Gabriel Stan (realizator emisiune Jurnal Militar): Propun să ascultăm împreună declarația președintelui Comitetului Întrunit al Şefilor de State Majore din Armata Statelor Unite, generalul Mark Milley, care a vorbit despre actualele amenințări la adresa securității mondiale, cu trimitere spre viitorul tehnologiilor din domeniul apărării.
Mark Milley:Astăzi, aceste reguli ale ordinii internaționale sunt sub o mare presiune. În mod particular, invazia neprovocată și ilegală de către Rusia a Ucrainei este un atac frontal direct asupra acestei ordini internaționale, bazate pe reguli.
Suntem acum la peste un an de la începutul acestei invazii. Curajul și rezistența poporului ucrainean sunt cu adevărat o inspirație pentru noi toți. Suportul colectiv al majorității țărilor din lume a ajutat Ucraina să lupte pentru libertate și suveranitate.
China dorește să rescrie aceste reguli, să le revizuiască. Economia Chinei s-a dezvoltat rapid în ultimele patru decenii, susținând în prezent financiar construirea unei puteri militare incredibile.
Acțiunile Chinei și discursurile publice sunt foarte clare și nu există ambiguități. China dorește să devină o putere hegemonică în Asia în următorii 10 ani și să concureze cu puterea militară a Statelor Unite până la jumătatea acestui secol.
Istoria geostrategică a acestui secol va fi determinată de relația dintre China și Statele Unite și cei care vor rămâne în competiția geostrategică în rândul puterilor mondiale.
Gordon Brown: Un Brexit fără acord poate prăbuşi industria auto britanică peste noapte
Foto: Former Prime Minister Theresa May along with Former Prime Ministers Tony Blair, second left, Gordon Brown, third left and David Cameron, second right and former Deputy Prime Minister Nick Clegg, centre right are seated in Westminster Abbey during a service of thanksgiving for the life and work of former Cabinet Secretary Jeremy Heywood, in London, Thursday June 20, 2019. (Henry Nicholls/Pool Photo via AP)
Fostul premier Gordon Brown spune despre Brexit că situaţia sumbră, de Halloween, propusă de Boris Johnson, ar putea periclita mii de locuri de muncă
Pe măsură ce intrăm în a doua săptămână a celei mai profunde crize constituţionale din istoria recentă, este timpul să ne punem întrebarea care contează cu adevărat – ce anume răspunde cel mai bine nevoilor şi aspiraţiilor poporului britanic – şi este cel mai probabil să ne protejăm locurile de muncă, standardele de trai şi serviciile noastre publice. După cum voi arăta astăzi în vizita mea la o bancă de alimente din Liverpool şi la Vauxhall Cars, la Ellesmere Port, există o linie directă care ne duce de la o ameninţare la adresa Constituţiei noastre, la o ameninţare la adresa angajării şi veniturilor oamenilor.
Într-un sondaj realizat de Hope not Hate, în ultimele zile, 49% dintre britanici – cu doar 16% contra – spun acum că un Brexit fără acord la 31 octombrie este rău pentru Marea Britanie. Şi atunci când oamenii sunt rugaţi să aleagă ce îi îngrijorează cel mai mult la lipsa unui acord, potenţialul colaps al industriei auto britanice este, pentru ei, cea mai stridentă ameninţare previzibilă şi principala lor frică.
Un ameţitor procent de 40% dintre alegători consideră că un Brexit „fără acord” reprezintă un dezastru pentru industria auto. Liniile noastre de producţie auto ar putea pur şi simplu să cedeze peste noapte, pe fondul reţinerilor portuare şi al blocajelor pe autostrăzi. Este un fapt fascinant, aproape năucitor, că fiecare maşină pe care o producem în Marea Britanie are 30.000 de componente – şi 15.000 din aceste piese vin în Marea Britanie din afara Marii Britanii.
În total, 12.000 sau 80% din componentele auto importate în Marea Britanie au provenit din UE, anul trecut. Aşadar, în fiecare zi, suficiente componente pentru a umple 1.100 de camioane ajung în porturile noastre – parte a unui lanţ de aprovizionare globală, unde componentele trec dus-întors între Marea Britanie şi Europa, şi unde chiar şi o întârziere vamală minoră poate fi masiv perturbatoare. Luăm ca exemplu Land Rover Discovery. Piesele cheie – servodirecţia, injectorul de combustibil, blocul motor şi convertorul de cuplu – provin din Germania. Furtunurile sale de răcire şi modulul de control central vin pe mare din Cehia, galeria de evacuare din Ungaria. Sistemul său de protecţie pentru cablaje este din Franţa, iluminarea pe faţă şi amortizoarele sale din Polonia. Unităţile de control electronic vin prin România.
De fapt, 40% din totalul materialelor sale sunt importate din Europa continentală şi panoul său de control al încălzirii din Irlanda, o altă parte a UE. După cum a raportat organizaţia europeană de aprovizionare, anul trecut, maşina tipică are componente produse în 15 ţări. Industria noastră auto, care depinde de componentele importate, este cel mai mare angajator-producător al nostru, cu 180.000 de angajaţi care lucrează direct în fabricile de automobile, şi în total 800.000 în lanţul de aprovizionare şi distribuţie şi vânzare cu amănuntul.
Când, în 2014, Consiliul Industriei Auto a întocmit o listă a elementelor lanţului de aprovizionare în care Marea Britanie trebuia să fie mai autosuficientă, au descoperit că ne-am bazat pe importurile străine pentru turnarea motoarelor, cadrul metalic pentru motorul unei maşini, componentele scaunelor, jante din aliaj, iluminat, vopsea, bara de protecţie şi grupuri de instrumente, cele mai multe dintre acestea încă fiind componente ale unei maşini importate din Europa continentală. Însă, dacă avem nevoie de componente din Europa pentru fabricarea maşinilor noastre, trebuie să şi vindem maşinile în Europa, pentru ca fabricile auto britanice să rămână pe linia de plutire. Iar tarifele impuse la piese şi tarifele şi mai mari la vehiculele finite ar putea face cu uşurinţă exporturile noastre necompetitive.
Anul trecut, 80% dintre autoturismele produse în Marea Britanie au fost destinate exportului, iar cele mai multe către ţările UE. De fapt, dintre cele 1,5 milioane de autoturisme fabricate în Marea Britanie, doar 280.000 sunt vândute clienţilor britanici şi astfel, fără vânzările europene, multe locuri de muncă sunt în pericol. Producătorii de maşini japoneze, indiene, coreene şi americane au investit în Marea Britanie nu pentru că piaţa britanică este uriaşă – noi vindem aici doar 200.000 de maşini de producţie britanică – ci pentru că piaţa europeană este uriaşă, în valoare de peste un milion de vânzări de maşini britanice pe an, iar aceşti giganţi auto străini au văzut, până acum, Marea Britanie ca platforma de la care ei vând în Europa, şi orice impas cu continentul îngreunează şansele noastre de a menţine intacte toate fabricile auto.
