”.
La ceremonia care a avut loc ieri seară la ora 20:15 (ora României) în Oviedo, Uniunea Europeană a fost reprezentată de Antonio Tajani, Preşedintele Parlamentului European, Donald Tusk, Preşedintele Consiliului European şi Jean-Claude Juncker, Preşedintele Comisiei Europene.
Ceremonia a fost prezidată de Majestatea Sa Felipe al VI-lea, Regele Spaniei şi are loc în prezenţa lui Mariano Rajoy, Prim ministrul Spaniei.
Preşedintele Parlamentului European a declarat: „Accept acest premiu în numele tuturor cetățenilor UE, cu angajamentul că voi continua să muncesc pentru o Europă mai apropiată de preocupările acestora. Europenii doresc ca Uniunea Europeană să fie cu adevărat eficientă şi democratică, să fie capabilă să asculte, să îi protejeze şi să ofere răspunsuri la problemele lor. ”
Parlametru – Sondajul de opinie privind percepția cetățenilor asupra Uniunii Europene și Parlamentului European
64% din cetățenii europeni consideră că țara lor a beneficiat de statutul de țară membră a UE
Apartenența la UE este un lucru bun, afirmă 57% dintre cetățenii europeni
Ponderea cetățenilor UE care consideră că țara lor a beneficiat de apartenența la Uniunea Europeană este de 64%, înregistrându-se o creștere cu patru puncte procentuale față de rezultatele din octombrie 2016.
Rezultatele ultimului sondaj al Parlamentului European (Parlametru) arată că o majoritate clară de 57% dintre cetăţenii europeni consideră că apartenența ţării lor la UE este un lucru bun, un nivel care se apropie de cel înregistrat înainte de criză.
O majoritate apropiată de media europeană, 61% dintre români (-3% faţă de octombrie 2016), consideră că România a beneficiat de statutul de membră UE, în timp ce 48% dintre români (-6% faţă de martie 2017) consideră că apartenenţa la UE este un lucru bun şi 32% (+2% faţă de martie 2017) consideră ca acest lucru nu este nici bun nici rău. 46% dintre români consideră că principalul beneficiu adus de UE este accesul la noi oportunități profesionale.
În România, cei care consideră că vocea lor contează la nivelul UE sunt mai mulţi (42%, -3% faţă de martie 2017) decât cei care consideră că vocea lor contează în propria ţară (37%, -11% faţă de martie 2017). La nivelul întregii Uniuni Europene, 47% (+4% faţă de martie 2017) cred că vocea lor contează în UE şi 61% (-2% faţă de martie 2017) cred că vocea lor contează în propria ţară.
Antonio Tajani, Președintele Parlamentului European, a declarat: „Rezultatul sondajului este foarte pozitiv și încurajator. Sondajul arată că încrederea în instituțiile și activitatea noastră continuă să crească și că depășim criza din ultimii ani. În mod natural, în anumite domenii, părerile diferă de la un stat membru la altul. Acest lucru trebuie să ne inspire să accelerăm eforturile noastre de a aborda acele aspecte care produc îngrijorare. În general, oamenii văd din ce în ce mai mult în UE un actor principal atunci când vine vorba de abordarea marilor provocări și de protejarea cetățenilor de amenințările comune, cum ar fi terorismul, șomajul sau sărăcia și excluziunea. Pentru noi, ca Parlament al Cetățenilor, aceasta înseamnă că trebuie să producem rezultate şi că vom lucra și mai mult pentru a împlini speranțele și așteptările oamenilor. De asemenea, consider rezultatele sondajului ca pe un mandat pentru ca Parlamentul European să joace un rol-cheie din ce în ce mai important în conturarea viitorului UE. Aici, în Parlamentul European, este cel mai bun forum pentru dezbaterea despre cum ar trebui să arate UE, ce sarcini ar trebui să îndeplinească sau ce competențe ar trebui să aibă”.
Trend pozitiv pentru imaginea Parlamentului European
43% dintre români (+ 5% faţă de octombrie 2016; peste media UE de 33%, în creştere cu 8%) au o părere pozitivă despre Parlamentul European, iar 38% au o părere neutră. 60% dintre români îşi doresc un rol mai important pentru instituţie, faţă de 47% dintre europeni.
Majoritatea europenilor (55%) şi românilor (54%) au declarat că sunt interesați de alegerile europene din 2019.
Protecţie împotriva amenințărilor
Sondajul anterior din martie 2017 a arătat că cetățenii sunt din ce în ce mai conștienți de faptul că UE acționează în interesul lor în domenii pe care ei le consideră prioritare. Pe baza acestei recunoașteri a acțiunii UE, interesul pentru UE rămâne ridicat (57%), înregistrând o creștere constantă în timp.
