Simona Cojocaru: Vrem să avem o normalitate în ceea ce privește femeile lider din toate domeniile, nu doar niște exemple sporadice

Publicat de Gabriel Stan, 1 mai 2023, 11:14

Interviul Săptămânii a fost realizat de Cristian Dumitrașcu cu Secretarul de stat al Departamentului pentru Politica de Apărare Planificare și Relații Internaționale, Simona Cojocaru.

A fost o discuție despre ziua veteranilor de război, despre importanța acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii India, un acord  de cooperare în domeniul apărării, semnat în data de 28 martie la New Delhi, dar și despre egalitatea de gen din Armata României.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Bună dimineața! Bine ați venit la radio!

Simona Cojocaru: Bună dimineața!

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Înainte de a vă întreba ceea ce mi-am propus, pentru că este un subiect foarte interesant pentru publicul larg această prezență a politicului într-o instituție de apărare, o chestiune care e legată de democrație de 33 de ani încoace, v-am întâlnit la Cercul Militar, la acțiunea legată de Ziua Veteranilor de Război, știu cât îndrăgiți veteranii și istoria.

Simona Cojocaru: Vă mulțumesc pentru invitație. Da, a fost un moment emoționant, m-am bucurat să fiu acolo, m-am bucurat să-l întâlnesc din nou pe domnul general Leru, la acea vârstă respectabilă, de 102 ani.

Am discutat puțin cu dânsul. Este un moment pe care îl celebrăm într-adevăr la 29 aprilie, dar am spus-o, trebuie să ne gândim la veteranii noștri zi de zi, mai sunt puțini, trebuie să avem grijă de ei, trebuie să le onorăm memoria, să le spunem că suntem alături, să le demonstrăm recunoștința și prețuirea noastră. Sunt foarte multe măsuri, activități pentru veteranii noștri.

Suntem mândri că putem să facem pentru ei o serie de lucruri. Bineînțeles, întotdeauna e loc de mai bine, dar cel mai important cred că e să-i avem alături de noi cât mai mult și de aceea le urăm multă, multă, sănătate.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Să trecem la următorul subiect. Spuneam că funcția dumneavoastră, de secretar de stat, este una absolut necesară, pentru că în politic, deciziile care se iau acolo nu se pot lua de militari, și iată că și aici este un exemplu de modernitate: un secretar de stat femeie, așa cum Armata un ministru n-a avut până acum, un ministru femeie, cum se întâmplă în alte țări, v-ați ocupat de lucruri despre care oamenii nu știu foarte multe.

Aceste întâlniri care au avut loc în ultima lună, ați fost în India, ați fost la întâlnirile NATO, ați vorbit despre războiul de lângă noi și despre deciziile de care se iau împreună cu România.

Simona Cojocaru: Într-adevăr e o muncă densă, e o muncă complicată, foarte complexă, uite, așa cum a fost în cazul acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii India, de cooperare în domeniul apărării, pe care l-am semnat la 28 martie la New Delhi.

A fost o vizită în premieră în istoria relațiilor noastre bilaterale și acest lucru a necesitat ani de negociere. De aceea, am fost deosebit de bucuroasă să fiu acolo și să semnez alături de omologul meu indian acest acord. Ne deschide noi oportunități de cooperare cu un stat partener foarte important în Indo-Pacific.

Ne uităm la India, la rolul pe care îl joacă și din punct de vedere economic, al populației, al apărării și securității. Anul acesta deține președinția G20 și, până la urmă, vizita mea la New Delphi este o dovadă, dacă vreți, a importanței pe care România, stat membru NATO și UE, o acordă Regiunii Indo-Pacific și a relației bilaterale cu acest stat și împărtășim cu India aceleași interese bazate pe ordinea internațională și respectarea normelor de drept internațional.

Ce înseamnă semnarea acordului? Înseamnă deschiderea de noi oportunități de cooperare și noi vrem să avem rezultate cuantificabile. Am fost la Ministerul Apărării, am vorbit cu secretarul de stat pentru apărare din acest minister, Giridhar Aramane.

Am fost la Ministerul de Externe indian și vreau să vă spun că am identificat deja o serie de domenii în care putem să cooperăm, vă dau câteva exemple: apărare cibernetică, instruire, comunicații și informatică, medicină militară, cercetare științifică ș.a.m.d.

Am exprimat în toate întâlnirile pe care le-am avut la New Delphi impactul grav al războiului de agresiune inițiat de Rusia în Ucraina asupra securității euroatlantice, cu efecte majore nu doar la nivel regional, ci și global, internațional și le-am vorbit omologilor indieni despre ceea ce face România pentru Ucraina.

