50 de ani de la primul zbor al IAR-93 Vultur

Publicat de Gabriel Stan, 4 noiembrie 2024, 11:55

Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Organizația Patronală din Industria Aeronautică Română împreună cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”, Statul Major al Forțelor Aeriene, Camera de Comerț și Industria României, Academia Oamenilor de Știință din România, Muzeul Național al Aviației Române și Asociația Română pentru Propaganda și Istoria Aeronauticii au organizat joi, 31 octombrie, evenimentul aniversar „50 de ani de la primul zbor al IAR-93 Vultur”.

Aparatul a fost o premieră memorabilă în România, fiind primul avion de luptă cu reacție proiectat, realizat la nivel de prototip, fabricat la nivel de serie și introdus în dotarea aviației militare române.

Dumitru Prunariu, general-locotenent în retragere, cosmonaut: Fac parte din generația de ingineri de aviație care au prins din plin dezvoltarea acestei industrii în România.

Suntem mulți aici, care suntem absolvenți ai anilor ’76-’77-78 și care am lucrat nemijlocit în industrie. „93 Vultur” a deschis practic un nou capitol în industria aeronatică română.

Prin construirea acestui avion și ulterior IAR-99, România a dovedit că are toate capacitățile pentru a proiecta și a construi un aparat de zbor complex, performant.

Ceremonie dedicată marelui savant Hermann Oberth la Mediaș

Publicat de Gabriel Stan, 29 iunie 2021, 13:27

Pe 25 iunie, la Mediaș, a avut loc o ceremonie dedicată marelui savant Hermann Oberth, o ceremonie la care a luat parte și singurul cosmonaut român, Dumitru Prunariu. Cristian Dumitrașcu a fost la ceremonie și a realizat următorul reportaj.

Dumitru Prunariu: Mă bucur mult că marchez acest eveniment al aniversării zborului meu cosmic, aniversarea zilei de naştere a lui Hermann Oberth, marcarea zborului primului om în spaţiul cosmic, aici, la Mediaş, în prezenţa dvs. Mi-aduc aminte cu multă plăcere când, deja fiind cosmonaut, şi am participat ca invitat special în 1984 la aniversarea a 90 de ani a lui Hermann Oberth, la Salzburg, în cadrul unui congres organizat de Societatea de Rachete „Hermann Oberth – Wernher von Braun”.

Înţelegând grandoarea personalităţii acestui om de ştiinţă, cât de apreciat este în întreaga lume, câte deja muzee are în lume, monumente ş.a.m.d., m-am întors în ţară cu propunerea concretă de a-l pune în valoare iarăşi.

Dan Ramf: Sunt Dan Ramf, muzeograf la Muzeul Național al Aviației Române, secția Hermann Oberth din Mediaș.

Este o bucurie și o onoare pentru noi să aniversăm astăzi la Mediaș cei 40 de ani de când domnul general Dumitru Prunariu, cosmonautul nostru drag, a cucerit spațiul interplanetar. În același timp, astăzi aniversăm 127 de ani, ca o întâmplare, de la nașterea savantului Hermann Oberth. Unora poate nu le vine să creadă – cei doi s-au cunoscut.

De ce? Pentru că atunci, în 1982, la Moscova, domnul căpitan de atunci Dumitru Prunariu i-a înmânat o medalie și mare nostru savant sas a spus foarte șarmant și fermecător: Vă mulțumesc, domnule căpitan.

Cei doi, savantul și căpitanul, au rămas prieteni pe vecie. Cu doar șase luni înainte de a pleca la stele marele nostru savant, s-au întâlnit în Germania, și-au împărtășit gândurile despre cosmos, rachete și căile navigației spațiale.

Datorită prieteniei dintre cei doi, noi aniversăm și 27 de ani de când s-a înființat la Mediaș Muzeul Național al Aviației Române – Secția Hermann Oberth. Acest muzeu are trei module dedicate lui Conrad Haas, lui Hermann Oberth și, bineînțeles, lui Dumitru Prunariu. Spunem din partea noastră, a românilor, la mulți ani, domnule general.

