Bullying-ul și efectele sale!

Publicat de Andra Radu, 9 iunie 2022, 15:12

Bullying-ul este orice comportament nedorit sau agresiv al unei persoane care încearcă în mod intenționat să te supere, să rănească sau să aibă putere asupra ta. Bullying-ul are loc în rândul copiilor, adolescenților și tinerilor, fie în persoană, online, fie prin intermediul rețelelor sociale. Adulții pot fi, de asemenea, hărțuiți, atât în grupuri sociale, cât și la locul de muncă.

În opinia cunoscutului psiholog Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), este important să recunoaștem diferența dintre bullying și luptă, deoarece uneori pot arăta foarte asemănătoare.

„Luptele au loc între doi oameni care au putere egală, fie că este vorba de forță, dimensiune sau intelect. Bullying-ul se întâmplă între cineva care are mai multă putere (fizică, socială, contextuală etc.) și este mai agresiv decât persoana vizată. Un bătăuș folosește această putere – indiferent dacă este puterea fizică, pentru a fi mai popular sau a cunoaște informații jenante – pentru a răni sau pentru a controla persoana pe care o agresează. Persoana care este hărțuită poate avea greutăți să se apere și se poate simți din ce în ce mai neputincioasă față de persoana care o hărțuiește. Poate fi dificil pentru părinți sau persoane cu roluri de autoritate (profesori, antrenori, șefi) să identifice dacă o persoană este hărțuită – sau agresează pe altcineva – pentru că deseori se întâmplă în afara vederii lor”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Totodată, specialistul este de părere că acest comportament de agresiune creează o cultură a fricii și are un impact negativ asupra tuturor celor implicați. A fi hărțuit poate afecta grav bunăstarea fizică, emoțională, academică și socială a unei persoane. Mulți dintre cei care suferă de bullying nu au încredere, se simt prost cu ei înșiși, au puțini prieteni și petrec mult timp singuri.

„A fi hărțuit este dureros și stresant și este ceva despre care multor oameni le este greu să vorbească. Cei care sunt hărțuiți se întreabă continuu: “de ce eu?” S-ar putea să se simtă rușinați și jenați de ceea ce li se întâmplă, chiar să declanșeze sentimente de vinovăție. Comportamentul de agresiune poate avea efecte devastatoare asupra unei persoane, care pot dura până la vârsta adultă. În cel mai rău caz, a fi hărțuit i-a determinat pe copii și tineri la auto-vătămare și chiar la sinucidere”, afirmă psihologul Laura Maria Cojocaru.

Tipuri de comportament de bullying

Bullying-ul ia multe forme diferite și poate afecta atât copiii, cât și adulții. De la hărțuirea fizică și verbală până la hărțuirea socială și cibernetică, această formă de comportament agresiv nedorit poate fi mai evidentă de detectat sau mai subtilă. Aceasta presupune ca o persoană să provoace în mod intenționat și în mod repetat disconfort sau răni altei persoane fără motiv.

În general, o persoană agresată nu este capabilă să se apere și probabil că nu se află într-o poziție de putere. Pentru a preveni și a atenua agresiunea atunci când apare, este important să cunoașteți semnele și tipurile. Se poate întâmpla în orice moment, context sau locație, inclusiv online și prin intermediul unui telefon mobil.

„Există două moduri largi de agresiune prin bullying: directă și indirectă. Bullying-ul direct are loc între persoanele implicate într-o situație, în timp ce acțiunile indirecte implică alte persoane, cum ar fi transmiterea de insulte sau răspândirea de zvonuri. Hărțuirea indirectă provoacă în cea mai mare parte un rău prin deteriorarea reputației sociale, a relațiilor cu semenii și a stimei de sine a altei persoane. Bullying-ul implică un comportament repetat, agresiv pe o perioadă de timp și este clasificat în patru moduri principale: fizic, verbal, social și cibernetic si două moduri secundare: rasist și sexual”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Tipuri de bullying:

1. Bullying-ul fizic este cel mai evident tip de comportament de hărțuire de observat și implică vătămarea corpului sau a bunurilor unei persoane. Acest lucru poate lua forma lovirii, lovirii cu picioarele, împiedicarea, ciupirea, împingerea sau deteriorarea proprietății altei persoane și poate provoca vătămări fizice atât pe termen scurt, cât și pe termen lung;

