Cele mai sărace regiuni ale UE mai au nevoie de sprijin și de strategii adaptate pentru a progresa

Publicat de Camelia Teodosiu, 19 martie 2018, 10:23

Proiectele care contribuie la coeziunea între regiunile UE trebuie să rămână în centrul politicilor UE de investiții, în ciuda presiunii asupra bugetului UE, au spus deputații marți.

Efectele negative ale crizei economice și financiare, mai ales asupra regiunilor cu creștere economică scăzută, au redus politicile bugetare, ducând la tăieri ale investițiilor publice, subliniază deputații în rezoluția adoptată marți cu 488 voturi la 90 și 114 abțineri.

Strategii adaptate

Alături de finanțările UE prioritare, aceste regiuni au nevoie și de strategii adaptate pentru a acoperi diferențele și a oferi perspective dinamice locuitorilor, mai consideră deputații.

Ei ceri măsuri care:

• să definească regiunile ”cu întârzieri în dezvoltare” la nivelul NUTS III și să țintească mai bine finanțarea lor

• să susțină educația și formarea profesională pentru a reduce șomajul și a ajuta tinerii să rămână în aceste regiuni

• să asigure un acces mai ușor la credite pentru afaceri

• să sprijine și să îmbunătățească administrarea instituțiilor regionale

• să sprijine activitățile de afaceri, inclusiv turismul sustenabil, economia circulară și agricultura

Raportorul Michela GIUFFRIDA (S&D, IT) a declarat: “Acest raport urmează unei inițiative pe care am luat-o, în 2015, cu comisarul Corina Crețu pentru a atrage atenția asupra provocărilor cu care se confruntă regiunile cu întârzieri în dezvoltare și a dificultăților pe care le-au înfruntat, exacerbate de recesiune. Cred că este foarte important pentru noi să fim conștienți de rolul important jucat de politica de coeziune în creșterea competitivității. Aceste regiuni sunt foarte dezavantajate și a le ajuta trebuie să fie o prioritate a UE.”

Background
Comisia a publicat un raport privind ”competitivitatea în regiunile cu venituri și ritmuri de creştere scăzute”, în aprilie 2017. Acesta s-a concentrat pe 47 de regiuni din 8 state membre: ”regiuni cu ritm de creștere scăzut” cu un PIB aproape de media UE, dar cu medii de creștere mici (în Italia, Spania, Grecia, Portugalia) și regiuni cu ”venituri mici” cu un PIB scăzut, dar tendințe de creștere încurajatoare (în Bulgaria, România, Ungaria, Polonia).

Aproximativ unul din şase locuitori UE trăieşte într-o regiune cu întârzieri în dezvoltare (83 milioane de locuitori), dintre care 32 de milioane locuiesc în regiuni cu venituri mici și 51 de milioane în regiuni cu ritm de creștere redus.

Delegaţia CE la Bucureşti anunţă noi investiţii în România

Publicat de adinaiftime, 21 octombrie 2017, 10:00

Potrivit acesteia, Banca Europeană de Investiţii va oferi un împrumut de 7 milioane şi jumătate de euro companiei GreenFiber International pentru a finanţa un proiect în domeniul reciclării şi economiei circulare.

Acţiunea are sprijinul Fondului European pentru Investiţii Strategice, care este componenta principală a Planului de investiţii pentru Europa, aşa-numitul Plan Juncker.

Proiectul va sprijini crearea a 280 locuri de muncă şi va mări volumul de deşeuri colectate şi procesate cu peste 50.000 de tone pe an.

De asemenea, în cadrul Iniţiativei pentru IMM-urile din România, Fondul European de Investiţii va semna trei noi acorduri cu BRD-Groupe Société Générale, ING şi Libra Internet Bank, care vor facilita accesul la finanţare pentru aproximativ 300 de IMM-uri şi companii de tip start-up, interesate să îşi dezvolte afacerile.

CE propune un nou regulament privind îngrășămintele folosite în agricultură

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 martie 2016, 10:00

Eset vorba despre primul rezultat concret al pachetului privind economia circulara.

Comisia Europeană propune un regulament care va îmbunătăți semnificativ accesul pe piața unică a UE al îngrășămintelor organice și al celor pe bază de deșeuri, creând pentru acestea aceleași condiții de concurență ca și pentru îngrășămintele neecologice tradiționale. Regulamentul stabilește norme comune privind transformarea biodeșeurilor în materii prime care pot fi utilizate în vederea fabricării de produse fertilizante.

Acesta definește cerințele în materie de siguranță, calitate și etichetare pe care trebuie să le respecte toate produsele fertilizante pentru a putea fi comercializate liber în întreaga UE.
Producătorii vor trebui să demonstreze faptul că produsele lor respectă aceste cerințe, precum și limitele pentru contaminanți organici, contaminanți microbieni și impurități fizice înainte de aplicarea marcajului CE , de conformitate europeană.

Noile norme se vor aplica tuturor tipurilor de îngrășăminte pentru a garanta cele mai înalte niveluri de protecție a solului. Regulamentul introduce limite stricte pentru conținutul de cadmiu în îngrășămintele fosfatice. Limitele vor fi reduse ceea ce va reduce riscurile pentru sănătatea umană și pentru mediu. Având în vedere că unele produse fertilizante nu sunt fabricate sau comercializate transfrontalier în cantități mari, Comisia propune armonizarea opțională.

În funcție de strategia lor de afaceri și de tipul de produs, producătorii pot alege fie să aplice marcajul CE produsului lor, ceea ce îl va face comercializabil liber în cadrul pieței unice în conformitate cu normele europene comune, fie să îl comercializeze în conformitate cu standardele naționale bazate pe recunoașterea reciprocă în cadrul pieței unice.
Regulamentul actual privind îngrășămintele, care datează din 2003, asigură libera circulație pe piața unică în special a îngrășămintelor neecologice convenționale, de regulă extrase din mine sau obținute în urma unor procedee chimice.

Aceste procese sunt mari consumatoare de energie și mari generatoare de CO2. Cercetarea, inovarea și investițiile sunt în prezent în curs de dezvoltare rapidă, contribuind la economia circulară prin crearea de locuri de muncă la nivel local și prin valorificarea materiilor prime secundare, care altfel ar fi eliminate ca deșeuri.

Oportunitățile de piață pentru întreprinderile producătoare de îngrășăminte organice sunt semnificative spune Jyrki Katainen, vicepreședinte al Comisiei, responsabil pentru locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate …

”Este foarte important (…)tebuie să creăm motivația pentru a folosi aceleași deșeuri, care sunt materiale brute, valoroase pentru industrie dacă sunt utilizate corect.
Este foarte importantă reindustrializarea, pentru că dacă motivațiile noastre sunt bune, ele încurajează sectorul privat, antreprenorii, inovatorii dar și industria sa transforme modelul actual de afaceri intr-unul mai circular. ”

În prezent, numai 5 % din biodeșeuri sunt reciclate. Conform estimărilor, dacă s-ar recicla mai multe biodeșeuri, ele ar putea înlocui până la 30 % din îngrășămintele neecologice.
Uniunea Europeană importă în acest moment circa 6 milioane de tone de fosfați pe an, însă ar putea înlocui până la 30 % din această cantitate prin extracții din nămolul de epurare, din deșeurile biodegradabile, din făina de carne și de oase sau din gunoiul de grajd.
Proiectul de regulament va fi transmis acum Parlamentului European și Consiliului pentru adoptare.