Gheorghe Roman: Sunt Roman Gheorghe, primarul municipiului Mediaș. Este o onoare pentru mine să fiu gazda unui astfel de eveniment. Domnul general Prunariu este și cetățean de onoare al municipiului Mediaș, a contribuit esențial la înființarea Muzeului Hermann Oberth.

Eu am și acum un dialog constant cu reprezentanții muzeului și împreună promovăm activități care să ne amintească realizările pe care le-a avut Hermann Oberth.

Leonard Gabriel Baraboi: Sunt general de flotilă aeriană Leonard Gabriel Baraboi, comandantul Bazei 95 Aeriene Bacău.

Am răspuns cu onoare și plăcere invitației de a veni aici. Domnul Prunariu şi-a început instrucţia în Forţele Aeriene pe aerodromul Bacău și într-adevăr a fost un erou şi un model pentru cei tineri, care și-au dorit să urmeze această carieră, iar din punctul nostru de vedere, al celor de la Baza 95, al căror dicton preferat este „Cine credea zbor e stăpân peste zare”, considerăm că domnul general-locotenent Dumitru Prunariu este cel mai bun exemplu.

Marius Șerbeszki: Sunt comandor Marius Șerbeszki, comandantul Academiei Forţelor Aeriene „Herni Coandă”. Sunt aici împreună cu un grup de studenţi.

Am avut ocazia să-l audiem pe domnul Dumitru Prunariu. Luni vom avea de asemenea onoarea de a-l invita în academia noastră pentru a primi titlul de Doctor Honoris Causa și de asemenea să se întâlnească cu toți studenții noștri care așteaptă cu nerăbdare să îl cunoască pe singurul cosmonaut român.

Dumitru Prunariu – 40 de ani de la revenirea din Cosmos

Publicat de Gabriel Stan, 25 mai 2021, 12:21

Cristian Dumitrașcu (realizator): Ascultați Jurnal Militar aici la Radio România Actualități. Intrăm în partea aceea legată de istorie, de aniversări.

În 17 mai, la Centrul muzeal aviator Alexandru Șerbănescu din comuna Colonești, fundația care îi poartă numele aviatorului a comemorat unul dintre cei mai neînfricați luptători aerieni pe care i-a avut țara noastră într-o acțiune foarte interesantă în Colonești, după cum vă spuneam, în localitatea de baștină.

Un nume intrat definitiv în istoria Aviației române, un erou devenit legendar, căpitanul Alexandru Șerbănescu a avut o evoluție atât de surprinzătoare, de fulgerătoare și în același timp teribil de spectaculoasă, iar luni s-a împlinit un vis și o mare dorință a fostului coleg al lui Șerbănescu, este vorba despre generalul Ion Dobran, locotenentul Ion Dobran din vestitul grup nouă vânătoare, al cărui comandant a fost Șerbănescu, de a venit la Colonești spre a aduce un omagiu comandantului său și tuturor camarazilor pe care venerabilul aviator știa că îi regăsește așezați la loc de mare cinste.

Un alt nume, aviator, scriitor, general de aviație în retragere, Radu Teodoru, a vorbit acolo la Colonești, luni. Ascultăm un fragment.

General de aviație în retragere Radu Teodoru: Căpitanul aviator Alexandru Șerbănescu reprezintă chintesența eroică a pilotului român. S-a născut aici, dar a intrat în istoria aviației nu numai prin calitățile lui de zburător, prin calitățile lui de om și de ofițer.

A fost de o demnitate impresionantă și greu de găsit în profesie. A fost un camarad de excepție. Nu și-a părăsit niciodată coechipierii, dimpotrivă.

Ştiți că în luptă aeriană există o solidaritate de echipaje, de formații. Căpitanul Șerbănescu nu a cedat niciodată în favoarea lui însuși. Gloria și-a împărțit-o cu cel care păzea alături în formație. A fost de un caracter deosebit, nu a suferit jignirile, venind de la orice ierarhie socială sau militară. A rămas în conștiința noastră ca simbol al aviației de vânătoare românești.

