Generalul de brigadă Constantin Spînu : “România este însă o țară în care este pace, o țară în care viața se desfășoară normal…”

Publicat de gabrielasaksa, 2 octombrie 2023, 13:08

Cristian Dumitraşcu (realizator): În noaptea de 29 spre 30 septembrie, forțele ruse au executat o nouă serie de atacuri asupra unor obiective din Ucraina. În urma detectării unor grupuri de drone care se îndreptau spre teritoriul ucrainean, în proximitatea graniței cu România, Ministerul Apărării Naționale a alertat forțele aflate în serviciul Poliției aeriene și a notificat, începând cu ora 22:38, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din județele Tulcea și Galați”. Acesta este un fragment din comunicatul de presă al Ministerului Apărării Naționale. Îngrijorarea oamenilor care sunt și în acele zone, dar care sunt în toate zonele României, pentru că dronele pot să ajung aproape nedetectate într-o arie foarte mare din teritoriul României. La telefon este șeful Direcției informare și relații publice din Ministerul Apărării Naționale, generalul de brigadă Constantin Spînu. Domnule general, bună dimineața! Bine ați venit la Radio România Actualități!
Constantin Spînu: Bună dimineața! Mulțumesc pentru invitație!
Cristian Dumitraşcu (realizator): Foarte așteptată vocea dumneavoastră într-o astfel de situație. Înțelegem că este o chestiune fără precedent. Cel puțin până acum, nu știm să se fi întâmplat ceea ce s-a întâmplat în această noapte.

Constantin Spînu: Nu aș vrea să intrăm într-o logică de panică și de escaladare de informații. Ceea ce ați prezentat dumneavoastră face parte din informațiile pe care le-am transmis în cursul acestei dimineți. În noaptea aceasta a fost o nouă serie de atacuri executate de forțele ruse împotriva unor obiective din Ucraina. Ministerul Apărării Naționale, prin structurile competente, a monitorizat în timp real situația aeriană din proximitatea granițelor noastre. De aceea, la detectarea unor grupuri de drone care se îndreptau către teritoriul ucrainean, au fost aplicate procedurile care sunt deja folosite de foarte multă vreme în această situație, sunt repetate și exersate. S-au aplicat, respectiv s-au alertat structurile aflate în serviciul de poliție aeriană, iar în același timp, a fost notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din județele aflate în proximitatea graniței cu Ucraina, Tulcea și Galați. Este adevărat că în contextul acestei situații, sistemul de supraveghere radar al Armatei României a indicat o posibilă pătrundere neautorizată și aș dori să insist pe acest adjectiv, posibilă pătrundere neautorizată în spațiul aerian național, cu un semnal respectat pe un traseu către municipiul Galați. Chiar în cursul nopții, la momentul la care a fost indicat acest traseu, acest semnal radar, forțe ale ISU și Poliției de Frontieră au fost redirecționate către zonele aflate în proximitatea ultimelor coordonate înregistrate de sistemele radar. Nu au fost identificate în cursul nopții. Căutările au fost reluate în această dimineață și vor continua și în cursul acestei zile. Aș dori să spun că la ora 1:41 a fost declarată încetarea măsurilor de alertare în toate zonele vizate.

Noi vom reveni cu informațiile pe măsură ce acestea vor fi disponibile în urma acestor proceduri care se derulează, așa cum spuneam, chiar în acest moment. Vom participa și noi, Ministerul Apărării Naționale, cu forțe și mijloace, la aceste operațiuni de căutare și sperăm să avem situația lămurită în cursul acestei zile.
Cristian Dumitraşcu (realizator): Cu siguranță cunoașteți și dvs. care a fost textul acelei alerte extreme. A fost o adevărată isterie pe internet azi-noapte, în care oamenii au confirmat că au auzit drone și aici spune „adăpostiți-vă în beciuri sau adăposturi de protecție civilă. Durata – 90 de minute” – a fost, cred, un pic mai altfel decât celelalte mesaje care au fost date până acum.