Din păcate, această ameninţare impusă de Brexit pentru industrie creşte exact în momentul în care miliarde de decizii de investiţii pe termen lung urmează să fie luate – pentru maşini electrice, pentru maşini fără şofer şi pentru maşini non-diesel – locurile de muncă de mâine depind de următoarea generaţie de maşini electrice, fără şofer şi non-diesel fabricate în Marea Britanie. Carlos Tavares, şeful companiei mamă PSA a Vauxhall, a declarat acum că, deşi el ar „prefera” producţia unei noi versiuni a modelului Astra al companiei la uzina Ellesmere Port a Vauxhall, „în cazul în care condiţiile sunt proaste şi nu îl pot face profitabil, atunci trebuie să protejez restul companiei…”.
Într-adevăr, societatea producătorilor şi comercianţilor de autovehicule a ridicat perspectiva „morţii cu o mie de reduceri”.
Situaţia catastrofală de la 31 octombrie este înfăţişată de Boris Johnson şi de Nigel Farage ca o ocazie de a arăta că ne putem susţine singuri şi de a afişa vechiul spirit de la Dunkirk (din bătălia de la Dunkirk, 1940, nr) – înfruntând străinii răi şi perfizi.
În schimb, este o rană autoindusă – cum ar fi să-ţi pui o armă la cap şi să ameninţi că tragi dacă adversarii nu vor să facă ce le ceri. Este cel mai mare act de vătămare de sine, cu economia noastră – companii, produse, oameni – împinsă de pe marginea prăpastiei în recesiune şi falimente. De aceea, mai mulţi britanici decât politicieni văd – şi Boris Johnson trebuie să fie forţat de opinia publică să vadă – că, indiferent dacă ai fost pentru sau împotriva Brexit, catastrofa lipsei unui acord la 31 octombrie trebuie să fie oprită de îndată.
Articol de Gordon Brown, fost premier al Marii Britanii
Consiliul UE a adoptat, pe 21 mai, măsurile ambițioase propuse de Comisie menite să reducă deșeurile marine provenite de la cele zece articole din plastic de unică folosință care se găsesc cel mai frecvent pe plajele europene, precum și echipamentele de pescuit abandonate și materialele plastice oxodegradabile.
Normele privind articolele din plastic de unică folosință și echipamentele de pescuit prevăd diferite măsuri care se aplică diferitelor produse și plasează UE în prima linie a luptei mondiale împotriva deșeurilor marine. În cazurile în care există alternative la îndemână și accesibile ca preț, se va interzice introducerea pe piață a articolelor din plastic de unică folosință, cum ar fi tacâmurile, farfuriile și paiele. În cazul altor produse, se pune accentul pe limitarea utilizării, prin reducerea consumului la nivel național, pe cerințele de proiectare și etichetare și pe obligațiile producătorilor în ceea ce privește gestionarea/eliminarea deșeurilor.
Prim-vicepreședintele Frans Timmermans, responsabil cu dezvoltarea durabilă, a declarat: „Societatea europeană conștientizează tot mai mult faptul că trebuie să facă urgent tot ce îi stă în putință pentru a pune capăt poluării oceanelor și mărilor noastre cu articole din plastic. Uniunea Europeană răspunde acestei solicitări clare din partea cetățenilor săi. Am întreprins acțiuni ambițioase prin introducerea unor măsuri concrete menite să reducă utilizarea articolelor din plastic de unică folosință. Noile norme adoptate astăzi ne vor ajuta să protejăm sănătatea cetățenilor și mediul, promovând în același timp un model mai durabil de producție și de consum. Putem fi cu toții mândri că Europa stabilește standarde noi și ambițioase, deschizând calea pentru restul lumii.”
Vicepreședintele Jyrki Katainen, responsabil cu locurile de muncă, creșterea, investițiile și competitivitatea, a adăugat: „În cadrul unei economii moderne, trebuie să reducem cantitatea de deșeuri din plastic și să ne asigurăm că reciclăm majoritatea articolelor din plastic utilizate. Modurile de producție mai inovatoare și mai durabile vor oferi noi oportunități pentru întreprinderile europene, sporindu-le competitivitatea, precum și noi oportunități în materie de creștere economică și creare de locuri de muncă. Odată puse în aplicare, noile norme nu numai că vor combate poluarea cu articole din plastic, ci vor face din Uniunea Europeană liderul mondial în privința unei politici mai durabile în domeniul articolelor din plastic, stimulând astfel economia noastră circulară.”
Comisarul pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella, a concluzionat: „Paiele sau tacâmurile din plastic sunt obiecte care, deși sunt mici, pot provoca daune grave, pe termen lung. Legislația privind articolele din plastic de unică folosință va elimina 70% din deșeurile marine, evitând daune asupra mediului care, în caz contrar, s-ar ridica la 22 de miliarde EUR până în 2030. UE a acționat în mod rapid și eficace în privința propunerii prezentate de Comisie cu doar un an în urmă. În concluzie, această directivă ilustrează în mod optim rolul legislației europene: răspunde cererii cetățenilor, aduce beneficii planetei și dă tonul unor acțiuni la nivel mondial.”
Noile norme sunt proporționale și adaptate pentru a da cele mai bune rezultate, ceea ce înseamnă că unor produse diferite li se vor aplica măsuri diferite. Noile norme vor introduce:
o interdicție privind anumite articole de unică folosință fabricate din plastic, în cazul cărora există alternative pe piață: bețișoarele pentru urechi, tacâmurile, farfuriile, paiele, agitatoarele pentru băuturi, bețișoarele pentru baloane, precum și paharele, recipientele pentru alimente și băuturi fabricate din polistiren expandat și toate produsele fabricate din materiale plastice oxodegradabile;
măsuri de reducere a consumuluide recipiente pentru alimente și pahare pentru băuturi fabricate din plastic, precum și aplicarea unei marcări și etichetări specifice în cazul anumitor produse;
scheme de răspundere extinsă a producătorilorcare să acopere costurile aferente eliminării deșeurilor, aplicate unor produse cum ar fi filtrele de tutun și echipamentele de pescuit;
un obiectiv de colectareseparată a sticlelor din plastic de 90 % până în 2029 (77 % până în 2025) și introducerea unor cerințe de proiectare pentru atașarea capacelor la sticle, precum și obiectivul de a include în proporție de 25 % plastic reciclat în sticlele PET începând cu 2025 și de 30 % în toate sticlele din plastic începând cu 2030.
Etapele următoare
Decizia de astăzi, 21 mai, a Consiliului UE va fi urmată de publicarea textelor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la publicare. Statele membre vor avea apoi la dispoziție doi ani pentru a o transpune în dreptul lor național.
Directiva prevede date diferențiate de transpunere în ceea ce privește anumite măsuri:
interdicțiile și obligațiile de marcare vor trebui să fie transpuse în termen de doi ani de la intrarea în vigoare;
dopurile și capacele fixate trebuie să rămână atașate în cazul tuturor recipientelor pentru băuturi de până la 3 litri în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a directivei;
obligațiile suplimentare privind responsabilitatea extinsă a producătorilor vor trebui să fie puse în aplicare în perioada ianuarie 2023-31 decembrie 2024, în funcție de produs.
Context
Directiva privind articolele din plastic de unică folosință este un element esențial al Planului de acțiune pentru economia circulară al Comisiei Juncker și face parte din Strategia europeană privind materialele plastice – cea mai cuprinzătoare strategie la nivel mondial care adoptă o abordare bazată pe ciclul de viață al materialelor pentru a combate risipa de deșeuri din plastic dăunătoare și pentru a sprijini viziunea unei industrii inteligente, inovatoare și durabile a articolelor din plastic.