Bineînțeles, am exemplificat cu sprijinul pe care l-am acordat refugiaților și, de asemenea, cu facilitarea exportului de cereale din Ucraina către piețele globale.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Aparent neimportant ce se întâmplă în India, ați demonstrat că nu este așa. Chiar scria zilele trecute în presă că vor depăși ca populație China.

Simona Cojocaru: Exact. Cred că deja au depăşit. Vă spuneam, deținerea de către India a președinției G20 propulsează India într-un rol extrem de important pe scena globală. Vreau să vă spun că în acest cadru al întâlnirilor pe care le-am avut acolo am avut, de asemenea, o întrevedere foarte bună cu directorul general al Institutului pentru Studii și Analize de Apărare din New Delhi.

Acest institut este desemnat ca fiind cel care susține președinția G20 din punct de vedere al analizelor, al studiilor ș.a.m.d., deci, are un rol extraordinar. Am susținut acolo o prelegere dedicată aceleiași teme: securitatea și stabilitatea astăzi la Marea Neagră, impactul războiul de agresiune dus de Rusia în Ucraina.

Şi am discutat despre inițierea unei cooperări cu instituția omoloagă, care este ISPAIM – Institutul pentru Studii Politice în Domeniul Apărării și Istorie Militară.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Și așa venim către întâlnirile mai recente.

Simona Cojocaru: La jumătatea lunii aprilie, România a găzduit, iarăși în premieră, la nivelul Ministerului de Externe și Ministerului Apărării, cu omologii din Ucraina, prima conferință despre securitatea la Marea Neagră, derulată ca parte a Platformei Internaționale Crimeea.

Bineînțeles, subiectul cred că e clar pentru toată lumea: impactul multidimensional al războiului pe scară largă al Rusiei în Ucraina și impactul asupra regiunii Mării Negre, asupra Mării Azov.

Pentru noi a fost o onoare să găzduim această premieră. M-am bucurat să îl primesc pe omologul meu ucrainean, Andrei Şevcenko, ministrul adjunct al apărării din Ucraina.

Am avut și întrevederi bilaterale cu ceilalți miniștri adjuncți prezenți, miniștrii din Macedonia de Nord, Estonia, Germania, Muntenegru și Ungaria.

Deci, a fost o ocazie foarte bună pentru noi să reiterăm încă o dată pozițiile noastre, viziunea noastră și să o împărtășim cu partenerii și aliații noștri.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Pentru că i-ați enumerat pe miniștrii adjuncţi, pe omologii dumneavoastră, revin la subiectul, să zicem, de început, a fost vreunul dintre ei ministru adjunct femeie?

Simona Cojocaru: Da.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Pentru că știu cât de mult țineți la promovarea drepturilor femeilor într-o organizație care până mai ieri era considerată a bărbaților. Ați spus că așteptați să vedeți lideri femei, așa cum este în Statele Unite și nu doar acolo. Cum credeți că stăm noi acum din punctul ăsta de vedere?

Simona Cojocaru: Noi, aici, la Departamentul pentru politica de apărare, ne-am îmbarcat așa într-un efort susținut în ceea ce privește egalitatea de gen, promovarea femeii.

Susținem foarte tare inițiativa, unu, privind femeile, pacea și securitatea și, bineînțeles, rolul femeii ca lider în structurile din sectorul de apărare și securitate. Bineînțeles, și în celelalte sectoare. Credem că este foarte important.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Considerați că nu e de ajuns că avem o femeie, de exemplu, comandant de batalion în Batalionul Patriot, femei comandanți de nave militare.

Totuși, eu îmi amintesc perfect de faptul că ați apreciat că ar fi bine să ajungem să avem lideri înalți femei.

Simona Cojocaru: Exact, exact. De fiecare dată, în toate activitățile pe care le-am organizat sau la care am participat și noi ca invitați, am susținut acest lucru.

Ați menționat comandanți de Patriot femei, am menționat-o și eu de foarte multe ori pe Simona Măierean, femeia comandant al C17 Globemaster. Sunt într-adevăr premiere, dar trebuie să continue.

Trebuie să devină o normalitate, dacă vreți, nu doar niște exemple sporadice. Vrem să avem o normalitate în ceea ce privește femeile comandant, femeile lider din toate domeniile.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Arată mai bine de când ați venit în această funcție, arată mai bine armata din punctul ăsta de vedere al egalității de drepturi și al modernizării și al modernității?

Simona Cojocaru: În mod cert, da. Sunt optimistă. Cred că știți că anul trecut a fost un an dedicat personalități impresionante a Smarandei Brăescu.