Constantin Spînu: Sigur, dar încă o dată n-aș dori să intru într-o logică, cum ați spus dumneavoastră, a isteriei. Sunt semnale, sunt semnalizări, atenționări transmise prin sistemul RO-ALERT tocmai pentru a reduce riscurile populației. Deci procedurile au fost aplicate așa cum este necesar să fie aplicate. La momentul detectării acestor roiuri de drone care se apropiau de granițele României, îndreptându-se spre Ucraina, au fost aplicate toate procedurile de alertare. Deci aș dori să transmit un semnal de încredere, de liniște. Autoritățile monitorizează situația, luăm toate măsurile care care pot fi luate în aceste situații. Evident, riscurile sunt, nu pot fi reduse la zero, pentru că suntem în proximitatea unei zone de conflict. România este însă o țară în care este pace, o țară în care viața se desfășoară normal, în care autoritățile, iată, a fost nevoie să dăm în cursul acestei nopți semnalele de alertă pentru populația din județele aflate în proximitate, tocmai pentru că am detectat aceste situații. Vom continua să monitorizăm și să revin cu informații pe măsură ce se clarifică această situație. Vă spuneam, forțele din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională se află în la acest moment în teren și încercăm să lămurim această situație.
Cristian Dumitraşcu (realizator): Este același mesaj de încredere care ne-am pregătit să-l dăm și noi. Am fost toată săptămâna în zona acestea, avem un reportaj de la Isaccea, de la Poliția de Frontieră, avem un alt reportaj din zona limitrofă Ucrainei, acolo unde avem forțele din flotila fluvială, se monitorizează, cum ați spus, și să sperăm că lucrurile vor veni la normal. Vă mulțumesc, domnule general Constantin Spânu și să ne auzim cu bine și cu altă ocazie aici, la „Jurnal Militar”, la Radio România Actualități! Mulțumesc!
Constantin Spînu: Mulțumesc eu pentru invitație!

Constantin Spînu: “În primul rând, aș vrea să punem lucrurile în context. Niciun proces de comunicare pe care Ministerul Apărării Naționale îl face de zeci de ani de zile nu are la bază altceva decât informațiile complete, concrete, pe care le avem la dispoziție și vă asigur că verificăm și noi, la fel ca orice alt comunicator, din mai multe surse, atunci când facem o comunicare.”

Publicat de gabrielasaksa, 11 septembrie 2023, 13:47

Cristian Dumitraşcu (realizator):  Începem cu un interviu care sunt convins că este foarte așteptat, despre subiectul fierbinte al săptămânii cu dronele rusești din care au căzut fragmente pe teritoriul național și este la telefon, în direct cu noi, seful Direcției Informare și Relații Publice din Ministerul Apărării Naționale, generalul de brigadă Constantin Spînu. Domnule general, bună dimineața.

Constantin Spînu: Bună dimineața. Mulțumesc pentru invitație. Salut și eu radioascultătorii noștri de pe frecvențele Radio România Actualități.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Au fost câteva teme de dezbatere aprinsă în spațiul public cu privire la această situație și aș vrea să le abordăm frontal, dacă-mi permiteți, poate reușim să facem puțină lumină, un pic mai multă lumină, pentru că s-a tot discutat săptămâna aceasta. Ministerul Apărării a fost acuzat de dezinformare prin faptul că luni a infirmat categoric informațiile venite de pe canalele de comunicare oficiale ucrainene, care vorbeau despre explozii ale unor drone, una sau chiar mai multe, dincolo de Dunăre, pe partea românească, iar apoi, miercuri, după cum știți, a anunțat că a descoperit resturile unei drone. Cum explicăm acest lucru?

