Perspective îngrijorătoare ale economiei mondiale

Publicat de Camelia Teodosiu, 23 ianuarie 2019, 11:23

Tendinţa economiei mondiale este influenţată negativ de creşterea averilor multimiliardarilor lumii, este concluzia ONG-ului Oxfam, care face apel la Statele Unite să crească taxele pentru cei bogaţi.

Concentrarea bogăţiei s-a accentuat şi mai mult în 2018, 25 de miliardari având de acum, în mâinile lor, la fel de mulţi bani ca jumătatea cea mai săracă a omenirii, scrie FRANCE 24 (Franţa).

„Prăpastia care creşte între bogaţi şi săraci afectează lupta împotriva sărăciei, face rău economiei şi alimentează mânia în lume”, a afirmat Winnie Byanyima, directoare executivă a Oxfam International, citată în comunicat.

Guvernele „trebuie să se asigure că întreprinderile şi cei mai bogati îşi plătesc partea lor de impozit”, a adăugst ea, cu ocazia publicării tradiţionalului raport anual al Oxfam privind inegalităţile mondiale înaintea Forumului economic mondial care se desfăşoară până vineri la Davos.

Potrivit Oxfam, care estimează că cei mai bogaţi ascund de fisc 7.600 de miliarde de dolari, în unele ţări ca Brazilia sau Regatul Unit, „cei 10% cei mai săraci plătesc de acum impozite mai ridicate proporţional cu veniturile lor decât cei mai bogaţi”.

De asemenea, BBC aduce în atenţia publică avertismentul Fondului Monetar Internaţional (FMI) asupra scăderii ritmului de creştere economică a Chinei care, corelat cu lipsa unui acord de Brexit, ar putea afecta şi mai rău pieţele financiare şi, prin urmare, creşterea economică mondială.

Potrivit publicaţiei LA LIBRE BELGIQUE, creşterea economică a Chinei are cel mai slab ritm din ultimii 28 de ani, pe totalul anului marcat de eforturi pentru plata datoriei, de conflicte comerciale şi de o cerere interna în scădere.

Creşterea Produsului Intern Brut (PIB) al Chinei a fost de +6,6% anul trecut, a anunţat luni Biroul Naţional de Statistică (BNS). Peste obiectivul de +6,5% pe care şi l-a fixat guvernul şi confirmă previziunile medii ale analiştilor intervievaţi de AFP.

Deşi încă supusă revizuirii, cifra de creştere este urmărită cu atenţie, având în vedere ponderea Chinei în economia mondială.

După părerea analiştilor, încetinirea economiei este puternic legată de măsurile luate de Beijing, în special pentru a reduce o îndatorare colosală care frânează creditarea şi cheltuielile pentru infrastructură.

„Principalele motoare ale încetinirii actuale din China sunt interne. Aceasta ar trebui să rămână situaţia pe termen scurt, în condiţiile în care cofinanţarea consumatorilor a slăbit şi companiile şi-au redus cheltuielile de capital”, estimează analiştii Capital Economics.

Mulţi economişti anticipează totuşi o continuare a decelerării, cel puţin în prima jumătate a lui 2019.

„Creşterea va rămâne sub presiune în lunile următoare. Obiectivul decidenţilor va fi să oprească încetinirea mai curând decat să încerce să creeze o relansare semnificativă”, au comentat economiştii de la Oxford Economics, potrivit cărora creşterea ar atinge cel mai scăzut nivel în trimestul al doilea.

„Oficialii şi-au întărit sprijinul politic ca răspuns la încetinirea dinamicii mondiale. Dar cu rata de creştere a creditării cea mai scăzută de 10 ani, economia nu se va stabiliza înainte de mijlocul acestui an”, au mai estimat într-o notă analiştii de la Capital Economics.

„După părerea noastră, creşterea se va înrăutăţi în primul trimestru din 2019, în ciuda măsurilor de stimulare şi de flexibilizare din ce în ce mai agresive ale Beijingului, şi va scădea sub 6,0% în primul semestru. Pe totalul anului 2019, anticipăm 6,0%, au subliniat analiştii de la Nomura.

Cu atât mai mult cu cât o componentă esenţială a bogăţiei chineze, comerţul, suferă de pe urma unei cereri externe care scade şi a conflictului chino-american.

„Exporturile chinezeşti ar urma să mai scadă în următoarele trimestre, cererea mondială continuând să se modereze, chiar dacă riscul unei încetiniri generat de o nouă escaladare a războiului comercial scade”, potrivit Capital Economics.

Acest război a ştirbit încrederea pieţelor financiare, chiar dacă nu pare să fi penalizat economia chineză decât la finalul anului. În decembrie, exporturile chinezeşti, exprimate în dolari, au scăzut cu 4,4%.