Directiva urmează o abordare similară cu cea a Directivei din 2015 privind pungile de plastic, care s-a bucurat de succes și care a avut drept consecință o schimbare rapidă în comportamentul consumatorilor. Atunci când vor fi puse în aplicare, noile măsuri vor aduce beneficii atât pentru mediu, cât și pentru economie, ca, de exemplu:
evitarea producerii a 3,4 milioane de tone de CO2echivalent;
evitarea aducerii de daune mediului care s-ar ridica la 22 de miliarde EUR până în 2030;
economisirea de către consumatori a unei sume estimate la 6,5 miliarde EUR.
Date recente indică o slăbire a economiei din Zona Euro, a declarat duminică Olli Rehn, de la Banca Centrală, adăugând că dobânzile vor rămâne la nivelul actual până când vor fi atinse obiectivele politicii monetare.
BCE a declarat că are drept obiectiv să menţină dobânzile la actualele niveluri scăzute cel puţin toată vara, dar această poziţie se sincronizează din ce în ce mai puţin cu aşteptările pieţei din cauza încetinirii economice.
„Da, cele mai recente date indică o slăbire a economiei” a declarat pentru ziarul economic Handelsblatt Olli Rehn, care este guvernatorul băncii centrale a Finlandei. El a pus acest fapt pe seama creşterii incertitudinii din afara Zonei Euro, din cauza, de exemplu, a conflictului economic dintre SUA şi China, dar a semnalat şi incertitudinea legată de Brexit, manifestaţiile din Franţa, problemele bugetare ale Italiei şi încetinirea producţiei industriale în Germania.
Comentariile lui Rehn au fost făcute înainte de şedinţa BCE din data de 7 martie, când responsabilii cu trasarea politicilor se aşteaptă să-şi reducă previziunile lor cu privire la dezvoltare şi inflaţie, întrucât Zona Euro cunoaşte cea mai mare încetinire din ultimii cinci ani.
„Orientarea politicii noastre monetare este clară”, a declarat Rehn. „Am spus că dobânzile vor rămâne la nivelul actual până vom atinge într-un mod sustenabil obiectivele politicii noastre monetare”.
Întrebat dacă BCE va atinge ţinta pentru inflaţie de puţin sub 2%, Rehn a spus că creşterile salariale din ultimele luni nu au avut efect asupra inflaţiei structurale. „La sfârşitul anului trecut se părea că va exista o accelerare puternică a inflaţiei. Trebuie să aşteptăm să vedem cât va dura perioada de dezvoltare mai slabă”, a mai spus Rehn.
Comisia Europeană a scăzut prognoza sa de creştere economică pentru 2018
Tensiunile comerciale dintre Europa şi Statele Unite ar urma să afecteze economia zonei euro în acest an, a avertizat joi, 12 iulie, Comisia Europeană cu ocazia publicării prognozei de vară. Executivul european a scăzut astfel prognoza sa de creştere, mizând pe un progres de 2,1% pe ansamblul ţărilor din zona euro, şi nu pe 2,3% , aşa cum apreciase pe 3 mai, la evaluarea de primăvară.
În schimb, pentru 2019, Comisia Europeană şî-a menţinut prognoza la 2% – aelaşi procent ca în mai. „Prevedem o creştere continuă în 2018 şi 2019, deşi o nouă escaladare a măsurilor protecţioniste constituie un risc clar de scădere”, a comentat comisarul european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici, citat într-un comunicat.
„Războaiele comerciale nu au câştigători, fac numai pagube”, a avertizat el, aşa cum o făcuse şi în ultimele săptămâni, după anunţarea de către preşedintele american, Donald Trump, a impunerii de taxe vamale pe oţelul şi aluminiul european. Uniunea Europeană a răspuns acestor măsuri impunând, la rândul său, taxe vamale suplimentare pe o serie de produse americane.
Comisia Europeană a subliniat, de asemenea, „incertitudinile politice din unele ţări membre ale UE”, care constituie un risc pentru creşterea economică a zonei. Ea scoate în evidenţă nu doar pericolele care pot apărea din cauza negocierilor dificile privind ieşirea Regatului Unit din Uniune, programat pentru sfârşitul lui martie 2019, dar şi situaţia politică din Italia.
Germania şi Franţa, principalele două economii ale zoneri euro, ar pierde din dinamism în acest an şi în anul următor. Creşterea Germaniei s-ar încetini la 1,9% în 2018 şi în 2019, în vreme ce Comisia proiecta până acum 2,3 şi respectiv 2,1%. Cea a Franţei ar fi de 1,7% în 2018 şi în 2019, în loc de 2% şi respectiv 1,8%.
Răspunsurile prudente ale lui Merkel pentru Macron
Publicat de Camelia Teodosiu,
6 iunie 2018, 13:01 / actualizat: 7 iunie 2018, 14:53
Pe 3 iunie, într-un interviu acordat „Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung”, cancelarul a spus în sfarşit ce crede despre propunerile şefului statului francez
În sfârşit! După luni de speranţe dezamăgite, amânări neînţelese şi imprecaţii inutile, Angela Merkel a sfârşit prin a da, duminică, 3 iunie, răspuns la propunerile lui Emmanuel Macron pentru a întări Europa, formulate în discursul lui de la Sorbona din septembrie 2017. Cei care credeau că, dacă Merkel întârzie atât de mult o face pentru a-şi plasa mai bine ambiţiile pentru Europa la înălţimea celor ale partenerului său francez sunt dezamăgiţi. Nu va exista o mare reprezentare germană. Fidelă reputaţiei sale, Merkel face ca Merkel: ea avansează, dar cu paşi mici.
Era aşteptată la Aix-la-Chapelle, unde acceptase să vorbească cu ocazia înmânării premiului Charlemagne, decernat în acest an dlui Macron, în mai: ea ar fi putut rosti un discurs istoric, dar el a fost se o platitudine dezolantă, în faţa unui preşedinte care presa Germania să-şi abandoneze „fetişismul” bugetar. Preşedintelui francez îi place discursul oral, de preferinţă într-un cadru teatral; cancelarul preferă confortul scrisului. Până la urmă, ea a ales un lung interviu pentru Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung ca să precizeze poziţia Germaniei în mai multe probleme esenţiale, cu trei săptămâni înaintea unui consiliu european foarte aşteptat.
Fără o „uniune a datoriei”
Evident, răspunsul ei privind reforma zonei euro va fi considerat cel mai dezamăgitor la Paris. Avansul dnei Merkel este minim, într-un context, este adevărat, umbrit de situaţia din Italia: ea este în favoarea transformării Mecanismului European de Stabilitate (MES) în Fondul Monetar European (FME), care să poată să vină în ajutorul ţărilor aflate în dificultate economică, dar care să poată de asemenea studia restructurarea datoriei acestor ţări – o reţetă căreia Franţa i se opune. Dna Merkel se pronunţă şi pentru un buget de investiţii al zonei euro, dar cu o valoare mult mai mică decât cea dorită de dl Macron. Grijulie să nu-şi supere partenerii politici, ea repetă refuzul de a crea o „uniune a datoriei”.