2. Bullying-ul verbal presupune rostirea sau scrierea de cuvinte răutăcioase și include insulte, tachinări, intimidare, comentarii sexuale neadecvate, remarci homofobe sau rasiste sau abuz verbal. În timp ce comportamentul de agresiune verbală poate începe inofensiv sau într-un context de glumă, poate escalada rapid, provocând suferință emoțională;

3. Bullying-ul social este adesea mai greu de recunoscut, deoarece implică afectarea reputației sau a relațiilor cuiva. Denumit uneori hărțuire relațională, acest tip de comportament de hărțuire implică excluderea sau marginalizarea cuiva în mod intenționat, a le spune oamenilor să nu fie prieteni cu acea persoană, răspândirea de zvonuri neadevărate și/sau jenarea intenționată în public.

4. Bullying-ul cibernetic poate fi deschis sau ascuns, deoarece implică comportamente de agresiune prin tehnologii digitale, cum ar fi computerele și smartphone-urile. Din cauza naturii tehnologiei, acest lucru se poate întâmpla în orice moment și poate include texte abuzive, e-mailuri sau postări pe rețelele sociale, excluderea deliberată a unei persoane online, răspândirea de zvonuri și imitarea altora prin utilizarea informațiilor lor de conectare.

5. Bullying-ul rasist sau rasial poate include toate celelalte tipuri de hărțuire, chiar și atacuri fizice. Include: batjocorirea sau intimidarea cuiva din cauza rasei sale, devalorizarea originii rasiale a cuiva, discreditarea practicilor religioase sau culturale ale cuiva, insultarea discursului unei persoane, felul în care se îmbracă sau obiceiurile sale;

6. Bullying-ul sexual include orice contact fizic sexual nedorit, comentarii neadecvate sau hărțuire online. Include: trimiterea sau postarea de fotografii, mesaje sau videoclipuri cu caracter sexual explicit, facerea de comentarii sexuale nepotrivite, glume sau gesturi cu mâinile, răspândirea de zvonuri sexuale, apucarea sau atingerea într-o manieră sexuală, supunerea la presiuni pentru sex sau fotografii sexual explicite.

Efectele bullying-ului

Bullying-ul îi afectează toți cei implicați și nu doar persoana vizată, inclusiv pe cei care agresează și pe cei care sunt martori la acțiune. În timp ce multe cazuri raportate de agresiune afectează copiii, adulții sunt, de asemenea, susceptibili la efectele dăunătoare ale acestui comportament.

Are un impact asupra sănătății mintale a unei persoane și este legat de multe rezultate negative, inclusiv abuzul de substanțe și, în cazuri extreme, gânduri sau sentimente suicidare.

„Efectele fizice și emoționale ale agresiunii pot include: risc mai mare de a dezvolta depresie și anxietate, sentimente crescute și mai frecvente de tristețe și singurătate, modificări ale tiparelor de somn, inclusiv insomnie sau epuizare, modificări ale tiparelor alimentare și ale apetitului, pierderea interesului și a dorinței pentru activități, mai multe afecțiuni de sănătate, inclusiv bunăstarea fizică a unei persoane. Când se întâmplă la locul de muncă, capacitatea unei persoane de a se concentra și de a performa este afectată și poate duce la un mediu toxic pe termen lung.

Agresorii pot viza indivizi care reprezintă o amenințare pentru ei, cu scopul de a face individul să se simtă mai puțin încrezător și mai inadecvat la locul de muncă. Dar chiar și a fi martor la acest tip de hărțuire poate avea un impact dăunător. Un studiu a constatat că un spectator are un risc crescut de a dezvolta simptome depresive în următoarele 18 luni după ce apare agresiunea”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Semne de agresiune prin bullying în cazul copiilor/adolescenților

Bullying-ul apare în mod intenționat în afara vederii adulților. Atunci când există semne de avertizare, acestea implică de obicei schimbări comportamentale și emoționale.

„Semnele pe care este necesar să le observăm când un copil este agresat includ: semne fizice precum tăieturi, vânătăi sau zgârieturi care nu sunt ușor de explicat, încearcă să renunțe la școală, deodată încep să se descurce prost la școală, vin acasă triști, lăcrimați, deprimați sau prea obosiți, își pierd pofta de mâncare sau dezvoltă o tulburare de alimentație, par mai stresați sau anxioși decât de obicei, acuză dureri de cap, greață, dureri de stomac sau alte simptome fizice, au coșmaruri, tulburări de somn, insomnie sau probleme cu somnul”, afirmă specialistul.