Ați fost și dumneavoastră parte la o serie de activități, ați fost martor acolo, foarte multe activități în care am ridicat o serie de probleme, spunem noi, în mod realist, în fața aliaților noștri, în fața partenerilor. Am implicat SUA, Marea Britanie, Canada. Au fost activități foarte, foarte bune, pentru că vrem să ridicăm gradul de conștientizare a acestei probleme.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Îndreptându-ne către finalul interviului, ați avut încă o întâlnire importantă la Bruxelles.

Simona Cojocaru: Am fost săptămâna trecută într-o vizită de lucru la Cartierul General al NATO de la Bruxelles. Am avut o serie de întâlniri importante, în perspectiva summit-ului NATO de la Vilnius.

La jumătatea lunii iulie avem o nouă ediție a celei mai importante reuniuni aliate. Pe noi ne interesează, bineînțeles, în acest construct, dimensiunea de apărare. M-am întâlnit cu secretarul general adjunct al Alianței, domnul Mircea Geoană, de asemenea, cu asistenții secretarului general NATO pentru operații, pentru investiții, pentru politica de apărare și planificare.

Am discutat importanța consolidării capacității de apărare pe Flancul Estic, respectiv, la Marea Neagră, efectele războiul acesta brutal de agresiune al Federației Ruse în Ucraina și sprijinul, bineînțeles, pentru partenerii noștri vulnerabili, precum Republica Moldova și Georgia.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): La finalul interviului există o întrebare. Analiști militari sunt de părere că această agresiune a Rusiei a avut un efect de bumerang.

Este România mai în securitate decât înaintea agresiunii în fața Ucrainei? Pentru că lucrurile s-au coagulat și lucrurile funcționează mult mai bine.

Simona Cojocaru: Noi suntem membri NATO. Doar această propoziție cred că trebuie să ne conducă spre concluzia că securitatea noastră este asigurată de Alianță. 5.000 de trupe aliate și la nivel bilateral sunt astăzi dislocate pe teritoriul României.

Avem un Grup de Luptă condus de Franța în România. Avem aliați care contribuie, dacă vreți, în premieră, în România, vă dau câteva exemple, Portugalia, Macedonia de Nord, Luxemburg, până la urmă, și Olanda și Belgia nu erau aliați care în mod natural dislocau trupe în partea de est, pe flancul estic.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Răspunsul este că suntem mai în siguranță?

Simona Cojocaru: În mod cert, da.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Doamna secretar de stat, vă mulțumesc.

Simona Cojocaru: Cu cea mai mare plăcere.

Lupta Parlamentului pentru egalitatea de gen în UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 7 august 2019, 11:16

Ce face UE pentru a combate inegalitățile?

Încă de la început, Uniunea Europeană a folosit toate politicile și măsurile necesare pentru promovarea egalității de gen și pentru crearea unei Europe mai sociale.

UE a adoptat legi, a emis recomandări, a făcut schimburi de bune practici și oferă finanțări pentru sprijinirea acțiunilor statelor membre. Conceptele politicii UE privind egalitatea de gen au fost modelate de hotărârile Curții Europene de Justiție. Parlamentul European adoptă în mod regulat rapoarte din proprie inițiativă referitoare la problemele de gen, solicitând mai multe eforturi pentru îmbunătățirea egalității.

Parlamentul European a fost întotdeauna foarte activ în obținerea egalității între bărbați și femei și are o comisie permanentă dedicată drepturilor femeilor și egalității de gen. În fiecare an, Parlamentul marchează Ziua Internațională a Femeii la 8 martie și sensibilizează europenii prin organizarea de evenimente.

Egalitatea de gen la locul de muncă

În 2019, UE a aprobat noi reguli privind concediile legate de familie și îngrijire și condiții de muncă mai adaptabile, pentru a stimula tații să-și ia concedii de familie, pentru creșterea ratei de ocupare a femeilor.

Legislația UE privind egalitatea de gen la locul de muncă:

• reguli priving ocuparea forței de muncă (salarii egale, securitate socială, condiții de lucru și hărțuire)
• reguli privind munca independentă
• reguli privind concediile de maternitate, paternitate și parental

Parlamentul solicită, de asemenea, măsuri concrete de reducere a diferenței de remunerare între femei și bărbați pentru aceeași muncă (în UE, aceasta a fost în medie de 16% în 2017) și a diferenței între pensii (diferența dintre veniturile din pensii pe care le obțin bărbații și femeile) – care era de 35,7% în 2017.