Cancelarul avansează în chestiunea migraţiei: ea susţine ideea unei agenţii europene a migraţiei şi pledează pentru armonizarea dreptului de azil. Ea recunoaşte că sistemul cotelor obligatorii de refugiaţi pentru statele membre a fost un eşec şi propune un „sistem flexibil” de împărţire a responsabilităţilor.
În problema apărării şi securităţii evoluează Angela Merkel cel mai mult în sensul dorit de Emmanuel Macron. Ea susţine iniţiativa de intervenţie europeană lansată de Franţa şi subscrie la necesitatea de a crea o „cultură strategică” comună. Acest lucru va lua timp, dar este un semnal politic binevenit, la fel ca şi propunerea unui Consiliu european de securitate la ONU, ţinând cont de tradiţionalele reticenţe germane în acest domeniu.
Contextul internaţional şi provocările aduse de predinţia Trump pledează pentru progrese mai decisive, dar Angela Merkel, legată prin contractul ei de coaliţie, este de felul ei prudentă.
Înaintea acestui al patrulea mandat care se dovedeşte mai dificil decât precedentele, cancelarul nu a făcut până cum decât două schimbări de direcţie îndrăzneţe: cea a tranziţiei energetice şi cea a primirii masive de refugiaţi în 2015. Cele două viraje au fost foarte controversate. Vizibil, cancelarul preferă de acum înainte s-o ia pe căi mai sigure. Dar această prudenţă nu mai este la înălţimea mizei.
„Ori exportăm stabilitate, ori importăm instabilitate.”Comisarul pentru Extindere, Johannes Hahn, sintetizează astfel impulsul UE de a oferi perspective europene Balcanilor de Vest. Christoph Hasselbach comentează.
Declaraţia ar trebui să stimuleze reformele democratice şi economice, dar şi soluţionarea conflictelor interstatale şi interne. La fel de important este însă şi ceea ce Comisia nu spune, anume că UE vrea să contracareze influenţa sporită a Rusiei şi Chinei în regiune. Aceştia atrag cu bani şi, spre deosebire de autorităţile comunitare, nu se sinchisesc de situaţia statului de drept.
Argumente împotriva aderării în viitorul apropiat sunt nu doar temele nefăcute, ci şi derapaje independente de ritmul reformelor din Balcani.
În acest moment, UE este mult prea preocupată de soarta ei, pentru a găsi puterea necesară unei noi extinderi. Doar stabilirea unei date – Comisia a menţionat pentru Serbia şi Muntenegru anul 2025 – provoacă panică în multe capitale europene şi nu fără motive.
La cele mai recente aderări, deciziile politice au primat în faţa îndoielilor iscate de nivelul de pregătire al candidaţilor. România şi Bulgaria, de exemplu, ar trebui să facă astăzi mult mai mult pentru a fi integrate în structurile europene. Dar, după ce au devenit membri cu drepturi depline, este greu să mai schimbi ceva. Noii veniţi profită de toate avantajele comunitare şi au drept de vot, chiar dacă comportamentul lor lasă mult de dorit. Guvernele din Ungaria şi Polonia sunt dovada vie a posibilităţilor limitate ale Bruxellesului de a readuce statele membre pe calea cea bună.
Naţionalismul din Balcani reprezintă probabil cea mai mare problemă. Comisia speră ca acesta să fie ţinut în frâu în momentul aderării. Mult mai posibil este însă ca, în interiorul UE, acesta să blocheze şi mai mult structurile comunitare.
Să nu uităm şi de enormele diferenţe economice. Toate cele şase state au performanţe economice cu mult sub media comunitară, devenind astfel beneficiari permanenţi. Pentru contribuabilii europeni, calitatea de membru devine tot mai puţin atractivă, pe măsură ce creşte numărul membrilor UE şi al beneficiarilor de fonduri. Principiul solidarităţii este bun. Dar dezechilibrul nu are voie să devină prea mare. În plus, calitatea de membru deplin ar atrage cândva şi dreptul la libera circulaţie, ceea ce ar însemna noi valuri migratoare dinspre Balcani înspre statele bogate cu sisteme sociale solide. Din punct de vedere umanitar este de înţeles, dar s-ar alimenta şi mai mult xenofobia în nord.
Ce urmează? UE nu ar trebui să lasă Balcanii de Vest fără sprijin şi sub influenţa Rusiei şi Chinei. Scopul ar trebui să fie o mai puternică legătură, dar nu sub forma statutului de membru deplin, ci a unui parteneriat, comparabil de exemplu cu modelul din statele EFTA. Ar însemna practic sprijin şi cooperare economică, dar niciun drept de a decide în chestiuni comunitare.
Probabil că mulţi dintre şefii guvernelor din UE gândesc astfel, dar nu se exprimă public. La Sofia, s-au lansat aceleaşi îndemnuri la răbdare şi reformă, până când va veni şi momentul aderării Balcanilor de Vest. Mult mai sincer ar fi să ne luăm rămas bun de la iluzia integrării în UE a statelor din Balcanii de Vest.
Parlamentul European, conform Tratatului de la Lisabona, are competențe sporite privind comerțul internațional pe care ar trebui să le folosească într-un mod mai eficient în monitorizarea implementării acordurilor comerciale ale UE, a declarat deputatul european Iuliu Winkler, vicepreședinte al Comisiei de Comerț Internațional (INTA) a Parlamentului European (PE), în cadrul conferinței prilejuită de cea de-a 2-a ediție a ”Zilei Politicii Comerciale” – ”Trade Policy Day” desfășurată miercuri, 22 noiembrie a.c., la Bruxelles.
”PE are o serie de instrumente pentru monitorizarea implementării acordurilor comerciale, între care și contactul direct cu asociațiile sectoriale și profesionale, cu reprezentanții societății civile, dar și cu companiile europene. Deputații trebuie să țină, individual, dar și prin dialog structurat, legătura cu toate aceste entități, aducând astfel UE mai aproape de cetățenii săi. Noi, ca deputați europeni, trebuie să ne asumăm un rol mai mare în privința transmiterii informațiilor referitoare la comerț și economie și, în același timp, să preluăm reacțiile actorilor implicați, acestea fiind importante în activitatea noastră legislativă”, a afirmat Iuliu Winkler. În opinia deputatului european al UDMR, rolul PE nu se încheie odată cu ratificarea unui acord comercial, ci, din contră, trebuie să continue prin monitorizarea implementării acordurilor internaționale, implicit a deficiențelor acestora, dar și a beneficiilor pe care acestea le aduc în viața oamenilor.
”Politica comercială este un instrument esențial al UE, cel mai important scop al acesteia fiind crearea locurilor de muncă. Din această perspectivă, politica comercială a UE se află în slujba cetățenilor”, a mai spus Winkler în cadrul lucrărilor conferinței. Vicepreședintele INTA a subliniat faptul că practica arată că firmele din UE consideră că normele de aplicare ale acordurilor comerciale sunt mult prea birocratice și complicate. ”De multe ori se întâmplă că firmele europene nu au destule informații cu privire la aceste acorduri comerciale, mai ales pentru antreprenorii mici și mijlocii o problemă majoră este accesul dificil la informații în limba lor maternă”, a adăugat Iuliu Winkler.