Constantin Spînu: În primul rând, aș vrea să punem lucrurile în context. Niciun proces de comunicare pe care Ministerul Apărării Naționale îl face de zeci de ani de zile nu are la bază altceva decât informațiile complete, concrete, pe care le avem la dispoziție și vă asigur că verificăm și noi, la fel ca orice alt comunicator, din mai multe surse, atunci când facem o comunicare. Întrebarea a fost foarte bună. Ați spus despre informațiile care au apărut în spațiul public luni dimineaţa referitoare la explozii la mai multe drone care să fi impactat, să fi căzut pe malul românesc al Dunării, în urma atacurilor de la Ismail, asupra infrastructurii portuare de la Ismail. Aș vrea să explic într-un limbaj cât mai simplu, pentru ca toată lumea să ne înțeleagă. Sunt și militari care ne aud, dar în preponderență presupun că ne adresăm acum cetățenilor care nu au pregătire militară.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Aşa este.
Constantin Spînu: Noi vedem aceste atacuri cu drone de fiecare dată, e la o frecvență ridicată, de aproape o lună și jumătate. Știți foarte bine că sunt distrugeri, sunt atacuri nejustificate, ilegale. Sunt crime de război pe care Federația Rusă le face atacând infrastructura portuară a Ucrainei din porturile dunărene. Vedem aceste atacuri de la peste 100 de km. Deci, valurile de drone care sunt trimise de forțele ruse către porturile ucrainene sunt vizibile. Vedem dronele pe imagine radar cu mult timp înainte de a ajunge să lovească în aceste zone. Ca atare, forțele noastre sunt pre-alertate. Suntem în timp real de fiecare dată, și noi am comunicat de fiecare dată când au fost atacuri de maximă intensitate, am comunicat prompt opiniei publice faptul că am urmărit în timp real și de fiecare dată, pentru că aceasta a fost situația, am informat, pentru că opinia publică era evident direct interesată, faptul că nu am detectat în urma acestor atacuri, amenințări directe asupra teritoriului național al României. Aceasta a fost și situația de luni dimineață. Informațiile din spațiul public vorbeau de explozii pe malul românesc al Dunării. Niciuna dintre sursele noastre de informații obiective, imagine radar, avioane F-16 pe care le aveam ridicate în aer și care supravegheau zona, verificările celorlalți senzori de natură tehnică pe care îi avem, și nu sunt puțini și sunt foarte performanți în teren, verificările cu celelalte elemente din sistemul național de apărare, în speță Poliția Frontieră, verificările pe care le-am făcut noi cu echipele noastre în zonă, în comunitate, de unde nu au venit niciun fel de semnalări de incendii de mare intensitate sau explozii în acea noapte – deci, toate aceste informații au dus la formarea imaginii pe care noi am transmis-o. Nu puteam confirma că pe malul românesc al Dunării au fost înregistrate explozii sau impact puternic cu mijloace de atac ale forțelor Federației Ruse și informațiile de la acel moment acestea erau. Evident, informațiile s-au rostogolit. Noi am început, vă spuneam, verificările încă de luni dimineață. Marți seară, în cursul serii de marți, echipe pe teren, echipe care au scotocit zeci de kilometri pătrați în acea zonă greu accesibilă de pe malul românesc, vizavi de la Ismail, au identificat totuși resturi dintr-un aparat de zbor care, evident, pare o dronă. La acest moment nu putem să identificăm cu certitudine originea acestor resturi. Deci, la acest moment încă se desfășoară expertiza tehnică, nu vă pot spune cărei țări aparține drona de la care am găsit aceste resturi. Cert este că marți seara au fost identificate aceste resturi, iar noi, miercuri dimineața, după ce am strâns datele preliminare, am informat cu promptitudine, din nou, opinia publică. Deci n-aș dori să fac o pledoarie pro domo în ceea ce privește dezinformarea. Evident că este un proces de comunicare în evoluție, într-o situație în care ai un conflict atât de fierbinte, atât de distrugător, foarte aproape de granițele naționale, la câteva sute de metri, pot să apară și astfel de situații în care, de la un moment la altul, informațiile să se schimbe. Aceasta este natura, în esență, natura subiectului, așa cum s-a dezvoltat el în aceste zile.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Am văzut cu toții, domnule general Spînu, filmulețele pe care le-au postat oamenii locului și erau înfricoșați. Care a fost gradul de pericol pe care l-a reprezentat această situație? Ce distrugeri au fost înregistrate de explozie la locul la care ați găsit restul le dronei? Pentru că din filmulețele acestea se vede cum suflul exploziei ajunge de pe un mal pe celălalt al Dunării, adică de la Chilia Nouă la Chilia Veche către noi.