Parlamentul a mai a solicitat măsuri de combatere a sărăciei femeilor, deoarece acestea riscă mai mult decât bărbații să trăiască în sărăcie.

Femeile sunt subreprezentate în sectorul digital din Europa, deoarece au mai puține șanse să facă studii sau să solicite un loc de muncă în acest domeniu.

În cadrul unei rezoluții adoptate în 2018, eurodeputații au cerut țărilor UE să pună în aplicare măsuri pentru a asigura integrarea deplină a femeilor în sectoarele TIC și să încurajeze educația și formarea femeilor în domeniile TIC, știință, tehnologie, inginerie și matematică.

Stoparea violenței împotriva femeilor
UE abordează violența împotriva femeilor în mai multe feluri. Parlamentul a cerut în mod repetat o strategie UE care să consolideze politicile în acest domeniu și dorește aderarea UE la Convenția de la Istanbul a Consiliului Europei, care să fie apoi ratificată în toate statele UE.
Parlamentul a atras atenția și asupra necesității de a combate forme specifice de violență, inclusiv hărțuirea sexuală, traficul, prostituția forțată, mutilarea genitală a femeilor, urmărirea obsesivă prin intermediul noilor tehnologii și violența online.

În 2014, Parlamentul European a acordat Premiul Sakharov pentru libertatea de gândire ginecologului congolez Denis Mukwege, pentru că a ajutat mii de victime ale violului în grup și ale violenței sexuale brutale din Republica Democrată Congo și pentru lupta sa pentru demnitatea femeilor, dreptate și pace în țara sa.

De la politica în domeniul migrației la comerțul UE
Parlamentul a invitat în mod repetat Comisia Europeană să sporească coerența dintre politicile privind egalitatea de gen și alte politici, precum cele privind comerțul, dezvoltarea, agricultura, ocuparea forței de muncă și migrația.

Într-o rezoluție adoptată în 2016, deputații europeni au solicitat linii directoare în domeniul diferenței de gen la nivel UE, ca parte a reformelor mai largi privind migrația și politica de azil.

Într-un raport adoptat în 2018, eurodeputații au solicitat ca măsurile privind schimbările climatice să țină seama de rolul femeilor și au cerut acțiuni pentru a abilita și proteja cele mai vulnerabile femei.

Toate acordurile comerciale ale UE trebuie să includă dispoziții obligatorii și executorii pentru a asigura respectarea drepturilor omului, inclusiv egalitatea de gen, conform unei rezoluții adoptate în 2018.

Femeile în politică
Parlamentul a subliniat în mod repetat importanța egalității de gen în politică, promovând participarea femeilor la procedurile de luare de decizii la toate nivelurile.
Într-un raport adoptat în ianuarie 2019, Parlamentul a solicitat partidelor politice europene să propună atât femei cât și bărbați pentru organele care guvernează Parlamentul European în a noua legislatură. În noul Parlament, care și-a început activitatea oficial în iulie 2019, există mai multe femei ca oricând, reprezentând 41% dintre eurodeputații, în creștere față de 36,5% la sfârșitul mandatului precedent.

Se îmbunătățesc drepturile lucrătorilor și condițiile de muncă în UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 15 mai 2019, 10:37

UE a pus în aplicare un set de reguli pentru a consolida protecția socială. Acestea includ cerințe minime privind condițiile de muncă, cum ar fi timpul de lucru, munca cu fracțiune de normă, drepturile lucrătorilor la informare cu privire la aspectele importante ale angajării și detașarea lucrătorilor. Acestea reprezintă temelia politicilor sociale ale Europei.

Partenerii sociali (sindicatele și organizațiile patronale) sunt implicați în elaborarea politicilor europene sociale și de ocupare a forței de muncă prin intermediul așa-numitului „dialog social”. Comisia se consultă cu partenerii sociali înainte de a lua măsuri în domeniul politicii sociale. Ulterior, partenerii sociali pot decide să negocieze un acord între ei.

Drepturile lucrătorilor și noile forme de muncă

UE a introdus standarde minime comune privind orele de lucru. Legislația europeană în domeniul timpului de lucru stabilește drepturi individuale pentru toți lucrătorii, cu un maxim de 48 de ore de muncă pe săptămână, concediu anual plătit de cel puțin 4 săptămâni pe an, perioade de odihnă și norme privind munca pe timp de noapte, munca în schimburi și modelele de muncă.

De-a lungul anilor, Europa a asistat la schimbări semnificative pe piața muncii, inclusiv digitalizarea și dezvoltarea de noi tehnologii, creșterea flexibilității și fragmentarea muncii. Aceste evoluții au generat noi forme de muncă, cu o creștere a posturilor temporare și a locurilor de muncă nestandardizate.