Ce să faci dacă ești agresat?

Potrivit psihologul Laura Maria Cojocaru, atunci când apare un comportament de agresiune, indiferent dacă o persoană este ținta vizată sau un spectator, există acțiuni care pot fi întreprinse pentru a ajuta la oprirea comportamentului și pentru a-l preveni în viitor.

„Începeți prin a înregistra ceea ce se întâmplă, documentați cuvintele sau comportamentele agresorului și descrieți când și unde a avut loc. Dacă a avut loc prin e-mail, text sau rețele sociale, tipăriți acele cazuri în scopuri de documentare. Acest lucru va asigura o relatare detaliată a incidentului (incidentelor) atunci când luați măsuri. În timp ce furia, retragerea și teama de un stigmat pot determina o persoană agresată să sufere singură și în tăcere, este important să raportați comportamentul de agresiune pentru a vă asigura că tiparul nu continuă să dăuneze celor din jur. Ori de câte ori este posibil, păstrează distanță între tine și agresor în timp ce cauți sprijin.

Comportamentul de agresiune este supărător și poate avea un impact semnificativ asupra sănătății fizice și emoționale a unei persoane pe termen scurt și lung. Deși poate lua multe forme, fie directă sau indirectă, fie prin comportamente fizice, verbale, sociale și cibernetice, efectele dăunătoare afectează nu doar persoana agresată, ci și pentru oricine este martor la acțiune. Dacă te confrunți cu bullying, este important să documentezi, să raportezi și să cauți sprijin, amintindu-ți că nu ești singur în experiența ta și că ajutorul este disponibil”, conchide psihologul Laura-Maria Cojocaru.

Efectele benefice ale ceaiului verde asupra sistemului cardiovascular!

Publicat de Andra Radu, 16 ianuarie 2022, 15:00 / actualizat: 16 ianuarie 2022, 21:10

Oamenii de ştiinţă chinezi au efectuat un studiu privind efectele benefice ale ceaiului verde asupra sistemului cardiovascular.

Pentru că bolile de inimă şi afecţiunile cardiovasculare sunt cea mai frecventă cauză de deces din lume, ceaiul este considerat băutura care prelungeşte viaţa. La cercetare au participat peste 100.000 de persoane.

Unul dintre grupurile de participanţi a băut ceai verde de cel puţin trei ori pe zi, iar celălalt nu a consumat băutura deloc. Experimentul a durat şapte ani, timp în care participanţii au fost consultaţi periodic de medici.

Rezultatele consumului regulat de ceai verde au fost vizibile: riscul de deces în rândul membrilor grupului care au băut ceai în mod regulat a scăzut cu 15%, iar riscul de infarct miocardic sau accident vascular cerebral s-a diminuat şi mai mult. Reducerea riscului de deces este în mod clar asociată cu acţiunea componentelor ceaiului verde.

Efecte ale pandemiei în interiorul omului!

Publicat de Andra Radu, 14 noiembrie 2021, 16:22 / actualizat: 14 noiembrie 2021, 18:22

Frica generată prin toate mijloacele de comunicare, tradiționale sau moderne, ajunge, poate de cele mai multe ori fără să vrea acest lucru, la fiecare receptor, iar acesta se conectează instant, fără prevenirea viitorului său sacru, la vibrațiile, cuvintele, manifestările și experiențele trăite de cei care le emit.

În opinia psihologului Alexandru Pleșea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minții, aceste lucruri pe care o minte neatentă le-ar numi purtări de grijă ale societății pentru mine, nu sunt altceva decât, la o analiză atentă, măsuri de îngrijire pentru naivitatea, obediența și sedarea celui care urmărește frecvent ce mai zic știrile sau cuvintele altora despre pandemie.

„Acest segment social al spectatorilor acestui teatru nu face decât să ignore aspectele științei antice care se numea în trecut: implementare de idei subliminale în mintea altuia ca și cum ar fi ale lui.

Acum, pentru că metoda actuală de informare este orientată, prin repetiție, spre crearea unei realități dorite de cei care o promovează, resursele omului rămân în așteptare până când repetiția s-a instalat în automatismele și obiceiurile sale. Acestea devin astfel luate în calcul, fără critica, analiza sau judecata omului. Această tranchilizare cu sedative informaționale este înecarea oricărei șanse de a ajunge sănătos la mal, adică de a scăpa din infernul apelor adânci.