Cristian Dumitrașcu (realizator): L-am ascultat pe generalul Radu Teodoru, de la istoria lui Alexandru Șerbănescu, unul dintre cei mai mari piloți de vânătoare, poate chiar cel mai mare, pe care l-a avut România.

Mergem la istoria lui Dumitru Prunariu, misiune care s-a încheiat acum 40 de ani, astăzi, în 22 mai, 40 de ani de la această revenire din spațiu cu naveta Soiuz 40 a primului cosmonaut român.

Radu Bâlbâie a realizat cu mai mulți ani în urmă, la ‘Ora Armatei’ un interviu de colecție. Ascultăm un fragment. Este cumva diferit de ce ați auzit până acum. Se referă la costuri, la pericolele din spațiu. Haideţi să-l ascultăm.

Dumitru Prunariu: În timpul serviciului militar, la Şcoala de ofițeri de rezervă aviație de la Bacău, mi s-a oferit posibilitatea de a candida pentru un post de cosmonaut în cadrul programului Interkosmos.

Comandantul unității, la o oră normală de curs, a intrat, a întrerupt cursurile și ne-a spus că România desfășoară un program spațial – era o surpriză totală pentru noi, pentru că se știa foarte puțin despre acest program atunci – era un program științific, care căpătase o dezvoltare suficient de mare pentru a justifica trimiterea în spațiul cosmic a unui cosmonaut pentru a efectua experimente complexe.

Radu Bâlbâie (reporter): A costat mult această afacere statul român? Știți cumva cifre?

Dumitru Prunariu: Nu știu exact cât a costat. În orice caz, totul s-a rezolvat în baza schimburilor economice care existau atunci.

După câte am fost informat după zborul cosmic, în cadrul programului Interkosmos, partea sovietică, pe atunci, se obliga să pună la dispoziție racheta purtătoare și echipamentul pentru zbor în spațiul cosmic. Partea română a plătit școlarizarea, care nu a costat foarte mult în termeni absoluţi.

Radu Bâlbâie (reporter): Cam cât costa să te şcolarizezi?

Dumitru Prunariu: Din câte auzisem atunci, o cifră foarte relativă, ceva la 7.000 de dolari pe lună de persoană. Deci noi am fost doi români care ne-am pregătit pentru acel zbor cosmic. Acum, pentru a zbura în spațiul cosmic, dacă ești privat, există numeroase firme care încheie contract cu tine și care au, pe de altă parte, contract cu o țară lansatoare – fie cu Rusia, fie cu Statele Unite, dar cu ruşii se pare că acest comerț merge mai bine acum – și, pentru 20 de milioane de dolari, te pregătesc și te trimit în spațiul cosmic, acolo urmând să faci ce vrei tu, în niște limite rezonabile.

În exterior, în spațiul cosmic, temperaturile variază foarte mult, pentru că acestea nu mai sunt uniformizate de atmosfera terestră, ci sunt legate direct de expunerea la soare. În partea luminată a laboratorului spațial se ajungea până la aproximativ 150 de grade Celsius în exterior, măsurate pe suprafața navei, iar în partea umbrită până la minus 120 de grade.

Radu Bâlbâie (reporter): În acelaşi timp?

Dumitru Prunariu: În acelaşi timp. În schimb, şi laboratorul spaţial şi nava cosmică aveau un sistem de protecţie termică corespunzător, aveau un strat protector împotriva radiaţiilor cosmice şi împotriva şcoului acesta termic, format din 20 de foiţe foarte subţiri de aluminiu, acoperite cu o substanţă specială la exterior şi şocul termic nu se transmitea structurii propriu-zise.

În interior, noi ne desfăşuram activitatea la o temperatură normală, aproximativ 20 de grade Celsius, aveam un conditioner care putea regla temperatura de la 15 la 35 de grade, după cum doream.

Radu Bâlbâie (reporter): În afara temperaturilor halucinante, ori foarte mari, ori foarte mici, ce alte riscuri pândeau din afara stației?