Cetățenii europeni se așteaptă, de asemenea, ca UE să îi ajute să se protejeze împotriva anumitor amenințări. Printre amenințările identificate se menţionează terorismul (58% în UE, 41% în România), șomajul (43% în UE, 40% în România), sărăcia și excluziunea (42% în UE, 48% în România) și migrația necontrolată (35% în UE, 33% în România).
Protejarea drepturilor
Cetățenii se așteaptă ca UE să protejeze drepturile fundamentale (44% în UE, 33% în România), libertatea de a călători, lucra și studia în întreaga UE (36% în UE, 41% în România), drepturile lucrătorilor (34% în UE, 42% în România), pensiile adecvate (34% în UE, 38% în România) și bunăstarea economică (33% în UE, 34% în România). Se așteaptă ca, în special, Parlamentul European să apere drepturile omului (56% în UE, 55% în România), libertatea de exprimare (34% în UE, 41% în România), egalitatea dintre bărbați și femei (32% în UE, 21% în România) şi solidaritatea între ţările membre (28% în UE, 32% în România).
Priorităţi pentru Parlamentul European
Cetățenii se așteaptă ca Parlamentul European să sprijine acțiunile împotriva sărăciei și excluziunii (41% în UE, 45 % în România), terorismului (41% în UE, 29% în România) și șomajului în rândul tinerilor (31% în UE, 36 % în România).
Sondajul Parlametru analizează cu atenție punctele de vedere ale cetățenilor despre apartenența la UE și avantajele acesteia, măsura în care aceștia consideră că vocea lor contează în UE și atitudinea față de Parlamentul European, prioritățile, acțiunile și misiunea acestuia. Sondajul confirmă părerea din ce în ce mai favorabilă a cetățenilor cu privire la UE, continuându-se tendința vizibilă înregistrată în sondajele începând din 2016. În cadrul studiului au fost chestionați 27.881 de cetățeni din cele 28 de state membre (1031 în România), în perioada 23.09-02.10.2017.
Parlamentarii din comisiile juridice, de administrație publică și pentru drepturile omului au respins, miercuri, 4 octombrie, cu majoritate de voturi, fără dezbateri, proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii administrației publice locale, inițiat de UDMR.
Au votat în favoarea proiectului numai deputații UDMR, transmite Agerpres.
Proiectul, care a fost prezentat de deputatul UDMR Marton Arpad, nu s-a bucurat de susținerea niciunui grup parlamentar, nici cel al minorităților naționale, care a considerat că drepturile existente acordate de statul român sunt suficiente.
Proiectul urmează să fie trimis în Camera Deputaților, iar forul decizional este Senatul.
Cartea electronică de identitate, care va prelua şi funcţiile cardului de sănătate, ar urma să fie folosită de anul viitor.
Termenul a fost anunţat astăzi, după o dezbatere publică privind proiectul de lege referitor la introducerea acestui act, ce îi va permite titularului şi să se autentifice pe internet pentru a beneficia de servicii bancare, fiscale sau educaţionale.
Avantajele au fost prezentate de responsabilii de la Ministerul de Interne, dar opoziţia în rândul participanţilor a fost ridicată, mai ales faţă de introducerea unui cip electronic în viitorul act de identitate.
Noile cărţi de identitate electronice înseamnă atacuri împotriva Ortodoxiei, dar şi încălcarea drepturilor omului – au susţinut unii participanţi la dezbatere din cadrul societăţii civile.
Pe de altă parte, autorităţile spun că noile cărţi electronice sunt utile pentru securizarea documentelor în contextul combaterii terorismului, al migraţiei ilegale şi al traficului de droguri şi de persoane.
Aceasta este declaraţia făcută de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Federica Mogherini, la finalul reuniunii UE-Turcia desfăşurată la Bruxelles.
Semnalarea abuzurilor legate de respectarea drepturilor omului şi a statutului drept constituie motive de îngrijorare pentru ţările membre ale UE, însă mare parte dintre acestea nu doresc o ruptură definitivă cu Turcia – partener-cheie în problema migraţiei si în lupta antiteroristă.
New Europe informează că Secretarul general al Amnesty International, Salil Shetty, i-a cerut Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene, Federica Mogherini, în cadrul întrevederii cu aceasta, să ridice problema drepturilor omului și a persoanelor deținute în Turcia, inclusiv directorul Amnesty International din Turcia.
Turcia a rearestat doi activiști deținuți anterior, dar eliberați într-un caz controversat care a generat tensiuni cu Occidentul. Cei doi se aflau printre alte 10 persoane arestate în luna iulie în cadrul unui raid al poliției în urma organizării unui workshop de către activiști privind drepturile omului.
Un tribunal turc a stabilit ca șase activiști care luptă pentru respectarea drepturilor omului să fie în continuare reținuți, inclusiv președintele Amnesty International din Turcia, acesta fiind acuzat de organizarea unor acitivități „teroriste”.