Orice om cu „toate țiglele pe casă” sau un om de la țară fără carte, care încă nu a încasat sutele de știri pandemice, ar mai fi o șansă de instrucție pentru colectivul său. Dar cum acesta, probabil, este îmbibat cu toate bârfele vecinilor săi, nici el nu mai are șanse să expună adevărul, obiectiv”, explică psihologul Alexandru Pleșea.

Mai mult decât atât, specialistul consideră că verificarea știrilor pandemice este măsurată prin viu grai și de teroarea promovată din rândurile cunoscuților, iar pe acest fond omul devine labil emoțional și ajunge să cultive în el capacitatea de a crede tot ce zboară, fără să aibă vreun habar să facă vreun efort să afle cu adevărat de ce, prin ce și cum a murit aproapele lui de acest malefic virus.

Astfel, psihologul Alexandru Pleșea ne prezintă 10 efecte ale pandemiei asupra psihicului nostru, nu doar pe termen scurt sau mediu, ci și pe termen lung:

1. Diagnosticul este mai dur decât realitatea faptică a unei boli – de ce? Pentru simplul fapt al acceptării sale de om, de la cineva superior și autoritar: doctor.

2. Pandemia cu cât mai mult este promovată prin repetiție, cu atât mai mult prinde putere și este acceptată în mintea celui care a repetat informația.

3. Labilitatea emoțională este determinată de distanțarea socială – de ce? Prin frica instalată că altul ar putea avea sau genera vreo problemă.

4. Frica destabilizează și descurajează cea mai rafinată și puternică energie din om, capabilă de creație fizică: sexualitatea.

5. Distanțarea celor vaccinați de cei nevaccinați, ca măsură de inventare a unui nou și neproductiv tip de judecată și neiubire între semeni.

6. Cu cât sunt mai crude dramele pandemice promovate care vând rating, cu atât mai puține soluții crezute de cei care au verificat.

7. Timpul petrecut pe Social Media – instrument de pierdere a autorității și integrității interioare, pentru că ajunge comparația să energizeze trăsăturile interne.

8. Ne scriem mai des, ne vedem mai rar: lipsă de percepții, lipsă de hrană pentru simțuri, drumul anevoios și sigur spre solitudine și tristețe.

9. Joburile online din Occident – care produc spațiu pentru lumea a treia (Africa și Orientul estic) să intre în funcțiune la munca brută occidentală, fapt care afectează sănătatea fizică a celor care stau doar la laptop din lumea occidentală.

10. Evitarea oricărui mijloc de comunicare informațional face spațiul intern plin de bucurie, fericire, recunoștință, ușurință, plănuire, organizare, logică și creativitate – iar toate acestea creează tunelul de siguranță prin care omul poate trece dintr-un punct în altul, ieșirea din pandemie, cu un sistem imunitar puternic, curaj dobândit și stabilirea unui scop care să-l țină pe om activ și alert.

De ce nu putem lăsa țigara din mână?

Publicat de Andra Radu, 14 aprilie 2021, 14:58

De cele mai multe ori, fumătorii vor găsi diferite scuze pentru a motiva această „plăcere nevinovată”: socializare, plictiseală, relaxare, îmi place gustul, îmi place gestul, merge dimineața la cafea, îmi activează digestia, etc.

Lucrurile care stau în spatele acestui obicei însă sunt ceva mai profunde și ating chiar centrul ființei noastre – acele nevoi despre care poate nu știm sau pe care ni le refuzăm singuri.

În opinia psihologului Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică (INLPSI), fumatul implică două elemente esențiale – focul și aerul, iar ambele sunt reprezentarea masculinului în viața noastră.

„Atunci când suntem stresați sau speriați, respirația tinde să fie prima care se blochează. Prin acest lucru, tensiunea din organism crește, creierul primește mai puțin oxigen și mai degrabă înghețăm decât să găsim soluții. Din punct de vedere simbolistic, fumatul ține de capacitatea noastră de a inspira și expira, atunci când nu reușim să o facem în mod firesc. În acest caz, fumatul joacă rolul „măștii cu oxigen”.

Deși efectele sunt garantat mai puțin benefice decât cele ale unei măști cu oxigen, în plan psiho-emoțional poate face minuni. Similar cu modul în care fumătorii inspiră și expiră fumul, putem găsi și în yoga, meditație sau alte abordări care se bazează pe tehnici de respirație pentru gestionarea anxietății și detensionare tipare similare care au scopul de reglare și dirijare a respirației”, explică psihologul Andra Tănăsescu.

