Duminica Floriilor

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 20 aprilie 2019, 05:00

Ultima duminică din Postul Paştelui a fost numită „ziua florilor”, practicile de propiţiere fiind reper pentru această sărbătoare. În Dacia romană zeiţa Flora era celebrată prin mari sărbători de primăvară.

(varianta radiofonică a rubricii)

Simbolul acestei sărbători prepascale este ramura de salcie, salcia fiind cea care a ajutat-o pe Maica Domnului să treacă râul spre a ajunge la Poarta lui Pilat, unde era răstignit Iisus.

„Maica Domnului, vrând să vadă pe Hristos răstignit, a avut în cale o apă. S-a rugat de toate buruienile ca să o treacă, şi nici una n-a voit, numai salcia a întins o cracă şi a trecut-o dincolo. Maica Domnului a binecuvântat-o, ca să o ducă la biserică, s-o slujească preoţii şi să se încingă oamenii cu ea, ca să nu-i doară mijlocul la seceratul grâului”.[1]

Salcia este investită astfel cu mai multe valori.

Este obiect cu funcţie de prevenire a bolilor: dureri de spate (de aceea se încing oamenii cu ea peste mijloc), dureri de urechi (cu mâţişorii de salcie se ating copiii peste urechi pentru a nu-i durea peste an). Are valoare apotropaică: previne grindinile şi furtunile de peste vară.

În această zi este bine ca oamenii să nu se spele pe cap, pentru a nu le albi părul, „cum sunt pomii înfloriţi”. Când se scutură florile pomilor să se spună: „Câte flori, atâtea mere Dumnezeu ne dă avere”.

Vacile sunt îmbiate să mănânce ramuri de salcie pentru a fi lăptoase şi a avea viţei „florii”.

Cum va fi vremea la Florii, aşa va fi la Paşte. Este sărbătoare şi bine e ca masa să stea toată ziua întinsă (cu bucate pe ea). Se invocă astfel belşugul casei.

Şi în Duminica Floriilor ca în sâmbăta lui Lazăr tinerele fete petrec. „Se strâng la o casă, îşi pun inelele sau cerceii într-o căldare cu apă şi inelul care este scos de trei ori, acea fată rămâne goghie (surata cea mare). A doua zi de Paşti fiecare fată se duce cu colaci la goghie şi ea le pune masa, făcută cu contribuţia tuturor fetelor”.[2]

Este Duminica floriilor sărbătoare care anunţă marea sărbătoare a creştinătăţii şi trebuie întâmpinată cu flori şi bucurie, aşa cum şi Iisus a intrat pentru ultima oară în Ierusalim, întâmpinat cu crengi de palmier. Simbolul rămâne salcia, ca plantă magică şi înflorirea ca act de propiţiere, fără de care destinul (plantei şi, simbolic, al omului) nu s-ar împlini.

Text și lectură: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni în structura centrală a Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune

Foto: Dan Păsărin (arhiva personală)

[1]A. Fochi, op. cit., p. 130.

[2] A. Fochi, op. cit., p. 133.

Sedentarismul și postura incorectă, principalele cauze ale durerilor lombare

Publicat de Andra Radu, 2 aprilie 2019, 12:19

Aproape 80% dintre persoanele de peste 30 de ani au se confruntă cu un episod de durere lombară. Principalele cauze sunt sedentarismul și postura incorectă.

Pentru a prevenii degradarea în timp a coloanei vertebrale, specialiștii ne recomandă schimbarea poziției și mișcare, timp de 10 minute, la fiecare oră de lucru la birou.

”Insist pe mișcare pentrun că, până la urmă, este modalitatea prin care se mențin atât structurile articulare cât și cele musculare. Noi avem posturi vicioase și stăm mult timp în aceeași poziție fără să ne mișcăm. Astfel, apar durerile musculare și mai încolo, durerile ajung la nivelul articulațiilor. Recomandarea este ca la 40-50 de minute de stat pe scaun sau în altă poziție, să ne mișcăm. Timp de 10 minute să încercăm să ne redresăm coloana, să schimbăm poziția, chiar și în timpul activităților zilnice, de rutină”, a spus doctorul Mirela Coman.

Specialiştii recomandă ședinţele de kinetoterapie, însă numai sub supravegherea medicului, tratamentul fiind unul personalizat.