Constantin Spînu: Sunt două lucruri ușor diferite. Distrugerile în infrastructura portuară de la Chilia, respectiv Chilia Veche la noi, de la Ismail, iar peste Dunăre sunt Ceatalchoi și Plauru, deci distrugerile în partea ucraineană sunt semnificative, sunt, aș putea spune, devastatoare. Vă dați seama în ce teroare trăiesc oamenii aceia care noapte de noapte sunt atacați. Nu au nicio vină decât că trăiesc într-o într-o zonă portuară, într-o zonă cu infrastructură care asigură exporturi de cereale din Ucraina. Și în acest context chiar n-aș vrea să fac o paranteză inutilă. Peste 20 de milioane de tone de cereale din Ucraina au fost tranzitate prin România, astfel încât să putem menține totuși o linie de aprovizionare pentru statele care au nevoie de aceste cereale. Dar revenim, acolo, în Ucraina, este cu adevărat un infern ori de câte ori aceste atacuri se declanșează. Evident că la câteva sute de metri, comunitățile românești aflate în proximitate sunt şi ele la fel de apăsate, la fel de terorizate. De aceea, măsurile pe care le-am luat au fost măsuri graduale, astfel încât să asigurăm în permanență gradul maxim de securitate pe care îl putem asigura în aceste condiții. Revenim la întrebarea dvs., la locul la care am găsit aceste resturi nu au fost identificate, cel puțin din datele preliminare, urmele unei explozii. Sunt urme de incendiu care se pare că s-a stins de la sine – dacă aceste resturi sunt în urma atacului din noaptea de duminică spre luni, în noaptea aceea ploua – deci un incendiu care s-a stins de la sine – plecăm de la această premisă. O chestiune foarte importantă din probele strânse de la fața locului: nu au fost identificate elemente de explozibil, deci resturile acestea, aparatul care a generat aceste resturi nu a avut la bord substanțe explozive – cel puțin asta reiese din analizele care s-au făcut și pe teren, pe suprafețele din acea locație, dar și pe probele ridicate – însă este nevoie de verificării tehnice, de expertize tehnice mult mai amănunțite, astfel încât să putem identifica, zic eu, cu precizie proveniența acestui aparat de zbor, ce țară l-a operat și, sper eu, să putem să avem și elemente mai concrete în ceea ce privește timpul când anume s-a produs acest impact. Repet, luni dimineața era vorba de explozii care s-au întâmplat pe malul românesc al Dunării, explozii care nu au putut fi confirmate și v-am explicat din câte surse verificăm, ori de câte ori facem o astfel de comunicare.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Şi o ultimă întrebare, domnule Spînu. Aș vrea să încercăm să înțelegem într-un limbaj cât mai simplu și cât mai puțin tehnic, pornind și de la ceea ce aţi spus la începutul interviului, că Forțele Aeriene Române și, sigur, aliate NATO au putut repera aceste drone și pot să le repereze de la 100 km. Cum poate sau cum putea fi combătută de forțele noastre înainte de a lovi malul românesc? Se mai poate repeta un astfel de incident?
Constantin Spînu: Foarte bună întrebarea și vreau să-mi aleg cu mare grijă vorbele pentru a vă răspunde. În primul rând, nu este niciun paradox faptul că le vedem de la 100 km, dar sunt probleme reale în a le urmări și a le observa permanent atunci când sunt foarte aproape, la câteva sute sau zeci de metri. Lucrul acesta ține de fizică, oricât de ciudat ar suna, și de limitările tehnologice ale aparaturii de radiolocație, care sunt aceleași în toată lumea. Vreau să vă spun că Forțele Aeriene Române, Armata României dispune de mijloace de radiolocație foarte performante, de ultimă generație. Însă la înălțimi mici, la distanțe foarte apropiate și având în vedere faptul că aceste aparate de zbor sunt construite din materiale care nu reflectă foarte mult semnal înapoi,  pentru că așa se formează imaginea radar, se emite o undă radio și înregistrezi întoarcerea acestei unde care se lovește de o suprafață metalică – suprafețele metalice metalice au amprentă radar cea mai importantă. Or, aceste aparate de zbor au o imagine radar foarte mică. Noi le vedem de la peste 100 km, pentru că sunt compacte, sunt grupate în valuri, atunci când se angajează la lovitură, la obiectivul pe care îl au înregistrat în traiectul de zbor, atunci ele se desfac și orice aparatură de radiolocație din lume va avea limitări tehnice în a urmări fiecare aparat. Or, aici discutăm de fragmente de dronă, deci obiecte cu suprafețe și mai mici, astfel încât în aceste situații limitările sunt foarte importante oricine ar avea dificultăți în a le urmări. Încă un lucru foarte important, tot în termeni nemilitari, nu există soluții tehnice pentru nicio țară în lume, oricât de dezvoltată tehnologic ar fi dotarea sa, pentru a institui, să spunem, un zid impenetrabil de câțiva kilometri înălțime, astfel încât să te asiguri că în astfel de situații fragmente sau, eu știu, aparate din acestea de tip dronă să nu intre accidental în urma acțiunilor de luptă, în spațiul național. Lucrurile se calculează în risc. Cât de riscant este pentru comunitățile noastre din proximitate? Care sunt riscurile pentru zone, pentru infrastructura noastră? Or, aici sunt eforturile pe care le facem zi de zi cu fiecare măsură pe care o luăm, astfel încât aceste riscuri să fie aduse cât mai aproape de zero. Însă nimeni nu poate garanta că o astfel de situație nu se va mai putea repeta. De altfel, știți că, ieri, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat o hotărâre care completează paleta măsurilor militare cu măsuri din zona protecției civile, şi Ministerul Apărării Naționale a primit prin această hotărâre misiuni de a evalua, de a stabili care sunt zonele de pe teritoriul României adiacente zonele de conflict Reni și Ismail în care pot fi instituite măsuri specifice de protecție a populației. Deci, trebuie să mergem mai departe, mult mai departe de măsurile specific militare, de identificare și combatere a acestor ținte și să găsim acele soluții pentru protejarea populației și a comunităților care sunt în această zonă. De aceea, în perioada imediat următoare, împreună cu forțele Ministerului Afacerilor Interne, cu Departamentul pentru Situații de Urgență, va urma implementarea unui astfel de plan, astfel încât comunitățile românești de pe malul românesc al Dunării, aflate în proximitatea zonelor Reni şi Ismail să fie cât mai bine protejate.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Este clar că aceste drone reprezintă provocarea generației noastre. Dronele militare au schimbat total paradigma războiului, drept pentru care, în edițiile viitoare ‘Jurnal Militar’ vom realiza un interviu cuprinzător despre dronele militare din Armata Română și despre operatorii pe care îi avem. Vă mulțumesc foarte mult, domnule general Constantin Spînu. Ne reauzim aici, la ‘Jurnal Militar’ şi cu alte ocazii mai fericite. Mulţumesc, domnule Spînu.
Constantin Spînu: Şi eu vă mulţumesc pentru invitaţie.