Fumăm când ne simțim fără putere sau amenințați

Un alt moment în care putem simți nevoia să fumăm este atunci când ne simțim fără putere, vlăguiți sau amenințați. Fumând, accentuăm aspectele masculine din noi și ne putem pregăti mental pentru un potențial atac, în sensul de a ne apăra sau de a acționa, deopotrivă.

„Fumatul este un gest masculin prin esență, care accentuează puterea, virilitatea, forța unui bărbat gata de acțiune. Lucrul acesta nu ține de sexul nostru, pentru că fiecare dintre noi trăim atât aspectul masculin cât și pe cel feminin. Cu toții avem „apucături” din ambele direcții și așa este și firesc să fie, pentru că trăim totuși într-o lume duală care se bazează pe polarități și echilibrul dintre ele. Astfel că, dacă ne simțim prea vulnerabili, pierduți sau fără putere, simplul gest de a ne aprinde o țigară ne poate da senzația că suntem în control și putere”, declară specialistul.

Fumăm pentru că nu știm ce să facem cu mâinile

Un alt motiv pentru care oamenii fumează este pentru că „nu știu ce să facă cu mâinile”. De obicei, acest lucru vine pe un fond de nesiguranță și/sau neîncredere care se manifestă printr-un disconfort de a ne manifesta liber în public.

„Având țigara în mână, ne dă „un scop” pentru a fi acolo și o ocupație, care să ne permite să facem mai mult decât de a sta cu mâinile în buzunar. Evităm astfel posibile gesturi incomode, posturi sau atitudini corporale care ar putea trăda nivelul de anxietate resimțit în interior. În plus, dacă optăm pentru combinația „țigarea și cafeaua”, practic ne ținem ambele mâini ocupate, fiind complet absolviți de șansa de a face orice fel de gest și formăm o barieră metaforică între noi și ceilalți în spatele căreia ne putem simți protejați, în siguranță”, consideră psihologul Andra Tănăsescu.

Lipsa iubirii ne facem să fumăm mai mult

Cel de-al patrulea motiv pentru care fumăm este pentru că, la un nivel foarte profund, simțim lipsa iubirii și a căldurii sufletești în viața noastră. În acest caz, a ne umple plămânii cu fumul cald ne induce starea de relaxare pe care ne-ar oferi-o o îmbrățișare blândă, spre exemplu.

„Majoritatea oamenilor descriu modul în care simt afecțiunea și iubirea drept o senzație de căldură la nivelul pieptului. Plămânii sunt în partea superioară a corpului deci, este de la sine înțeles că atunci când îi umplem cu fumul cald, este ca și când simțim cum ni se încălzește „sufletul”.

Și, în mod special, pentru că focul și aerul am zis că reprezintă aspectul masculin, cel mai probabil ne simțim privați de iubirea partenerului nostru sau a tatălui nostru – adică a simbolului masculin de care ne este dor, care nu mai este în viața noastră sau care este dar nu ne oferă așa cum avem nevoie”, conchide psihologul Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică (INLPSI).

Cum funcționează motivarea de sine?

Publicat de Andra Radu, 19 ianuarie 2021, 18:31

Motivarea de sine sau auto-motivarea, este, în forma sa cea mai simplă, forța care te determină să realizezi lucruri și să atingi anumite obiective.

Potrivit cunoscutul psiholog român Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), subiectul auto-motivării este departe de a fi simplu în sensul că, oamenii pot fi motivați de multe lucruri, atât interne, cât și externe, cum ar fi dorința de a face ceva, de a obține dragostea cuiva, nevoia de sănătate, de bani, socializare, împlinirea unor principii și valori personale etc. De obicei, motivarea apare ca rezultat al îmbinării mai multor factori.

„Dacă înțelegem cum și de ce sunt motivați oamenii, îi putem încuraja să fie cât mai buni în viață și la locul de muncă. Cu cât oamenii sunt mai motivați să aibă succes și să își atingă obiectivele stabilite, cu atât mai mult va crește încrederea acestora în propriile abilități.

Abilitatea de a ne declanșa și menține motivația este foarte importantă deoarece ea ne determină să beneficiem de oportunități și să ne arătăm angajamentul față de ceea ce dorim să realizăm.

