Sondaj: 8 din 10 români iau în calcul să muncească şi după ieşirea la pensie!

Publicat de Andra Radu, 26 august 2021, 12:30

Peste şase din zece angajaţi români spun că nu au în prezent un plan pentru suplimentarea veniturilor când vor fi pensionari, bazându-se strict pe banii pe care îi vor încasa din pensia de stat, arată datele unui sondaj desfăşurat de o platformă de recrutare online.

Astfel, doi din zece salariaţi afirmă că vor continua cu siguranţă să lucreze, chiar şi doar part-time, iar alţi şase din zece iau în calcul această posibilitate, conform sondajului.

Cei mai mulţi dintre respondenţi consideră că ar trebui să aibă economii de până la 150.000 lei (30.000 euro) la momentul ieşirii la pensie, pentru a avea o bătrâneţe lipsită de griji financiare.

Alţi 33% spun că ar trebui să aibă deoparte între 175.000 şi 300.000 lei (60.000 de euro), 15% ar vrea să aibă economii spre suma de 500.000 lei (100.000 euro), iar restul de 5% – peste acest prag.

Totuşi, peste jumătate dintre respondenţi ar vrea să poată economisi lunar între 250 şi 500 lei, 28% – între 500 şi 750 lei, 13% – între 750 şi 1.000 lei, iar 5% – peste 1.000 lei.

Principalele criterii pe care le vor lua în calcul la căutarea unui job sau domeniu nou sunt: un salariu mai mare (67%), siguranţa locului de muncă (39%), mai multă stabilitate (32%), posibilitatea de a lucra de acasă (31,5%), mai mult timp liber (29,5%).

Sondajul a fost efectuat în perioada 1 – 20 august, pe un eşantion de 920 de utilizatori de internet din România.

83% dintre români încearcă să economisească mai mulţi bani!

Publicat de Andra Radu, 2 martie 2021, 16:47

Aproximativ 83% dintre români încearcă să economisească mai mulţi bani pentru a se adapta la incertitudinea contextului pandemic, comparativ cu media europeană de 66,5%, potrivit celui mai recent studiu internaţional ING.

Astfel, românii se află în fruntea clasamentului european, fiind urmaţi de polonezi (82%), turci (80%) şi cehi (71%).

Aproape 75% dintre români au luat decizia de a-şi reduce cheltuielile, peste media europeană de 57,5%, ocupând primul loc în topul european. Similar, pe următoarele locuri se situează turcii (73%), polonezii (70%), italienii şi spaniolii (66%).

Decizia conştientă de a economisi mai mulţi bani este corelată şi cu faptul că, la nivel european, românii (52%) se aşteaptă cel mai mult să se confrunte cu dificultăţi financiare, pe fondul pandemiei. La polul opus, se află olandezii (16%), luxemburghezii (20%), belgienii şi germanii (23%).

Pentru a-şi creşte veniturile, 40% dintre români spun că au lucrat mai multe ore la locul de muncă, acesta fiind, de asemenea, cel mai ridicat procentaj la nivel european. Mai mult, 37% dintre români ar fi dispuşi să efectueze muncă suplimentară dacă ar avea această posibilitate, mai arată studiul.

În ceea ce priveşte schimbarea comportamentului de plată, aproximativ 58% dintre români au declarat că folosesc mai puţin numerar, ocupând, astfel, locul trei ca pondere de creştere după englezi (65,4%) şi polonezi (64,5%).

Peste 54% dintre respondenţii români au spus că acum preferă să plătească cu cardul, peste media europeană de 49%.

Deşi românii sunt vizibil mai preocupaţi de economisire, aproape 33% dintre aceştia afirmă că nu au o rutină de economisire (cea mai ridicată pondere la nivel european).

Doar 27% dintre români pun bani deoparte atunci când încasează salariul, aflându-se pe ultimul loc al clasamentului european, iar 22% dintre respondenţi spun că preferă să pună deoparte banii rămaşi la sfârşit de lună.

Aşteptând finalul lunii pentru depunerea economiilor, peste 17% dintre români rămân, însă, întotdeauna fără bani înainte de următorul salariu, situându-se şi aici pe prima poziţie.

Peste 35% dintre români spun, în continuare, că nu au economii. Dintre cei care au un fond de rezervă, aproape 36% spun că are o valoare mai mică decât un salariu lunar, 23% dintre aceştia că reprezintă echivalentul a unul-trei salarii şi doar 14% că este echivalentul a patru-şase salarii. Cu toate acestea, 70% dintre români consideră că îşi gestionează bine banii.