Duminica Floriilor

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 1 aprilie 2018, 13:54

Ultima duminică din Postul Paştelui a fost numită „ziua florilor”, practicile de propiţiere fiind reper pentru această sărbătoare. În Dacia romană zeiţa Flora era celebrată prin mari sărbători de primăvară.

(varianta audio a rubricii)

Simbolul acestei sărbători prepascale este ramura de salcie, salcia fiind cea care a ajutat-o pe Maica Domnului să treacă râul spre a ajunge la Poarta lui Pilat, unde era răstignit Iisus.

„Maica Domnului, vrând să vadă pe Hristos răstignit, a avut în cale o apă. S-a rugat de toate buruienile ca să o treacă, şi nici una n-a voit, numai salcia a întins o cracă şi a trecut-o dincolo. Maica Domnului a binecuvântat-o, ca să o ducă la biserică, s-o slujească preoţii şi să se încingă oamenii cu ea, ca să nu-i doară mijlocul la seceratul grâului”.[1]

Salcia este investită astfel cu mai multe valori.

Este obiect cu funcţie de prevenire a bolilor: dureri de spate (de aceea se încing oamenii cu ea peste mijloc), dureri de urechi (cu mâţişorii de salcie se ating copiii peste urechi pentru a nu-i durea peste an). Are valoare apotropaică: previne grindinile şi furtunile de peste vară.

În această zi este bine ca oamenii să nu se spele pe cap, pentru a nu le albi părul, „cum sunt pomii înfloriţi”. Când se scutură florile pomilor să se spună: „Câte flori, atâtea mere Dumnezeu ne dă avere”.

Vacile sunt îmbiate să mănânce ramuri de salcie pentru a fi lăptoase şi a avea viţei „florii”.

Cum va fi vremea la Florii, aşa va fi la Paşte. Este sărbătoare şi bine e ca masa să stea toată ziua întinsă (cu bucate pe ea). Se invocă astfel belşugul casei.

Şi în Duminica Floriilor, ca în sâmbăta lui Lazăr, tinerele fete petrec. „Se strâng la o casă, îşi pun inelele sau cerceii într-o căldare cu apă şi inelul care este scos de trei ori, acea fată rămâne goghie (surata cea mare). A doua zi de Paşti fiecare fată se duce cu colaci la goghie şi ea le pune masa, făcută cu contribuţia tuturor fetelor”.[2]

Este Duminica floriilor sărbătoare care anunţă marea sărbătoare a creştinătăţii şi trebuie întâmpinată cu flori şi bucurie, aşa cum şi Iisus a intrat pentru ultima oară în Ierusalim, întâmpinat cu crengi de palmier. Simbolul rămâne salcia, ca plantă magică şi înflorirea ca act de propiţiere, fără de care destinul (plantei şi, simbolic, al omului) nu s-ar împlini.

Text şi lectură: Gabriela Rusu – Păsărin, realizator în Grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune

[1]A. Fochi, op. cit., p. 130.

[2] A. Fochi, op. cit., p. 133.

Factori de risc în cazul bolilor cardiovasculare

Publicat de Mihaela Costache, 5 august 2015, 17:20

Toţi vrem să fim sănătoşi şi să evităm apariţia bolilor .
Peste 10% din numărul de infarcte miocardice apar la persoane care au sub 40 de ani.
Cardiologii trag un nou semnal de alarmă – vârsta, ereditatea, genul masculin, fumatul, colesterolul crescut, obezitatea, sedentarismul, stresul, hipertensiunea arterială şi diabetul zaharat sunt principalii factori de risc.
Dintre aceştia medicii ne recomandă sa evităm în special fumatul, alimentaţia excesivă, stresul şi sedentarismul.

În absenţa activităţii fizice, organismul va consuma mai puţină energie, iar „combustibililul” neconsumat va circula în exces în sange, ceea ce va determina creşterea colesterolului şi a glicemiei sau se va depune, fie în ţesuturi cauzând obezitate, fie pe peretele vaselor de sânge, distrugându-le.
Pe lângă toate acestea trebuie să fim atenţi şi la alimentaţie, spune doctorul Dan Gaiţă.

Medicii mai spun că stresul, un alt factor de risc în cazul bolilor cardiovasculare, ar putea fi combătut zâmbind.
Stresul zilnic poate da dureri de cap sau de spate, tulburări de somn sau depresie.