Motivarea este ceea ce ne împinge să ne atingem obiectivele, să ne simțim mai împliniți și să ne îmbunătățim calitatea generală a vieții. Înțelegerea și dezvoltarea auto-motivării ne poate ajuta să preluăm controlul asupra multor aspecte ale vieții noastre”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Cum ne auto-motivăm?

Motivarea reprezintă unul dintre cele trei domenii ale abilităților personale care fac parte integrantă din conceptul de inteligență emoțională.

Există patru elemente care definesc auto-motivarea:

• dorința personală de a realiza, îmbunătăți sau de a îndeplini anumite standarde;
• angajamentul față de obiectivele personale sau organizaționale;
• inițiativa, definită ca „disponibilitatea de a acționa asupra oportunităților”;
• optimismul, capacitatea de a continua și de a-ți urmări obiectivele în ciuda blocajelor de moment. Acest aspect este strâns legat de reziliență.

Pentru a ne îmbunătăți motivarea de sine, este, prin urmare, util să înțelegem mai multe despre aceste elemente aspecte. Astfel, psihologul afirmă că dorința personală, angajamentul față de obiective, inițiativa, optimismul sau reziliența sunt elementele principale ale procesului de auto-motivare.

1. Dorința personală

„Te-ai putea gândi la o dorință personală de realizat ca o ambiție sau poate o împuternicire personală. Cu toate acestea, merită să ne gândim și la aceasta din punct de vedere mental.

Există două tipuri de mentalitate, fixă și de creștere: cei cu o mentalitate fixă cred că talentul este nativ și că nu ne putem schimba nivelul de abilități și cei cu o mentalitate de creștere cred că își pot îmbunătăți abilitățile prin muncă și efort. Cercetările arată că, cei care cred că se pot îmbunătăți – adică cei cu mentalitate de creștere – au mult mai multe șanse de succes în orice sferă aleg.

O mentalitate de creștere este, prin urmare, un element important în dorința personală de a reuși”, susține psihologul Laura Maria Cojocaru.

2. Angajamentul față de obiective

Există cercetări considerabile care arată că stabilirea obiectivelor este de o importanță crucială pentru bunăstarea noastră generală. Cu siguranță că, dacă nu țintești către nimic, viața pare ușoară, dar nu-ți aduce mulțumire interioară pe termen lung.

Majoritatea dintre noi avem nevoie de ceva în viața noastră spre care să țintim pentru a ne simți utili și cu sens în viață. Conștientizarea locului în care dorim să fim și o înțelegere a modului în care intenționăm să ajungem acolo, reprezintă o parte vitală pentru a rămâne motivați.

3. Inițiativa

„Inițiativa este în mod concret capacitatea de a profita de oportunități atunci când acestea apar. Este ușor să ezităm și atunci ocazia poate dispărea. De asemenea, este important și să ne asigurăm că luăm decizia potrivită pentru noi.

Prin urmare, inițiativa poate fi considerată o combinație de curaj și bună gestionare a riscurilor: gestionarea riscurilor este necesară pentru a ne asigura că identificăm oportunitățile corecte pe care să le luăm în considerare și că acestea prezintă nivelul adecvat de risc pentru noi și curajul este necesar pentru a depăși frica de necunoscut inerentă noilor oportunități”, declară psihologul.

4. Optimism sau reziliență

„Optimismul este abilitatea de a gândi pozitiv. Reziliența la frustrare este abilitatea de „a-ți reveni” după ce ai întâmpinat un obstacol și de a rămâne pozitiv și motivat în fața provocărilor. Cele două sunt strâns legate, deși nu sunt exact aceleași. Oamenii rezilienți își folosesc capacitatea de a gândi ca o modalitate de a gestiona răspunsurile emoționale negative la evenimente.

Cu alte cuvinte, ei folosesc gândirea pozitivă sau rațională pentru a examina și, dacă este necesar, pentru a depăși reacțiile pe care înțeleg că s-ar putea să nu fie în întregime logice. De asemenea, sunt pregătiți să ceară ajutor dacă este necesar – precum și să ofere propriul lor ajutor cu generozitate celor care au nevoie”, afirmă psihologul.

Efectele pozitive ale auto-motivării

Auto-motivarea și menținerea ei înseamnă:

• o îmbunătățire a încrederii în sine
• sporirea autodisciplinei
• extinderea limitelor personale percepute
• recompensă emoțională pentru atingerea obiectivelor
• atingerea întregului potențial de care dispunem

Ce este important pentru oamenii pe care dorești să îi motivezi?

