Fiecare poezie are muzica ei, trebuie doar să o găseşti, spune Nicu Alifantis, cel care a aşezat pe note versurile lui Nichita Stănescu. Piesa “Ce bine ca eşti”, una dintre cele mai frumoase 100 de melodii româneşti din toate timpurile, se dezbracă de secrete.
Nicu Alifantis şi Nichita Stănescu s-au cunoscut. Doi artişti, unul al portativului, celălalt al cuvintelor, două caractere alese … care s-au completat reciproc prin melodia poeziilor.
Nicu Alifantis, compozitor: “Cu Nichita am avut o mare şansă că l-am cunoscut. Ştiţi ce se întâmplă cu muzica asta scrisă pe versurile poeţilor? E cam în felul următor: o poezie are comunicarea ei în care poetul a spus tot ce a simţit şi a gândit el. Dacă eu găsesc un numitor comun între mine, între ceea ce simt eu şi ceea ce a simţit poetul în acea poezie, atunci lucrurile cred că se leagă. La asta s-ar mai adăuga, poate, ideea de a reuşi să găseşti muzica poeziei, pentru că ea există, e acolo printre rânduri. Odată găsite lucrurile astea, se naşte cântecul.“
Pentru al patrulea an consecutiv, Editura Casa Radio se află în finala Galei Industriei de Carte din România Bun de Tipar, un eveniment dedicat excelenţei editoriale şi promovării celor mai importante proiecte anuale ale pieţei de carte româneşti.
Audiobook-urile Scrisoare deschisă sau Nu mă mai aşteptaţi la ore mici de Mariana Marin şi După melci de Ion Barbu au fost nominalizate la categoria Cea mai bună carte netipărită: Audiobook de juriul Galei Bun de Tipar, prezidat anul acesta de istoricul literar şi jurnalistul Mircea Vasilescu.
Audiobook-ul Scrisoare deschisă sau Nu mă mai aşteptaţi la ore mici de Mariana Marin dă voce unei mari scriitoare. Mariana Marin, poetă reprezentativă a generaţiei ’80, a părăsit de timpuriu scena poeziei, dar nu şi raftul întâi al literaturii române. Între 1991-2002, a înregistrat pentru posteritate 27 de poeme, cărora li se adaugă poemul Patru fără un sfert de Virgil Mazilescu, în aceeaşi rostire impresionantă a Marianei Marin, precum şi un extras din interviul difuzat în emisiunea Portrete şi evocări literare (realizator: Anca Mateescu, 1995). Volumul reprezintă un eveniment editorial şi datorită întâlnirii colegilor de generaţie: în loc de postfaţă se regăsesc mărturii de Romulus Bucur, Mircea Cărtărescu, Bogdan Ghiu, Florin Iaru şi Ion Bogdan Lefter. Criticul literar Nicolae Manolescu semnează cuvântul-înainte, iar ilustraţiile îi aparţin artistului unei întregi generaţii: Tudor Jebeleanu.
Audiobook-ul După melci de Ion Barbu reprezintă o premieră absolută a Colecţiei Biblioteca de Poezie Românească şi o adevărată experienţă sonor-existenţială. Această culegere de prime înregistrări radiofonice (1965-1969) din opera lui Ion Barbu este deopotrivă un spectacol audio şi vizual. Corpus-ul de poeme împrumută vocile unor importante personalităţi culturale româneşti: Victor Rebengiuc, Dinu Ianculescu, Emil Botta, Ludovic Antal, A.E. Baconsky, Romulus Vulpescu, Constantin Codrescu, Dan Nasta. Volumul de faţă este şi o preţioasă carte de artist, Tudor Banuş intrând într-un fin dialog, mult visat, cu lirica lui Ion Barbu. Albumul beneficiază de un argument de Leonid Dimov (Studioul de poezie, 1969) şi de o prefaţă semnată de poetul Bogdan Ghiu.
În 2014 Casa Radio – editură ce valorifică patrimoniul Radiodifuziunii Române şi emisiuni de colecţie ale Radioului, a primit Trofeul Galei Bun de Tipar, la categoria Cea mai bună carte netipărită – Audiobook, pentru Aşteptând ceasul amintirilor de Dinu Pillat, apărut în colecţia Vocile memoriei. În 2013, Editura a obţinut Diploma de excelenţă pentru cel mai bun proiect de audiobook al anului 2012: I.L. Caragiale, Mofturi (1877-1902). În timp ce în anul 2012, Colecţia Lecturi pe întuneric a Editurii a primit Menţiunea specială a Juriului, la categoria Cea mai bună carte netipărită – Audiobook, pentru titlurile apărute în 2011: Mircea Horia Simionescu citeşte din Ingeniosul bine temperat; Mircea Nedelciu citeşte Ora spre zero şi alte proze; Emil Botta recită …de la Dante la Eminescu…
Anunţarea câştigătorilor va avea loc joi, 14 mai, începând cu ora 18:00, în Aula Bibliotecii Naţionale a României. Gala Industriei de carte din România Bun de Tipar, ediţia a IV-a, este organizată de Headsome Communication şi Asociaţia Editorilor din România (AER), cu sprijinul Ministerului Culturii, Institutului Cultural Român, Bibliotecii Naţionale a României şi Compania de Librării Bucureşti.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