Conferința din cadrul ”Zilei Politicii Comerciale” – ”Trade Policy Day” a fost structurată în două paneluri de dezbateri, primul fiind dedicat Strategiei Comerciale și de Investiții a UE ”Comerț pentru toți” – ”Trade for all”. Documentul adoptat în anul 2015, pentru o perioadă de 5 ani se află în curs de revizuire la jumătatea perioadei. În cadrul acestui panel, comisarul pentru Comerț, Cecilia Malmström, a analizat rezultatele strategiei, iar reprezentanții Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), ai Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), Forumului Economic Mondial (WEF), experți și profesori în domeniul comerțului internațional au susținut prezentări. Cel de al doilea panel a abordat relația dintre comerț și globalizare.
”Ziua Politicii Comerciale” – ”Trade Policy Day”, inițiată în anul 2016 la propunerea deputatului european Iuliu Winkler, își propune asigurarea unui cadru pentru discuții menite să aducă perspective proaspete, chiar inedite asupra economiei și comerțului global, asupra provocărilor din acest domeniu din partea reprezentanților PE, Comisiei Europene și a celor mai importante organizații internaționale cu preocupări și atribuții în domeniu.
Deputatul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE) susține faptul că, în dialogul economic și comercial cu China, Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze unitatea și să găsească acel numitor comun care să fie acceptat de toate statele membre indiferent de caracteristicile economiilor lor. ”Grupul Partidului Popular European (PPE) consideră că UE trebuie să fie unită în dialogul ei cu China, iar pentru a fi uniți trebuie să găsim acel numitor comun european care să fie acceptabil atât pentru statele membre cu economii bazate pe servicii, dar și pentru statele membre, cum este și România, care au o importantă componentă industrială în economiile lor naționale și care sunt acum în căutarea căilor spre reindustrializare”, a afirmat, joi, parlamentarul european în cadrul schimbului de opinii referitor la relațiile comerciale UE-China desfășurat cu prilejul reuniunii Comisiei de Comerț Internațional (INTA) a Parlamentului European (PE).
”Consider că trebuie să facem toate eforturile pentru a construi o agendă pozitivă a cooperării bilaterale. China, la fel ca UE, este jucător global, iar în acest sens nu competiția, ci cooperarea trebuie să stea la baza relației noastre. Trebuie să găsim împreună răspunsurile pentru provocările care ne stau în față. (…) Susținerea pe care UE trebuie să o acorde industriilor europene nu înseamnă protecționism, ci este pur și simplu o necesitate în vederea asigurării potențialului de creștere economică și de creare de noi locuri de muncă”, a declarat Iuliu Winkler, vicepreședinte al Comisiei INTA, raportor permanent în dosarul relațiilor comerciale UE-China.
La inițiativa Comisiei parlamentare de Afaceri Externe (AFET), PE pregătește un raport cu privire la relațiile dintre UE și China, capitolul referitor la relațiile comerciale urmând a fi realizat de Comisia INTA. De altfel, schimbul de opinii desfășurat în INTA, unde Iuliu Winkler a prezentat stadiul relațiilor comerciale dintre cele două părți, face parte din procesul de realizare a acestui raport.
În prezentarea sa, Iuliu Winkler a arătat că negocierile, începute în 2013, pentru un acord de investiții UE-China avansează anevoios. Potrivit acestuia, investițiile directe ale UE în China sunt în scădere în ultima perioadă, în vreme ce cele chineze în Europa cunosc o creștere exponențială. Raportorul permanent din INTA a subliniat și faptul că una dintre cele mai importante inițiative ale Chinei, cea a noului Drum al Mătăsii, ”ridică probleme serioase în ceea ce privește transparența investițiilor gigantice efectuate de statul chinez”. ”Avem și semnale pozitive mai ales în ceea ce privește dorința Chinei de a se angaja în lupta globală împotriva schimbărilor climatice, dar și în privința angajamentului, chiar dacă mai mult declarativ deocamdată, al părții chineze pentru un comerț global liber bazat pe regulile Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). Prioritățile UE în negocierile din perioada următoare sunt legate de protejarea drepturilor de proprietate intelectuală a companiilor europene care investesc în China, accesul liber pe piața chineză inclusiv pe cea a achizițiilor publice, asigurarea de către partenerii noștri chinezi a unui climat de competiție deschisă și eliminarea practicilor discriminatorii la adresa investitorilor străini”, a precizat Winkler. Conform acestuia, UE dorește să obțină acordul Chinei în privința limitării voluntare a supra-capacității de producție în anumite domenii, fenomen care conduce inevitabil la suspiciuni de dumping și la litigii în OMC așa cum se întâmplă și în prezent. De altfel, săptămâna viitoare, la Strasbourg, PE va vota noul regulament antidumping de la care industria europeană are mari așteptări.
China este cel de-al doilea partener comercial al UE, iar Uniunea este cel mai mare partener comercial al Chinei. Comerțul bilateral se ridică la 1 miliard de euro pe zi. Conform evaluării Comisiei Europene, circa 2,5 milioane de locuri de muncă din întreaga UE depind de comerțul cu China. Relația bilaterală prezintă o serie întreagă de aspecte mai dificile printre care se numără deficitul comercial pe care Europa îl are în relația cu China, dar și frecventele cazuri de dumping în sectoare sensibile cum ar fi producția de oțel sau produsele chimice. Camera de Comerț UE în China semnalează și ea dificultăți în ceea ce privește accesul pe piața chineză, dar și discriminările la care sunt supuse companiile europene atunci când operează în China.
O abatere de ordinul a 28,27% au prezentat veniturile din încasările de TVA în Grecia în 2015, ducând la o pierdere de 5 miliarde de euro, conform unui raport publicat în acest sens de Comisia Europeană cu privire la capacitatea statelor-membre UE de a-şi îndeplini obiectivele.
Grecia prezintă cea de-a treia proastă performanţă, după România (37,18%) şi Slovacia (29,39%). În total, pierderile de venit în UE din încasarea TVA-ului ajung la 152 de miliarde de euro.
În dificilul an 2015, Grecia a majorat diversele cote de TVA cu scopul consolidării veniturilor. Însă veniturile reale au crescut cu numai 200 de milioane de euro, iar prăpastia TVA a crescut de la 25 la 28%.
În cursul aceluiaşi an, cele mai mici deficite au fost observate în Spania (3,5%) şi Croaţia (3,9%), în timp ce cea mai mare îmbunătăţire a diferenţei dintre ţinta stabilită şi încasări au înregistrat Malta, România şi Spania.
Potrivit comunicatului Comisiei Europene, din această situaţie rezultă că există o nevoie serioasă de reformă astfel încât statele-membre să poată folosi în totalitate veniturile din TVA pentru bugetele lor. Raportul a fost publicat în vederea propunerilor pe care Comisia Europeană le va face în luna octombrie, cu privire la reformarea radicală a sistemului TVA.
Un pachet de simplificări pentru firme, un fond de investiții, sprijin pentru inovații – sunt elemente ale Strategiei în favoarea unei Dezvoltări Responsabile, pe care autoritățile de la București vor să le folosească.