Washingtonul şi Beijingul încearcă de la începutul lui decembrie să-şi rezolve diferendele. Negociatorul şef chinez, viceprim-ministrul Liu He, trebuie să meargă la Washington pe 30 şi 31 ianuarie, cu o lună înaintea expirării actualului armistiţiu decis de cele două puteri.

În zona Euro s-a înregistrat cea mai mare creştere economică, din ultimii 10 ani, depăşind-o pe cea din SUA

Publicat de Camelia Teodosiu, 1 februarie 2018, 12:53 / actualizat: 9 februarie 2018, 9:37

Emmanuel Macron a avut un efect mai mult decât benefic asupra economiei franceze, care a înregistrat în 2017 cea mai bună performanță de creștere din 2011 şi până în prezent, de 1,9%, într-un context european de accelerare generală a PIB-ului, context care a făcut ca zona euro să atingă recordul deceniului: +2,5 procente, depăşind astfel cele mai optimiste previziuni ale Comisiei UE.

Performanța franceză

Cifrele publicate marţi sunt cele preliminare pentru cel de-al patrulea trimestru din 2017 și pentru întregul an care de-abia s-a încheiat. Institutul francez de Statistică (ISEE) a constatat că PIB-ul a crescut cu 0,6% față de trimestrul precedent, fapt care duce la creșterea anuală la 1,9%.

Ministrul finanțelor, Bruno Le Maire, a subliniat faptul că acest rezultat a fost atins şi datorită contribuției pozitive a consumurilor și a încrederii firmelor din momentul în care Emmanuel Macron a preluat mandatul de la Elysee, cu un program reformist deosebit de atent la nevoile oamenilor de afaceri. Şi de fapt chiar din investiţiile în industria manufacturieră (şi din balanţa comercială) au sosit cele mai puternice contribuţii din cel de-al patrulea trimestru, în timp ce consumurile, în ciuda faptului că sunt în creştere, au încetinit ușor.

Toate meritele aparţin tânărului președinte, care a baneficiat în parte şi de reducerea taxelor, măsură adoptată de guvernul precedent. Macron va putea exploata aşadar fără nici o umbră de îndoială momentul pozitiv al economiei franceze pentru a consolida agenda internă și a promova revigorarea zonei euro, obiectivul principal al viziunii sale proeuropene. Pentru a începe – în prezența unei tendințe care va continua şi în 2018, potrivit ministrului Le Maire – să reducă deficitul la parametrii de 3%: bugetul francez a estimat pentru 2017 o creștere mai mică, de doar 1,7%.

UE întrece SUA

Primele estimări făcute la 11 ianuarie 2018 arată că în anul 2017, creşterea din Germania a fost de 2,2%, adică cea mai bună din ultimii şase ani.

În ceea ce privește Europa, datele preliminare furnizate de Eurostat arată la sfârșitul anului 2017 o creștere a PIB-ului conjunctural de 0,6%, cu revizuirea în sens ascendent în cel de-al treilea trimestru. Totuşi şi în acest caz, cele mai importante cifre sunt cele anuale, iar din acest punct de vedere s-a înregistrat o creştere a PIB-ului de 2,5%, aceasta fiind cea mai bună performanță din 2017, când economia a înregistrat o expansiune de 3%. Este al doilea an când creşterea economică din zona euro este mai bună decât cea din SUA, unde s-a înregistrat o creştere de doar 2,3%. În afara contribuției franceze, trebuie semnalată şi cea germană (+ 2,2%) și cea a Spaniei de + 3,1%, al patrulea an consecutiv de creștere.

Potrivit majorităţii analiştilor, perspectivele pentru anul 2018 continuă să rămână bune. După anii de declin sau de stagnare, urmaţi de criza datoriilor suverane, zona euro pare să fi devenit din nou – cu contribuția fundamentală a politicii monetare expansive a BCE – un pilon al economiei mondiale.

Economia mondială are un progres moderat

Publicat de adinaiftime, 24 iulie 2017, 18:00

Fondul Monetar Internaţional a declarat că economia mondială înregistrează un progres stagnanţ pe măsură ce se reface după criza financiară izbucnită cu aproape un deceniu în urmă.

FMI a crescut previziunile sale referitoare la creşterea economică în mai multe state din zona euro, în timp ce a scăzut previziunile pentru Statele Unite.

Prognoza porneşte de la creşterea economică mondială din acest an, 3,5 %, şi stabileşte o creştere de 8 % în 2018.

Chiar dacă acest lucru ar însemna o performanţă faţă de anul anterior, FMI a subliniat că creşterea se înscrie în continuare sub media înregistrată înaintea izbucnirii crizei financiare, relatează BBC.