Românii cu vârste între 25 şi 34 de ani sunt cei mai interesaţi de economisire, iar 36% dintre aceştia au răspuns că îşi transferă lunar o parte din salariu în contul de economii, comportament recomandat pentru economisire. Peste 21% dintre respondenţii români care au declarat că nu pot să economisească se află în grupele de vârstă 55-65 ani şi peste 65 ani.

La polul opus, peste 50% dintre luxemburghezi şi aproximativ 42% dintre cehi şi olandezi îşi pun bani în contul de economii în fiecare lună, după încasarea salariului.

Eurostat: „Peste jumătate dintre bulgari nu pot face faţă problemelor financiare neaşteptate”

Publicat de Camelia Teodosiu, 28 noiembrie 2018, 14:58 / actualizat: 29 noiembrie 2018, 14:14

Circa 53% dintre bulgari nu pot face faţă problemelor financiare neaşteptate de anul trecut, indică rezultatele unei analize a Eurostat privind ponderea persoanelor din UE care s-au confruntat cu cheltuieli financiare neprevăzute în 2017. Indicatorul mediu al UE pentru persoanele care nu au putut răspunde în mod adecvat provocărilor financiare neaşteptate de anul trecut a fost de 34%, potrivit statisticilor europene. Cu toate acestea, Eurostat a raportat că ponderea bulgarilor care au avut probleme similare anul trecut a scăzut cu un procent comparativ cu anul 2016, atunci când 54% dintre aceştia nu au reuşit să facă faţă  provocărilor financiare. În ansamblu, ponderea persoanelor cu probleme similare în UE s-a diminuat cu 2,5% – de la 36,5% în 2016 – la 34% anul trecut, remarcă Eurostat. Statisticile europene arată, de asemenea, câte procente dintre europeni nu îşi pot permite să cumpere o maşină (nouă sau veche) – acest indicator este de 7% pentru UE, pentru Bulgaria – 20%, iar pentru România – 30%.

Problemele financiare ale bulgarilor sunt confirmate şi de alte date ale statisticilor interne privind bunăstarea lor: circa 46% dintre bulgari au o atitudine negativă cu privire la economiile lor, neavând posibilitatea de a pune bani deoparte. 70% dintre bulgari nu îşi permit să cheltuie mulţi bani pe reparaţiile necesare în locuinţă. Aproximativ 80% dintre cetăţenii Bulgariei bulgari nu îşi pot achiziţiona o locuinţă nouă în decursul unui an calendaristic. Cea mai mică pondere a cetăţenilor europeni care nu au putut face faţă problemelor financiare a fost înregistrată în ultimul an în Malta – doar 15%, potrivit Eurostat. Cea mai mare pondere a persoanelor cu probleme în ceea ce priveşte cheltuielile financiare a fost înregistrată în Letonia – 60%, Croaţia – 56%, Bulgaria – 53%, România – 52%, Lituania şi Cipru – cu câte 50%. În ţările cu economii dezvoltate, cum ar fi Italia, Spania, Marea Britanie şi Franţa, proporţia persoanelor care nu ar face faţă problemelor financiare neaşteptate a variat de la 38% în Italia – până la 35% în Marea Britanie.

BERD – Creşterea în Europa Centrală şi de Est rămâne peste potenţial

Publicat de Camelia Teodosiu, 7 noiembrie 2018, 08:24 / actualizat: 7 noiembrie 2018, 10:17

BERD a spus că creşterea în Europa Centrală şi statele baltice va rămâne peste potenţial în 2018 şi 2019, cu o medie de 4,3% şi respectiv 3,5%.

Cel mai recent raport al băncii privind perspectivele economice regionale afirmă că perspectiva este în general stabilă în economiile din această regiune care se întinde de la Europa Centrală şi de Est, la Asia Centrală şi Nordul Africii.

Redresarea economică rămâne de actualitate în majoritatea ţărilor în care BERD investeşte, dar persistă riscurile create de tensiunile comerciale la nivel global, nivelurile ridicate ale datoriilor corporatiste şi continua instabilitate geopolitică.

BERD se aşteaptă la medii ale creşterii în economiile din zona sa de 3,2% în 2018 şi 2,6% in 2019, după 3,8% în 2017. Predicţiile pentru anul curent şi cel viitor au fost revizuite în scădere faţă de perspectiva din mai cu 0,1% şi respectiv 0,6%, în principal ca urmare a recesiunii turceşti.

„La modul general, creşterea este puternică şi va continua”, a spus economistul-şef al băncii, Serghei Guriev.