Federica Mogherini a răspuns apelului secretarului general al Amnesty Internatioanl printr-un tweet, subliniind sprijinul UE pentru lupta împotriva abuzurilor și pentru drepturilor omului.
În luna mai Amnsety International a publicat un raport prin care condamna concedierea și reținerea a sute de mii de persoane după puciul eșuat din luna iulie a anului 2016.
În raportul organizației non-guvernamentale se arată faptul că zeci de mii de persoane, inclusiv doctori, polițiști, profesori sau soldați au fost destituiți din funcțiile publice.
Amnesty International denunţă faptul că persoanelor concediate nu le este dată nicio explicaţie individuală, concedierile colective fiind “întreprinse arbitrar pe baza unor motive vagi şi generalizate” cum că persoanele demise “ar avea legături cu organizaţii teroriste”. Organizaţia denunţă, de asemenea, măsurile ce vizează activiştii politici, jurnaliştii şi sindicaliştii.
Ziua internaţională a familiilor este sărbătorită, anual, la 15 mai, pentru a marca importanţa pe care comunitatea internaţională o acordă familiilor, fiind în acelaşi timp o oportunitate pentru a atrage atenţia asupra problemelor cu care se confruntă familiile la nivel mondial.
Tema din 2017 a Zilei internaţionale a familiilor este, potrivit site-ului www.un.org, „Familii, educaţie şi bunăstare”, care se concentrează asupra rolului familiilor şi politicilor orientate spre familie în promovarea educaţiei şi bunăstării generale a membrilor lor. Tema a fost aleasă, în special, pentru a spori gradul de conştientizare a rolului familiilor în promovarea educaţiei timpurii şi a posibilităţilor de învăţare pe tot parcursul vieţii pentru copii şi tineri.
Rolul acestei zile este de a sublinia importanţa tuturor acelora din familie, indiferent că sunt părinţi, bunici sau fraţi, precum şi importanţa educaţiei părinteşti pentru bunăstarea copiilor. De asemenea, Ziua internaţională a familiilor, în acest an, se va concentra asupra bunelor practici pentru echilibrul dintre muncă şi familie în scopul ajutării părinţilor în rolurile lor educaţionale şi de îngrijire.
În această zi se propune, totodată, să se discute despre importanţa „cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare promovării dezvoltării durabile, prin educaţia pentru o dezvoltare durabilă şi un stil de viaţă durabil, drepturile omului, egalitatea de gen, promovarea unei culturi a păcii şi a non-violenţei, cetăţenia şi aprecierea diversităţii culturale şi a contribuţiei culturii la dezvoltarea durabilă”.
Cu prilejul Zilei internaţionale a familiei, comunităţile din întreaga lume organizează o serie de evenimente de sensibilizare (workshop-uri, conferinţe, programe de radio şi de televiziune), inclusiv zile naţionale dedicate familiei, cu rolul de a face vizibile problemele cu care se confruntă familiile.
După ce prin prin Rezoluţia 44/82 din 9 decembrie 1989, ONU a proclamat 1989 drept Anul internaţional al familiilor, prin Rezoluţia 47/237, la 20 septembrie 1993, a fost instituită şi Ziua internaţională a familiilor, fiind considerată o oportunitate pentru a creşte gradul de conştientizare a problemelor de familie şi a proceselor sociale, economice şi demografice care afectează familiile, scrie site-ul www.un.org.
Anul 1994 a fost declarat An Internaţional al Familiilor, iar din 1995 această zi este sărbătorită în mai multe ţări de pe glob. La propunerea Institutului Român pentru Drepturile Omului, propunere susţinută şi de Patriarhia Română, ziua de 15 mai a devenit oficial Ziua familiei române.
Cu acest prilej mai multe organizaţii care protejează familia au lansat astăzi o petiţie ca şi această zi de 15 mai să devină sărbătoare liberă legală.
Condiţiile de detenţie din penitenciarele din România contravin Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi arată o disfuncţionalitate structurală care necesită adoptarea de măsuri generale de catre stat, a anunţat, astăzi, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului – este concluzia unei decizii pronunţată, astăzi, în unanimitate, de judecătorii instanţei europene într-un nou proces deschis de mai mulţi deţinuţi împotriva statului român.
Curtea a mai stabilit că această decizie trebuie să aibă statutul unei hotărâri-pilot pentru că se referă la condiţiile generale din închisorile României. De la data în care această hotărâre devine definitivă, Guvernul de la Bucureşti are un termen de şase luni în care să prezinte un calendar de remediere a problemelor. Până atunci, CEDO nu va mai judeca niciun proces de acest fel.