Dumitru Prunariu: Unul din riscurile căruia îi este supus orice cosmonaut este radiația cosmică. Radiația cosmică este mai intensă sau mai puțin intensă deasupra diferitelor zone deasupra Pământului, dar oricum este ținută sub control și se află sub o limită acceptabilă pentru organism prin altitudinea de zbor.

Probabil, cei care sunt mai informați au aflat că toate laboratoarele spațiale, inclusiv naveta spațială americană, atunci când zboară în spațiu circumterestru, nu se ridică la o altitudine mai mare de 350-380 de km.

Radu Bâlbâie (reporter): De ce?

Dumitru Prunariu: Pentru că deja de pe la 400-450 km, nivelul radiațiilor cosmice provocate de centurile de radiație ale Pământului, așa-numitele centuri Van Allen, este destul de ridicat.

Un maxim se înregistrează cam la 1.000 de km altitudine și prin acea zonă este bine ca într-o capsulă protejată, cum este la nava cosmică modulul de lansare și de revenire, cosmonauții să treacă destul de rapid în exteriorul acestei centuri de radiații.

Aici mă refer la zborurile spre Lună. În rest, pentru o perioadă lungă de viață, este bine să te rotești în jurul Pământului, la acele altitudini de 350 de km în medie.

Ascultă vocile de azi, în grila de vară a Radio România Cultural

Publicat de Andrei Cretoiu, 30 iunie 2014, 14:02

Ascultă vocile de azi este noutatea absolută a grilei de vară a postului Radio România Cultural, care se va auzi din 30 iunie şi până pe 7 septembrie pe toate frecvenţele FM naţionale, online pe www.radioromaniacultural.ro şi pe aplicaţiile mobile care se descarcă gratuit din AppStore şi GooglePlay.

Ascultă vocile de azi va invita în direct, în fiecare marţi, de la ora 20:00, personalităţi ale vieţii culturale şi publice româneşti de prim rang, din cele mai diferite domenii şi arii de interes, aflate la momentul maturităţii lor creatoare şi în plină afirmare pe diferitele scene ale culturii româneşti. Dumitru Prunariu, Mircea Dinescu, Ruxandra Donose, Vlad Ivanov, Ioana Pârvulescu, Ioan Gyuri Pascu, Elena Moşuc, Liviu Ornea, Dan Perjovschi şi Mircea Albulescu sunt personalităţile care, în fiecare marţi, timp de 10 săptămâni, vor face mărturii sonore document, care vor rămâne în Fonoteca de Aur a Radioului public.

Cele mai ascultate programe de actualitate de la Radio România Cultural – Espresso şi Dimineaţa Crossover – vor avea spaţii lărgite şi vă vor acompania dimineţile de vară din 30 iunie şi până pe 7 septembrie, ţinându-vă la curent cu principalele evenimente culturale ale sezonului estival.

Programul de prânz va difuza cele mai reuşite ediţii ale talk showului Vorba de cultură din anotimpul abia încheiat, program devenit un adevărat brand al postului.

Radio România Cultural alocă, în grila sa de vară, spaţii generoase marilor spectacole de teatru radiofonic şi celor muzicale. În fiecare zi, de luni până vineri, după Jurnalul orei 13:00, vor fi difuzate spectacole de teatru radiofonic din Fonoteca Radio România. Lunea, miercurea şi vinerea, de la ora 19:00, muzica de calitate îi va aduna pe fanii jazz-ului şi ai muzicii clasice pe marea scenă a Radio România Cultural. Pentru prima dată, în fiecare sâmbătă şi duminică, după Jurnalul orei 22:00, sub genericul Music Show, Radio România Cultural va difuza concerte ale unor mari artişti ai muzicii pop-rock şi nu numai, între care Sting, AC/DC, Scorpions, The Corrs, Dire Straits, Queen, Adele, Lenny Kravitz, Caro Emerald şi mulţi alţii.

Din weekend-urile Radio România Cultural nu vor lipsi teatrul, serile de operă şi nici emisiunile de lifestyle cultural Un pic de chic şi Povestea luxului.