Raportul afirmă că oferta de muncitori este în declin în Polonia din cauza îmbătrânirii populaţiei, a scăderii vârstei de pensionare şi a unei participări mai scăzute a femeilor din cauza beneficiilor sociale mai mari. Un factor care contrabalansează această tendinţă în Polonia este creşterea imigraţiei, majoritar din Ucraina şi Asia.

Ascensiunea protecţionismului comercial este un risc direct pentru economiile orientate spre export, în special cele ale Slovaciei şi Ungariei, în vreme ce regiunea sud-est europeană (SEE) prezintă o creştere robustă, cu o redresare modestă în Macedonia şi Serbia, unde se manifestă cele mai puternice ritmuri din ultimii ani. Bulgaria a avut şi ea performanţe bune, la fel ca România, în pofida unor indicii de supraîncălzire. Una peste alta, regiunea SEE are o creştere proiectată de 3,5% în 2018 şi 3,2% în 2019.

Economiile Europei de Est şi cele din Caucaz (EEC) rămân în curs de redresare, în pofida unor indicii de moderare a creşterii. Regiunea EEC are o creştere prognozată de 3,1% în 2018 şi 3,2% în 2019, cât timp nu se va produce o intensificare a tensiunilor geopolitice şi politice şi situaţia economică regională va rămâne pozitivă.

Potrivit raportului, aprobarea şi implementarea unui nou acord standby între Ucraina şi FMI ar ajuta această ţară să facă faţă nevoilor de finanţare externă pe termen scurt şi să menţină o stabilitate macroeconomică pe tot cuprinsul ciclului electoral de anul viitor.

Banca se aşteaptă ca economia ucraineană să crească cu 3,5% în 2018 şi cu 3,0% în 2019, în condiţiile în care tranşele mari de refinanţare a datoriei externe aşteptate în 2018-2019 constituie un risc de scădere a perspectivei.

Cel mai mic salariu mediu net din ţară se câştigă în judetul Neamţ

Publicat de adinaiftime, 3 august 2017, 19:00

În judetul Neamţ se câştigă cel mai mic salariu mediu net din ţară, în acest an – arată datele Comisiei Naţionale de Prognoză.

Plecând de la acest aspect, corespondenta noastră, Gianina Buftea, ne spune pe ce îşi cheltuie banii locuitorii acestui judeţ.

Tineri îşi cheltuie banii mai mult pe chirii, un credit ipotecar fiind, pentru mulţi, un vis; alţii cheltuie mult pe utilităţi – acestea sunt prioritare în faţa altor cheltuieli zilnice – medicamente, naveta zilnică, mâncarea, hainele, produsele de curăţenie se află şi ele pe lista de priorităţi.

Economiile sunt foarte reduse, iar în cazul în care doar unul dintre soţi munceşte, cu salariul minim pe economie este aproape imposibil.

Aici trebuie avut în vedere şi nivelul ridicat al şomajului.

În această săptămână sunt disponibile peste 500 de locuri de muncă, însă, salariile fiind mici, nemţenii sunt reticenţi.

Avantajaţi sunt cei care locuiesc în mediul rural, cheltuielile de întreţinere şi pentru mâncare sunt mai mici.

Economii de milioane de euro la Reşiţa

Publicat de Mihaela Costache, 11 aprilie 2017, 12:00

Gradul de îndatorare al municipiului Reşiţa este de numai 19%, deşi are dreptul să meargă până la 30%, conform legii.

Acesta este dat de trei credite luate în anii 2006, 2009 şi 2010, pe termene ce merg până la 15 ani. Cu toate acestea, primarul Reşiţei, Ioan Popa, urmăreşte noi negocieri, mai avantajoase, mai ales în condițiile în care la ora actuală primăria nu mai are arierate către furnizorii de servicii. „Până acum am avut renegocieri de contracte cu două bănci, unde am reuşit să obţinem o economie de 2 milioane de euro, însă achitându-ne arieratele, avem dreptul să ne refinanţăm, lucru ce se poate face şi cu o altă bancă, terţă. Firma de consultanţă cu care lucrăm pregăteşte caietul de sarcini pe care îl punem pe SEAP în licitaţie publică. Speranţa noastră este să reuşim să mai coborâm cu încă 1,5 milioane de euro sarcina de creditare a Reşiţei”-a spus recent primarul Ioan Popa.

Prin această refinanţare se pot obţine banii necesari achiziţionării depoului şi terenului aferent din municipiu, şi se poate susţine cofinanţarea necesară implementării proiectului de mobilitate care prevede introducerea tramvaiului la Reşiţa.

Daniela Tudor – Radio Resita