Ștefan Ciochinaru: „Atunci când ai un război la frontieră, se poate întâmpla să cadă ceva din cer, așa cum s-a întâmplat în Polonia, așa cum s-a întâmplat în Republica Moldova.”

Publicat de gabrielasaksa, 8 august 2023, 14:42

Cristian Dumitrașcu (realizator): Am revenit aici, la ‘Jurnal militar’, la Radio România Actualități. Mai mult decât în zilele de război de până acum, de la granița noastră, opinia publică din România a fost speriată de atacurile cu drone ale rușilor din porturile de la granița noastră cu Ucraina. De altfel, Ministerul Apărării a dat imediat un comunicat prin care a declarat că situația este foarte serios monitorizată și că suntem pregătiți pentru orice scenariu, atât Armata Română, cât și aliații din NATO. Vă invit să îl ascultați pe cunoscutul analist Ștefan Ciochinaru, doctor în drept internațional și profesor de științe politice. În câteva secunde, interviul.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule profesor, bine ați revenit, după mai multă vreme aici, la Radio România Actualități și în toate posturile teritoriale Radio România.
Ștefan Ciochinaru: Bine v-am găsit!
Cristian Dumitrașcu (realizator): Ne era dor de analizele dumneavoastră, cu atât mai mult cu cât, de fiecare dată, pe lângă lucrurile foarte reci și realist analizate, ne-ați dat și speranțe. Peste 500 și ceva de zile de război, iată că se apropie de noi, în premieră, aceste atacuri de la granița României și, sigur că da, o întreagă încadrare și comercială, dar și geopolitică. De unde sunteți de acord să începem această analiză?