Pawel Borys, președintele Fondului de Dezvoltare Polonez, a intrat joia trecută în componența colectivului special de consiliere pentru problemele politicii economice de pe lângă guvernul român. El își va folosi experiența în domeniul creării fondului de investiție după modelul PFR (Fondul Polonez de Dezvoltare).
Aceasta nu este singura rezolvare de care se interesează România. „Dacă comparăm economia română cu cea poloneză, constatăm că ea are probleme asemănătoare, cu toate că această țară a pornit de la un nivel mult inferior nouă” – explică președintele Pawel Borys. România, la fel ca noi, este unul din membrii cei mai puțini bogați ai UE, din țară au emigrat 3 milioane de persoane (din Polonia circa 2 milioane), principala forță competitivă a României o constituie costurile mici ale muncii, iar nivelul inovației este redus (din acest punct de vedere România ocupă ultima poziție în UE). În plus, sectorul bancar în proporție de 90% aparține investitorilor străini. O problemă uriașă este de asemenea sistemul fiscal puțin ermetic. Din analiza recentă a Comisiei Europene reiese că în România gaura (golul) TVA este cea mai mare din toată UE. „În Strategia în favoarea unei Dezvoltări Responsabile au fost diagnosticate câteva capcane de dezvoltare, pe care Polonia trebuie să le evite, dacă dorim să nu mai fim o economie periferică. Este interesant faptul că ele seamănă perfect cu economia românească, care și ea vrea să treacă la o etapă superioară de dezvoltare” – spune Borys. Autoritățile de la București au decis deci să beneficieze de planul lui Morawiecki (vicepremier, ministru de finanțe și al economiei, n.tr.) și să implementeze unele mecanisme la ei. Este vorba în primul rând de acele elemente ale planului, ca îmbunătățirea mediului de afaceri (în acest pachet sunt 100 de schimbări pentru firme), dezvoltarea inovației (România va demara un program de finanțare startup asemănător cu cel polonez) și crearea fondului de dezvoltare amintit mai înainte.
Recent, a fost în România și președintele băncii PKO BP, Zbigniew Jagiello, în contextul discuției tot mai aprinse în această țară despre necesitatea „domesticirii” băncilor (poate avea sensul de reromânizare). „Românii s-au consultat cu președintele băncii poloneze pe tema experiențelor poloneze în edificarea unui sector bancar puternic” – menționează Borys. Activitatea colectivului de consiliere (în componența căruia intră Borys) pentru guvernul României vor continua în următoarele luni. De strângerea colaborării polono-române este interesată și Polonia. Autoritățile poloneze au o dispută la forumul UE în problema propunerii franceze privind lucrătorii detașați, propunere defavorabilă Poloniei. În opinia vicepremierului Mateusz Morawiecki, această propunere înseamnă violarea libertății comunitare a circulației serviciilor și muncii. Pentru a o bloca avem nevoie de aliați, mai ales printre statele Europei Centrale și de Est. „După întâlniri au apărut asigurările autorităților României că vor sprijini poziția Poloniei în această problemă” – menționează Borys.
Creșterea economică a României, mai mare decât cea prognozată
Publicat de adinaiftime,
17 septembrie 2017, 08:20
Comisia Naţională de Prognoză a revizuit în urcare estimările privind creşterea economică a României în acest an, la 5,6 de la 5,2 procente cât preconizase anterior. Conform Prognozei preliminare de toamnă, Produsul Intern Brut se va situa la 837,1 miliarde de lei anul acesta, faţă de 816,5 miliarde lei estimarea din varianta de primăvară. Produsul Intern Brut pe locuitor este estimat la aproape 9.400 de euro şi să crească treptat în următorii patru ani până la aproape 13 mii de euro. Estimările instituţiilor financiare internaţionale indică o creştere economică de aproximativ 4% în acest an, în România.
Când va avea România euro? este întrebarea apărută în publicaţia maghiară NAPI GAZDASÁG
„România nu a fixat oficial o dată pentru introducerea euro” – a declarat marţi Liviu Dragnea, preşedintele PSD. Liderul principalului partid de guvernământ a precizat că, înaintea fixării termenului, este nevoie de o analiză complexă.
În opinia lui Dragnea, introducerea euro constituie o dorinţă firească, dar realizarea acesteia nu este un lucru uşor. „Nu este vorba de un joc şi nu putem fixa termene (…) fără o analiză temeinică” – a menţionat politicianul. A adăugat că nu are cunoştinţă dacă guvernul a iniţiat negocieri cu instituţiile abilitate, cu privire la stablirea datei oficiale.
Ministrul român de externe Teodor Meleşcanu a declarat săptămana trecută unui cotidian polonez că în 2002 România va putea adera la zona euro, din momentul în care începe să crească venitul cetăţenilor cei mai săraci din ţară. România îndeplineşte de pe acum toate cerinţele UE, dar guvernul se teme că introducerea monedei europene ar avea un efect nefavorabil asupra venitului celor mai săraci, al pensionarilor.
De asemena, şi publicaţia THE NEW YORK TIMES anunţă că partidul de guvernare din România nu a luat o decizie în privința monedei euro, după ce Liviu Dragnea, președintele Partidului Social Democrat, a declarat că guvernul nu a făcut o „analiză serioasă” privind substituirea leului cu euro, care este utilizat în prezent de 19 state UE.
Dragnea a declarat că, înainte de a se lua o decizie, trebuie realizat un studiu cu participarea Băncii Centrale, a Guvernului și a Parlamentului.
România are una dintre economiile UE cu cea mai rapidă creștere. Anul acesta e așteptată o creștere de 5%, mai mult decât dublul ratei prognozate pentru zona euro.
În ciuda acestei creșteri, România rămâne unul dintre cei mai săraci membri ai blocului european format din 28 de țări.
Până acum România a menţionat anii 2012 şi 2019 drept date posibile pentru introducerea euro, dar acestea au fost rând pe rând amânate, după ce s-a apreciat că o posibilă aderare pripită ar fi riscantă.
Un număr de 130 de seniori s-au înscris deja la Universitatea Vârstei a Treia (U3A), proiect pilot, construit după un model de origine franceză, adaptat spaţiului cultural şi academic gălăţean, organizat de Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi, a anunţat vineri, purtătorul de cuvânt al instituţiei de învăţământ superior, Angela Ribinciuc.
Potrivit sursei citate, în oferta anului universitar 2017-2018 se află discipline de interes din următoarele domenii: Drept, Economie, Nutriţie şi Ingineria alimentelor, Ştiinţe şi Tehnologie, Istorie şi Filosofie, Artă şi Literatură, Teologie, Educaţie pentru vârsta de argint, Turism, Informatică, Kinetoterapie, Medicină şi Psihologie.
Înscrierile continuă până la sfârşitul lunii septembrie şi se fac la sediul Departamentului de Formare Continuă şi Transfer Tehnologic.
Pentru a fi student la Universitatea Vârstei a Treia vârsta minimă este de 55 de ani. Singura taxă care se percepe este de 100 lei, la înscriere. Cursurile durează două semestre, iar programul acestora se desfăşoară potrivit structurii anului academic, respectând vacanţele universitare, pentru că titularii de curs sunt profesori la universitate.