În Raportul anual al UE privind drepturile omului și democrația în lume în 2015, Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European ia notă de numeroasele presiuni la care au fost supuse aceste drepturi, făcând apel la toate instituţiile Uniunii Europene şi la ţările membre, ca acestea să plaseze problematica drepturilor omului în centrul relaţiilor cu ţările terţe.
Federica Mogherini, înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate:
“Va exista, există deja o nevoie accentuată de o putere, care este de partea drepturilor omului!
Avem cu toţii convingerea că nu există dezvoltare sustenabilă fără drepturile omului, nici securitate sustenabilă fără libertăţile fundamentale. Statele noastre, societăţile noastre sunt puternice numai atâta timp cât democraţia este puternică, dezbaterile libere şi dechise, drepturile omului sunt respectate, spaţiul pentru participare este garantat tuturor.”
Raportul Comisiei pentru afaceri externe salută adoptarea celui de-al doilea Plan de acţiune privind drepturile omului şi democraţie pentru perioada 2015-2019, chemând statele membre să-l implementeze în concordanţă cu Planul de acţiune pe 2016-2020 pentru egalitatea de gen.
Documentul pune un accent deosebit pe anumite aspecte noi, îngrijorătoare, cum ar fi restrângerea marjei de mişcare a activiştilor civici prin legi restrictive adoptate în numeroase ţări, reiterând importanţa unei clauze privind drepturile omului cuprinse inclusiv în tratatele comerciale încheiate de UE.
Raportul condamnă terorismul, subliniind suportul total pentru eradicarea acestuia, exprimându-şi însă îngrijorarea legată de utilizarea dronelor înarmate în afara cadrului legal international.
Conform datelor Înaltului Comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, anul trecut în întreaga lume, 65 de milioane de oameni au fost nevoiţi să se refugieze din cauza conflictelor, greutăţilor economice sau a falimentului guvernării. Ca atare este nevoie de întărirea cooperării cu ţările de tranzit şi origine, precum şi de un sistem comun european de azil, se menţionează în raport.
Se face apel totodată la UE şi delegaţiile sale să identifice semnele timpurii ale potenţialelor conflicte şi catastrofe umanitare, cum ar fi represiunea minorităţilor sau violarea gravă a drepturilor omului. Se solicită deasemenea implementarea unor bune practici pentru promovarea şi protecţia drepturilor omului în situaţii post-dezastru sau post-conflictuale, cu atenţie deosebită pentru grupurile vulnerabile.
Raportul reiterează importanţa unui mandat mai puternic şi flexibil, dar mai ales permanent, pentru Reprezentantul Special al UE pentru Drepturile Omului.
Federica Mogherini: “Da, situaţia globală a drepturilor omului este serioasă, dar există şi poveşti de succes. Oriunde lucrurile se mişcă în direcţia cea bună, Uniunea Europeană este prezentă.”
Capitala Belgiei a fost gazda celor care luptă pentru apărarea drepturilor omului
Publicat de Andrei Cretoiu,
25 mai 2016, 10:30 / actualizat: 26 mai 2016, 6:38
Cei care fac parte din rețeaua premiului Sackarov pentru libertatea de gândire, laureați și europarlamentari, s-au întâlnit la sediul Parlamentului European pentru a dezbate teme legate de apărarea drepturilor omului.
Printre subiectele abordate s-a numărat și provocarea reprezentată de internet.
Acesta este văzut ca o armă cu două tăișuri. Pe de-o parte, este esențial pentru accesul facil la informație și pentru posibilitatea pe care o oferă tuturor de a-și spune opinia, dar, pe de altă parte, este și un instrument de propagandă la îndemâna guvernelor. Mulți dintre cei prezenți la conferință și-au exprimat îngrijorarea față de posibilitatea supravegherii populației, indiferent de țară, cu ajutorul internetului.
La întâlnirea de la sediul Parlamentului European a participat și Ensaf Haidar, soția și reprezentanta laureatului din 2015, Raif Badawi. Aflat în prezent în închisoare, acesta a fost pedepsit inclusiv prin biciuire publică pentru faptul că a militat pentru respectarea drepturilor omului și a criticat regimul saudit.
Președintele Parlamentului European, Martin Schultz, prezent la conferință, a făcut apel pentru eliberarea lui Raif Badawi:
”Noi toți știm ce înseamnă acest lucru pentru dumneavoastră și copiii dumneavoastră. De aceea, prin prezența dumneavoastră aici, vreau să fac din nou un apel către regele Salman al Arabiei Saudite, lucru pe care l-am făcut deseori și cer ca Raif Badawi să fie eliberat necondiționat pentru a se întoarce la familia lui.”
Premiul Sakharov pentru libertate de gândire îi recompensează anual, din 1988, pe cei care luptă pentru respectarea drepturilor omului în întreaga lume