Psihologul Laura Maria Cojocaru afirmă că dacă ești responsabil pentru motivarea altora, propria auto-motivare contează în două moduri. În primul rând, e bine să fii motivat să continui să aplici tehnici până când vei găsi ceea ce funcționează cel mai bine pentru echipa ta.

În al doilea rând, este important să te asiguri că motivarea ta se bazează pe intenții corecte. Dacă pur și simplu încerci să îi forțezi pe ceilalți să realizeze ceea ce dorești să faci, fără a lua în considerare propriile lor nevoi și valori, vei ajunge la o motivare temporară și nu vei obține rezultatele așteptate.

„Pentru a-i motiva pe ceilalți, caută să înțelegi ce îi va determina să ia măsurile adecvate. Acest lucru necesită timp pentru a înțelege ceea ce este important pentru oamenii pe care dorești să îi motivezi. Apoi, utilizează aceste cunoștințe pentru a crea sisteme motivante la locul de muncă. În unele cazuri, este posibil să nu poți motiva în mod egal fiecare persoană din echipa ta.

Este posibil să fie necesar să fii creativ și să gândești în termeni netradiționali cu privire la modul de a-i face pe oameni să se dezvolte cu privire la ceea ce trebuie să realizeze. Motivarea de sine este benefică și, prin urmare, este esențial să afli modalități care te pot ajuta în realizarea acesteia.

Gândirea pozitivă este crucială pentru a obține motivarea de sine. Vei fi de asemenea motivat dacă îți planifici și clarifici obiectivele pe termen lung. Acest lucru te va ajuta să depășești obstacolele întâmpinate pe drumul spre atingerea și realizarea obiectivelor propuse”, conchide psihologul Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).

Nu este recomandat să dormim cu smartphone-ul alături de noi!

Publicat de Andra Radu, 21 decembrie 2020, 11:25

Pe perioada somnului, smartphone-ul este mai bine să fie pus cât mai departe de corpul uman, a arătat medicul neurolog Maria Ignatova.

„Lumina albastră a ecranului smartphone-ului afectează negativ ochii, ritmul biologic, provoacă insomnie, dureri de cap, scade eficiența muncii, apar tulburări de memorie și provoacă apariția unor boli distrofice ale ochilor”, a arătat medicul, citat de agenția „Praym”.

Unele persoane au dezvoltat dependență de gadget-uri, doresc să le păstreze în raza vizuală, a arătat specialistul. Specialistul a explicat că în timpul somnului smarthfone-ul trebuie așezat la o distanță de minim doi metri de pat, iar gadget-ul trebuie deconectat de la rețea.

Maria Ignatova a arătat că în prezent nu a fost demonstrată influența negativă a acestei radiații de la smartphone-uri. Cu toate acestea, a subliniat neurologul rus, se știe că radiația de radiofrecvență ale altor gadget-uri este absorbită de țesuturile corpului uman și are un efect negativ asupra organismului uman.

Dintre consecințe expertul a amintit de evoluția tulburărilor neurologice, riscul de infertilitate și de boli oncologice.

La câmpurile electromagnetice sunt sensibili în special copiii, persoanele care suferă de tulburări ale funcționării sistemului cardiovascular și ale sistemului nervos, precum și femeile însărcinate.

Brânza, carnea de miel şi vinul roşu au efecte benefice asupra creierului!

Publicat de Andra Radu, 17 decembrie 2020, 19:03

Cercetătorii de la Universitatea din Iowa, SUA, au efectuat un studiu şi au constatat că dieta unei persoane influenţează în mod direct abilităţile sale mentale la bătrâneţe.

La studiu au participat aproape 1.800 de persoane cu vârste cuprinse între 46 şi 77 de ani. Rezultatele arată că alimente precum brânza, carnea de miel şi vinul roşu au efecte benefice asupra creierului.

Cu toate acestea, experţii observă că produsele respective trebuie consumate în cantităţi mici până la moderate.

La polul opus se află soia, care are un efect dăunător asupra funcţionării creierului la bătrâneţe. Potrivit cercetătorilor, utilizarea acesteia poate duce la dezvoltarea bolii Alzheimer, dar pentru rezultate mai precise şi detaliate, trebuie efectuate o serie de studii suplimentare.