Ştefan Ciochinaru: Eu cred că e foarte bine cum aţi pus dvs. problema, numai că este pentru prima oară această apropiere de noi, dar nu este pentru prima oară în cazul Republicii Moldova și în cazul Poloniei. Aduceți-vă aminte de rachetele căzute în aceste două țări aliate și care se află de asemenea pe linia de diviziune între NATO și Ucraina și include aici şi Republica Moldova, datorită umbrelei românești. Însă ceea ce s-a petrecut cu bombardarea orașelor Reni și Ismail nu trebuie să ne surprindă. Sunt două puncte foarte importante pentru comerțul pe Dunăre, care este o arteră economică extrem de importantă în Europa și, mai devreme sau mai târziu, rușii era de așteptat să le bombardeze. Trebuie spus însă foarte clar că asta nu are nimic de-a face cu România și tocmai de aceea cred că nici nu au fost folosite rachete, ca nu cumva să se întâmple vreun pocinog, un incident. Au fost folosite drone. Dronele, știți bine, sunt pilotate și astfel s-au asigurat că nu cade nimic pe teritoriul României. Oricum, anticipând o întrebare a ascultătorilor noștri, chiar dacă s-ar întâmpla un astfel de incident, asta nu înseamnă activarea automată a articolului 5 din tratatul NATO, acel principiu al mușchetarilor, ci ar presupune o analiză foarte serioasă, pentru că dacă e vorba de un incident, nu începe un război.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Au fost niște atacuri, sigur că da, interpretate emoțional, pentru prima dată când românii de la granița cu Ucraina să vadă atacurile, să simtă…
Ştefan Ciochinaru: Da, dar era de așteptat, domnule Dumitrașcu. Noi în emisiunea dvs. de la România Actualități am mai discutat acest lucru, așa cum acuma trebuie spus foarte limpede că un incident se poate întâmpla oricând. Atunci când ai un război la frontieră, se poate întâmpla să cadă ceva din cer, așa cum s-a întâmplat în Polonia, așa cum s-a întâmplat în Republica Moldova. Sigur că nu e de dorit așa ceva, dar trebuie să fim calmi și trebuie să avem încredere în forțele noastre armate, care au dat niște comunicate de data aceasta foarte rapide și foarte lămuritoare, astfel încât lumea să nu intre în panică degeaba. Ceea ce este însă foarte clar și trebuie spus, observ așa o nerăbdare crescândă în mass-media și de aici și în marele public, trebuie spus foarte clar sau reamintit ceea ce noi am mai spus, că această ofensivă ucraineană nu va fi o ofensivă după modelul rusesc, cu concentrări mari de trupe care se reped la atac indiferent de pierderi.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Cu orice preţ şi cu orice risc, așa e.
Ştefan Ciochinaru: Exact. Nu, nici vorbă de așa ceva. Va fi o acțiune militară de durată. Va dura undeva până spre mijlocul iernii, cel puțin. Va fi o acțiune de durată. Va fi o acțiune foarte laborioasă. E foarte complicat. Vedeți ce spune Mark Ryan, unul din generalii australieni, care este considerat un mare specialist al luptelor terestre și care spune că, pe lângă tranșeele și pozițiile fortificate, în momentul de față în Ucraina, ucrainienii se confruntă cu o combinație letală care constă din milioane de mine anti-blindate și antipersonal, drone de supraveghere, drone canicave, sisteme de război electronic, toate pe niște linii defensive construite de ruși, cu o adâncime în unele cazuri chiar de zeci de kilometri. Vă dați seama că asta nu se poate desface în atacuri de operetă, așa cum se așteaptă unii. Nu, războiul e o treabă serioasă și va dura. Deci această a douaa fază a războiul din Ucraina va dura cel puțin tot atât de mult ca prima fază, care a durat un an de zile.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Pentru că tot l-ați amintit pe generalul australian, am difuzat și noi la Actualitatea militară de mai devreme despre exercițiul Talisman din Australia. Este acesta un atu al Alianței, că aduce în față, evident, inteligența militară oriunde s-ar afla pe planetă, din Indo-Pacific până în Statele Unite și în Europa?
Ştefan Ciochinaru: Bun, acuma, într-un fel, mă obligaţi să spun un lucru asupra căruia nu insist în luările de poziții publice, pentru că e bine așa cum e acuma. În Ucraina și e foarte bun exemplu dvs. cu exercițiile din Australia, în Ucraina și peste tot de altfel, forțele militare occidentale folosesc inteligenţa ă la niveluri pe care nici nu le bănuim. Noi încă judecăm războiul cu instrumentele de analiză ale – hai să nu zic, celui de-al Doilea Război Mondial, hai să zic, ale războaielor israeliano-arabe sau ale războaielor de la începutul anilor 1990 din Golf. Deci nici vorbă, s-a progresat enorm, în momentul de față, războiul se duce în primul rând în spațiu, se duce în zona aceasta de algoritmi ai inteligenței artificiale. Și sigur că da, ca să nu-i supărăm pe infanteriști, și acolo, la firul ierbii, saltul calitativ care se petrece în momentul de față în software, în know-how-ul de război, creează o distanță astronomică între capacitatea de gândire militară occidentală și alte astfel de gândiri. Sigur, Rusia a învățat foarte mult în anul de război. Se vede și cu ce se întâmplă în momentul de față în Ucraina. Ați văzut că au reușit să neutralizeze unele drone ucrainene într-o oarecare măsură, dar asta este de așteptat. Așa se întâmplă în război, de aceea se testează armament, de aceea se inventează noi arme, de aceea au loc toate lucrurile acestea. Războiul politic din Ucraina este pierdut de Rusia. Războiul militar va urma soarta războiului politic. Se va întâmpla același lucru. Numai că, așa cum avertizam și în trecut, în discuțiile noastre, e un proces, e un proces care va dura, nu este o chestiune care să se termine foarte repede, în pofida nerăbdării noastre, va dura și va presupune în continuare costuri foarte serioase, inclusiv pentru țările europene care nu sunt angrenate direct în luptă și indirect.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Indirect, ca și noi, însă noi suntem aici, aproape, este altă percepţie.
Ștefan Ciochinaru: Vă mulțumesc că aţi spus-o dvs.
Cristian Dumitrașcu (realizator):  La final, așa cum facem de obicei, mesaj pentru ascultătorii nespecialiști în armată și în geopolitică: tot un optimism moderat am putea să invocăm? Aţi spus că o să mai dureze ceva.
Ștefan Ciochinaru: O să mai dureze ceva acest război, dar România este într-o situație în care n-a mai fost niciodată în istorie. Face parte din cea mai puternică alianță politică, militară, economică și financiară a lumii. România face parte din tabăra care va câștiga. Oamenii să aibă încredere, să aibă încredere în forțele noastre armate și să aibă încredere chiar și în cei care ne conduc. Sigur, aici societatea civilă trebuie să țină ochii deschiși. Dar eu am convingerea că România va face ce trebuie și la sfârșitul acestei confruntări, care știți că este o confruntare planetară, ce se întâmplă în Ucraina este doar un teatru de confruntare regională, dar confruntarea are loc pe toată planeta, am convingerea că la final România va fi foarte bine, va fi în tabăra care va câștiga această confruntare, va fi în tabăra democratică, prosperă, în tabăra care se va bucura de roadele erei care va veni, cea de-a patra revoluție industrială a lumii.
Cristian Dumitrașcu (realizator):  Invitat la „Subiectul săptămânii” – profesorul Ștefan Ciochinaru. Domnule Ciochinaru, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio.
Ștefan Ciochinaru: Cu mult drag. Vă doresc o zi bună!