‘Ca o noutate, în noul an academic, în măsura în care vor exista cel puţin 25 de doritori, se va înfiinţa o grupă şi la Brăila, care îşi va desfăşura activitatea la sediul Facultăţii de Inginerie şi Agronomie. Detalii suplimentare se pot afla accesând pagina www.u3a.ugal.ro.’, a precizat Ribinciuc.
Prima promoţie a însumat peste 100 de absolvenţi, având vârste cuprinse între 55 şi 85 ani, care şi-au luat în serios rolul de studenţi şi au participat cu plăcere la activităţile desfăşurate sub formă de prelegeri şi conferinţe, ateliere de dezbatere şi seminarii, grupuri de lectură, vizite, tururi ghidate şi promenade. Cursurile U3A sunt de formare, fără diplomă.
Evoluţiile pozitive ale economiei vin pe fondul, a ceea ce numesc specialiştii, tensionarea pieţei de muncă.
Rata şomajului este la un minim istoric şi majoritatea şefilor de companii spun că nu mai găsesc personal calificat.
Aceasta în timp ce foarte mulţi tineri nu vor să se angajeze şi preferă ajutorul social.
Sunt aproape 270 de mii de astfel de tineri fără loc de muncă sau care nu mai urmează nicio formă de învăţământ, număr care clasează România pe un loc nedorit în Uniunea Europeană.
România va rămâne un avocat al Republicii Moldova pe plan internaţional, a declarat, vineri, 21 iulie, la Chişinău, premierul Mihai Tudose după discuţii cu omologul său, Pavel Filip.
Mihai Tudose a oferit exemplul celor 96 de microbuze şcolare, donate de Guvernul României autorităţilor din Republica Moldova.
Mihai Tudose: Inclusiv microbuzele de afară, nu sunt nişte microbuze, ci un gest sau un ajutor pentru accesul la educaţie a unor copii, care, sperăm, că, după ce folosesc aceste microbuze, se vor înscrie, miile de tineri din Moldova care studiază în Bucureşti.
Mihai Tudose a mai anunţat că în toamnă va avea loc o şedinţă comună a guvernelor din cele două ţări. Premierul Republicii Moldova, Pavel Filip, a subliniat că România este principalul partener economic al ţării sale şi că a discutat cu omologul său român despre dezvoltarea cooperării economice bilaterale. El s-a referit la gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău.
Pavel Filip: Am convenit că ne vom mişca foarte repede cu acest proiect. Proiectul tehnic va fi gata în câteva săptămâni şi sperăm, cât mai repede, desigur că noi ne-am propus până la sfârşitul anului 2018, dar luând în consideraţie că lucrurile, uneori, merg mai repede, dar uneori mai întârzie, sperăm totuşi, până la sfârşitul anului 2018, să avem deja funcţional acest gazoduct.
Pavel Filip a reafirmat că România este adevăratul prieten al ţării sale pe drumul ei european şi că Republica Moldova va continua calea spre adoptarea valorilor democratice. Tot la Chişinău, premierul Mihai Tudose s-a întâlnit şi cu preşedintele Parlamentului moldovean, Andrian Candu.
Publicat de adinaiftime,
21 iulie 2017, 20:00 / actualizat: 22 iulie 2017, 11:43
Timişoara va beneficia în următorii doi ani de de consultanţa celor mai buni specialişti din lume în domeniul dezvoltării oraşului pe termen lung prin cultură. Totul se realizează, potrivit viceprimarului Dan Diaconu, în cadrul unui program pilot prin care se doreşte ca pe lângă economie, incluziune socială şi protecţia mediului, cultura să fie un pilon al dezvoltării durabile:
“Există un program european de orașe pilot, sunt șapte sau opt orașe pilot, în care se desfășoară un program de doi ani cu expertiză internațională care să dezvolte câteva elemente de legătură între cultură și sustenabilitate”, a prezicat Dan Diaconu.
Preşedintele Asociaţiei Timişoara, Capitală Europeană a Culturii a declarant că programul pilot în care este implicată Timişoara se mulează perfect pe nevoile oraşului pentru anul 2021, dar mai ales pentru perioada de după anul Capitalei Culturale:
“Prin ce ne ajută orașe pilot este prin identificarea unui set de măsuri care să ajute ca, la terminarea anului 2021, practic, să avem un mecanism prin care sunt preluate unele proiecte mari sau mici dar de succes și sunt dezvoltate în continuare de diverse instituții, organizații, agenții sau chiar de administrația publică”, spune Simona Neumann.
Programul Pilot Cities Europe este dezvoltat de asociaţia mondială a oraşelor şi autorităţilor locale.
Uniunea Europeană va solicita Londrei să-și achite factura de divorț de blocul comunitar în euro, reiese dintr-un document al Bruxellesului, consultat de France Presse.
Toate obligațiile ar urma să fie calculate în moneda europeană, chiar dacă, pentru moment, nu a fost stabilită oficial suma pe care Marea Britanie o va datora după Brexit, scrie rfi.ro.
În documentul ce pregătește negocierile viitoare se precizează, din nou, că o ieșire ordonată a Marii Britanii din Uniune se poate face numai dacă Londra își va achita toate obligațiile financiare asumate înainte de retragerea din blocul comunitar. Sunt incluse și finanțările unor instituții precum Banca Centrală Europeană sau Banca Europeană de Investiții, impuse de tratatele comunitare.
Factura de divorț ar urma așadar să fie plătită în euro, pentru a fi evitate orice fluctuații ale cursului lirei sterline. Cel puțin asta solicită Bruxellesul, care nu a oficializat însă costul total. Ar putea fi vorba de o sumă ce ar depăși 60 de miliarde, au transmis surse apropiate negocierilor. De partea sa, Londra nu ar fi dispusă să plătească mai mult de 20. Documentul citat de France Presse prevede și că plățile vor putea fi eșalonate, pe parcursul mai multor ani.
În paralel, analize făcute de economiști, citate de presa internațională, scot la iveală tot mai multe riscuri la adresa economiei britanice, post Brexit. Reuters relatează că Londra riscă taxe vamale de 22% pentru importurile de alimente din Uniunea Europeană, dacă premierul May nu va ajunge la un acord punctual cu Bruxellesul, în cei doi ani de negocieri. La acesta moment, Marea Britanie importă în jur de 80% din alimente din spațiul comunitar.
Simularea evaluării naționale pentru elevii claselor a VIII-a și cea a examenului de bacalaureat pentru elevii claselor a XI-a și a XII-a vor începe luni cu proba scrisă la limba și literatura română, potrivit unui ordin aprobat de ministrul Educației.
La 13 martie sunt programate atât proba scrisă la limba și literatura română pentru elevii claselor a VIII-a care susțin simularea evaluării naționale, cât și pentru cei din clasele a XI-a și a XII-a care susțin simularea examenului de bacalaureat.
Elevii aparținând minorităților naționale vor da pe 14 martie proba la limba și literatura maternă atât pentru simularea evaluării naționale, cât și pentru simularea bacalaureatului.
Pe 16 martie vor avea loc proba scrisă la matematică pentru simularea evaluării naționale și proba scrisă obligatorie a profilului pentru bacalaureat.
Totodată, pe 17 martie va avea loc proba la alegere a profilului și specializării, care va fi susținută numai de elevii claselor a XII-a.