Reguli europene în utilizarea dronelor

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 iunie 2018, 08:47

Deputaţii europeni au aprobat noile reguli europene care asigură utilizarea în siguranță a dronelor și actualizează regulile de siguranță în aviație.

Marți, 12 iunie 2018, deputații din Parlamentul European au aprobat o propunere agreată în noiembrie 2017 între Consiliul Uniunii Europene și negociatorii Parlamentului European privind aplicarea unor principii comune la nivelul UE pentru asigurarea unui nivel comun de siguranță în utilizarea dronelor și pentru crearea unui cadru predictibil în care operatorii și producătorii de drone să-și poată dezvolta serviciile și produsele. În prezent majoritatea dronelor sunt concepute și utilizate conform unor reguli care diferă de la un stat la altul, ceea ce poate afecta dezvoltarea pieței.

Conform noilor reguli, dronele trebuie să fie proiectate într-un mod care să permită operarea lor fără a reprezenta un pericol pentru oameni. Ținând cont de riscuri precum cele legate de greutatea aparatului sau de zona de operare, dronele vor avea nevoie de caracteristici suplimentare precum posibilitatea de aterizare automată în cazul în care operatorul pierde contactul cu drona sau sisteme de evitare a coliziunilor.

Operatorii de drone trebuie să cunoască toate regulile care li se aplică și să poată să utilizeze o dronă în condiții de siguranță, fără a reprezenta un pericol pentru oameni și pentru utilizatorii spațiului aerian. Aceasta înseamnă că unii operatori de drone vor trebui să fie instruiți înainte de a utiliza o dronă.

Raportorul dosarului a fost deputatul român Marian-Jean Marinescu (PPE).

Impactul roboţilor şi a inteligenţei artificiale

Publicat de Camelia Teodosiu, 6 aprilie 2018, 09:28 / actualizat: 11 aprilie 2018, 9:36

Parlamentul European a adoptat, anul trecut, o rezoluție prin care se cere Uniunii Europene o legislație adaptată la un viitor când inteligența artificială va avea un rol primordial.

Eurodeputații nu vor să pună obstacole în calea unei tehnologii cu un amplu potențial, dar cer ca dezvoltarea sa vertiginoasă să se facă într-un cadru normativ care să se preocupe de „securitatea, intimitatea, integritatea, demnitatea, autonomia și proprietatea datelor”, se arată în rezoluția adoptată de eurodeputați.

Deputații cer Comisiei să aibă în vedere crearea unei agenții europene pentru robotică și inteligență artificială care să ofere autorităților publice expertiză tehnică, etică și regulatorie.