Potrivit calendarului, toate rezultatele vor fi afișate pe 31 martie.
Ordinul prevede că elevii claselor a VIII-a vor susține simularea la limba și literatura română, matematică și limba și literatura maternă.
Elevii claselor a XI-a vor susține simularea bacalaureatului la limba și literatura română, matematică, istorie și limba maternă.
Elevii din clasele a XII-a vor fi verificați la limba și literatura română, limba și literatura maternă, pentru elevii aparținând minorităților naționale, și probe la alegere din matematică, istorie, fizică, chimie, biologie, informatică, geografie, logică, argumentare și comunicare, psihologie, economie, sociologie, filosofie.
Rezultatele elevilor vor fi analizate la nivelul fiecărei unități de învățământ și discutate individual cu aceștia.
Ordinul mai prevede că vor avea loc discuții la nivelul clasei, ședințe cu părinții, precum și la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării unor măsuri pentru îmbunătățirea performanțelor școlare. (Agerpres/ FOTO rtv.net)
Matthijs van Bonzel a vorbit marţi, în ultima sa conferinţă de presă ca ambasador al Olandei la Bucureşti, despre efectele Codului Fiscal asupra mediului de afaceri şi a afirmat că este important ca banii de la buget să fie investiţi în „domeniile cu slăbiciuni, nu să fie daţi înapoi oamenilor”, transmite Mediafax. Întrebat ce părere are despre discuţiile din România pe tema Codului Fiscal, diplomatul olandez a subliniat necesitatea investiţiilor în România. „Este important ca România să investească în infrastructură, sănătate, educaţie. Investiţiile sunt necesare, toată lumea este de acord. Dacă aveţi bani publici, aş sugera să investiţi acei bani publici în domeniile cu slăbiciuni, nu să-i daţi înapoi oamenilor. Ar putea fi un mix, să daţi o parte înapoi oamenilor, ca să aibă mai mulţi bani de cheltuit, dar întrebarea e cât de mulţi. Banii publici există pentru a face chestiuni publice, nu să fie daţi înapoi oamenilor”, a spus Matthijs van Bonzel. Referitor la investitorii olandezi, ambasadorul a spus că aceştia văd România ca pe „o ţară care se dezvoltă”.
Romanii sunt printre cei mai optimisti europeni in ce priveste evolutia economiei tarii lor, dar sunt inca prudenti cand este vorba sa faca achizitii. Acestea sunt doua dintre rezultatele Studiului intitulat “Climatul de consum Europa” publicat recent de compania de studii de piata GfK
Ce spun cifrele
Studiul a fost publicat pe 15 iulie si se refera la starea de spirit a europenilor din luna iunie, cand negocierile in criza greceasca pareau ca se indreapta catre esec, iar criza din Ucraina continua sa domine stirile de presa. Asa se explica pesimismul, poate exagerat, al europenilor care reise citind rezultatele.
Singurii constant optimisti in acest studiu se dovedesc a fi nemtii.
Concret, in iunie asteptarile romanilor privind evolutia economie erau la indicator +21 in timp ce in Franta indicatorul era de +6, in Polonia de +19, in Bulgaria era de -13, iar in Italia si in Austria indicatorul de incredere era de -20.
Chiar si britanicii erau mai putin optimisti decat romanii (indicator + 20)
Mai optimisti decat romanii erau nemtii (indicator +25), olandezii (indicator +29) si spaniolii (indicator +38).
Inca si mai bine se situau romanii la asteptarile privind evolutia veniturilor.
In studiul GfK romanii au indicator +19, si din acest punct de vedere eram depasiti numai de nemti, cu un nivel de incredere exceptional, de + 57.
In rest, toate celelate tati europene cuprinse in studiu aveau un nivel de incredere in cresterea veniturilor mai mic decat Romania. Polonezii, de exemplu, aveu vivel de incredere +1. Cei mai pesimisti erau francezii, cu un indicator de – 24
In schimb, la indicatorul “dorinta de cumparare” romanii sunt la – 12, la fel ca spaniolii, in timp ce bulgarii erau la +11 iar nemtii erau la + 57
Chiar si super-pesimistii italieni tot aveau o dorinta de cumparare de +5
Piata auto nu inceteaza sa creasca
Asociatia Producatorilor si Importatorilor de Autovehicule (APIA) nu a ezitat chiar sa declare intr-un comunicat de presa ca luna Iunie din acest an a fost “cea mai bună lună a pieței auto romanesti din ultimii 6 ani”.
In primul semestru din acest an vanzarile de autoturisme au crescut cu 16,2% fata de primul semestru de anul trecut.
In continuare, vânzările pe piața din România sunt susţinute de achiziţiile realizate de către firme, dar vestea buna este ca ponderea acestora din total a ajuns la 77%. Prin compartatie, dupa 5 luni ponderea achizitiilor de automobile facute de persoanele firme era de 81%.
Conform APIA, cresterea brusca a procentului de persoane fizice care au cumparat masini se explica prin debutul noii editii a Programului “Rabla”.
Practic, in primele 4 luni din acest an multi romanii au preferat sa astepte sa intre in vigoare noul program Rabla
Una peste alta, statisticile APIA spun ca in primele 6 luni romanii au cumparat 45.600 de autoturisme noi.
Cele mai multe au fost Daciile (17.000 ) urmate de Volkswagen-uri,( 4300) de Skoda ( 4000) Skode, si de Renault (2800 de masini vandute)
Pe modele, Loganul a fost cel mai bine vandut pe piata autohtona, cu 8.061 unități, urmat de Duster, cu 3.469 unități si Sandero, cu 2.899 unități.
Romanii cumpara si mai multe case
Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii a anuntat ca in primul semestru din acest an a acordat peste 15.600 garanţii prin programul Prima Casă, cu peste 40% mai multe comparativ cu aceeași perioadă a anului 2014.
27% dintre garantii au fost acordate in Bucuresti, urmat de județul Ilfov cu aproape 15%, Cluj cu 6,47%, si Timiş cu 6,28%.
Deci Regiunea Bucuresti-Ilfov a reprezentat, ea singura, 42% din toate garantiile pentru cumpararea de case acordate in primul semestru in Romania
Este normal, pentru ca aici sunt cele mai mari salarii si somajul cel mai mic din Romania, de numai 2%.
Din cele 4 milioane si jumatate de salariati din Romania, in Bucuresti-Ilfov sunt aproape 1 milion
Salariul mediu net este de 2500 de lei in Bucuresti, in comparatie cu media nationala de 1700 de lei
In plus s-au ieftinit creditele si in lei si in valuta si toata lumea se asteapta ca preturile in imobiliare sa o ia din nou „in sus”.
Ziarul Financiar citeaza un studiu al companiei imobilaire Coldwell Banker, care sustine ca in prezent in Bucuresti-Ilfov sunt in diverse stadii de constructie circa 10.000 de locuinte (fie apartamente, fie vile).
De la începutul Programului Prima Casă, în 2009 și până in prezent au fost acordate peste 148.000 de garanții, în valoare de circa 2 miliarde 800 milioane euro, pentru credite accesate în valoare totala de peste 5 miliarde 640 milioane euro.
Valoarea medie a creditului acordat în Prima Casa este de 38.000 euro, mai precizeaza Fondul de Garantare.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