Există o serie de motive de îngrijorare pentru milioane de oameni care îşi văd ameninţate locurile de muncă, cu atât mai mult cu cât Uniunea Europenă şi-a propus scăderea şi nu creşterea şomajului, subliniază europarlamentarul Renate Weber:

“Oare chiar mai avem nevoie de atâta forţă de muncă umană, în următorii ani? Trebuie să ai grijă, inclusiv pentru cei care îţi vin din alte zone ale lumii, imediat să aibă acces la o instruire care să le permită accesul pe această piaţă a muncii. Există o teorie care spune că, cel puţin o perioadă de timp, este normal ca lucrătorii să aibă o participare financiară la aceşti roboţi; deci, să fie coproprietari şi să câştige de pe urma lor. Efectele pot să fie foarte multe şi este, cred, momentul să ne gândim la ele. Ştiu că astăzi poate să pară un pic SF, dar să ştiţi că nu e SF. Toţi cu care am vorbit sunt de acord ca 10 ani este deja termen lung. Dar să ştiţi că am văzut un studiu, care ziceă că în 2050, de profesori n-o să mai fie nevoie căci roboţii chiar vor face treabă bună, medicii…doar ca să comande nişte utilaje, în sistemul de îngrijire la fel, de avocaţi nu va mai fi nevoie, că îi dai robotului tot şi scoate ce trebuie, s-ar putea ca nici sistemul de justiţie să nu mai fie cel pe care îl vedem acum… Tot ce a fost SF, acum câteva decenii, vedeţi că a devenit realitate, aşa că…”

Dincolo de mașinile fără șofer, pentru care se propune o asigurare obligatorie și un fond suplimentar pentru a garanta compensarea victimelor posibilelor accidente, se așteaptă ca impactul inteligenței artificiale să se remarce în dispozitive precum drone, roboți industriali, pentru îngrijirea persoanelor, pentru ferme sau ca jucării.

Roboții au devenit parte a vieții noastre şi de aceea aşteptăm cu interes legislaţia care să reglementeze utilizarea acestora, mai ales în cazul în care ar putea provoca daune.

Noi reguli UE pentru utilizarea civilă a dronelor

Publicat de Camelia Teodosiu, 6 decembrie 2017, 12:11

Primele norme la nivelul Uniunii Europene (UE) privind utilizarea civilă a dronelor au fost aprobate joi dimineață de negociatorii Parlamentului European (PE) și de Consiliu

Raportorul Marian-Jean Marinescu (PPE, RO) spune despre acordul de astăzi că „este o veste foarte bună pentru pasageri și industria aeronautică. Sunt mulțumit că am reușit să introduc toate propunerile PE în textul final. Le mulțumesc colegilor mei din PE, pentru rezultatul obținut, și în special Karimei Delli, președinta Comisiei pentru Transport.”

Conform acordului obținut în dimineața zilei de joi, proiectarea și fabricarea dronelor va trebui să respecte cerințele fundamentale ale UE privind siguranța, securitatea și protecția datelor cu caracter personal. Comisia Europeană (CE) este însărcinată cu definirea unor cerințe specifice, in funcție de zona de operare și tipul de operație, caracteristicile dronei – masă, viteza și echipamentele din dotare vor determina certificarea aparatului.

Toate dronele care dezvoltă la impact o energie mai mare de 80 Jouli precum și dronele care prezintă risc pentru securitate și viată privată vor fi înregistrate în sisteme naționale armonizate la nivel European.

Regulamentul aprobat actualizează, de asemenea, legislația UE privind siguranța în sectorul aviației. Având în vedere că traficul aerian se va dubla în deceniile următoare, obiectivul este de a crea un sistem mai flexibil, bazat pe risc la nivelul UE și al statelor membre, care să permită identificarea rapidă și eficientă a potențialelor amenințări. Vom menține un nivel ridicat de siguranță fără a afecta competitivitatea Industriei europene. Statele membre și Comisia vor intensifica, de asemenea, cooperarea în domeniul securității aviației, inclusiv securitatea cibernetică.

Acordul trebuie acum aprobat de Consiliul de Miniștri (guvernele UE) și de Parlamentul European, înainte ca acesta să intre în vigoare. Dronele ar reprezenta aproximativ 10% din piața aviației din UE în următorii 10 ani (adică aproximativ 15 miliarde EUR pe an). Potrivit Comisiei, industria dronelor ar putea crea în UE aproximativ 150 000 de locuri de muncă până în 2050.