Pentru a proteja toți lucrătorii din UE și pentru a îmbunătăți drepturile acestora, Parlamentul a adoptat în 2019 noi norme care introduc drepturi minime în condițiilor de lucru. Legislația stabilește măsuri de protecție cum ar fi limitarea duratei perioadei de probă la șase luni, introducerea formării obligatorii gratuite și interzicerea contractelor restrictive. De asemenea, regulile impun ca toți angajații să primească informații cheie cu privire la responsabilitățile lor într-o săptămână de la începerea activității.

UE dorește, de asemenea, ca lucrătorii să fie implicați în procesul decizional al politicii sociale europene și a stabilit un cadru general privind dreptul lucrătorilor la informare, consultare și participare.

Normele UE impun ca, în cazul concedierilor în masă, angajatorul să negocieze cu reprezentanții lucrătorilor.

La nivel transnațional, angajații sunt reprezentați de comitetele europene de întreprindere. Prin intermediul acestor organisme, lucrătorii sunt informați și consultați de către conducere cu privire la orice decizie semnificativă la nivelul UE ce le-ar putea afecta condițiile de muncă.

Mobilitatea lucrătorilor în cadrul UE

Normele UE privind coordonarea sistemelor de protecție socială ale statelor membre garantează libera circulație a persoanelor pe teritoriul UE în vederea studiilor sau muncii, fără ca aceștia să-și piardă, parțial sau în totalitate, drepturile de securitate socială. Legislația UE reglementează concediul de boală, concediul de maternitate/paternitate, familia, șomajul și alte avantaje similare ce se află în curs de revizuire.

Decizia de a crea o nouă agenție a UE, Autoritatea Europeană a Muncii, care va fi complet operațională până în 2023, a fost adoptată în 2019 pentru a asista statele membre și Comisia Europeană să pună în aplicare și să asigure respectarea legislației UE în domeniul mobilității forței de muncă și de coordonare socială a sistemelor de securitate.

Angajații pot fi trimiși de către companiile lor la un alt stat membru cu titlu temporar, pentru a îndeplini anumite sarcini. În 2018, normele UE privind detașarea lucrătorilor au fost revizuite pentru a asigura egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă în același loc.

Pentru a combate șomajul și a armoniza oferta și cererea de pe piața muncii în Europa, Parlamentul a aprobat, în 2016, o nouă lege pentru revizuirea rețelei europene de ocupare a forței de muncă (EURES) cu o bază de date la nivelul european ce ar face legătura automat între profilele din CV-uri și ofertele de muncă.

Sănătatea și securitatea lucrătorilor

Uniunea Europeană adoptă o legislație în domeniul sănătății și securității la locul de muncă, care să completeze și să sprijine activitățile statelor membre.

Directiva europeană privind siguranța și sănătatea la locul de muncă stabilește principiile generale referitoare la cerințele minime de sănătate și siguranță. Acestea se aplică în aproape toate sectoarele activității publice și private și definește obligațiile pentru angajatori și angajați.

În plus, există norme specifice privind expunerea la substanțe periculoase, anumite grupuri de lucrători (femeile însărcinate sau tinerii), sarcini specifice (manipularea manuală a încărcăturilor) și locurile de muncă (navele de pescuit).

Directiva privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de substanțele cancerigene sau mutagene la locul de muncă, de exemplu, este actualizată periodic stabilind limite de expunere pentru anumite substanțe.

Statele membre pot stabili standarde mai stricte în momentul transpunerii directivelor UE în legislația națională.

Cu o forță de muncă mai în vârstă și o vârstă de pensionare mai târzie, riscul de dezvoltare a problemelor de sănătate a crescut. În 2018, Parlamentul European a adoptat un raport ce propune măsuri care să faciliteze întoarcerea oamenilor la locul de muncă după un concediu medical de lungă durată și pentru a include persoanele cu boli cronice și cu dizabilități în forța de muncă.

Promovarea echilibrului dintre viața profesională și cea privată și egalitatea de gen

Parlamentul European a fost întotdeauna un apărător puternic al egalității dintre femei și bărbați și promovează egalitatea de gen în toate activitățile sale.

Pentru a oferi mai multe șanse egale femeilor și bărbaților și pentru a încuraja o mai bună împărțire a responsabilităților de îngrijire, Parlamentul a adoptat, în 2019, un set de norme care să permită părinților și lucrătorilor să aibă grijă de rudele cu condiții medicale grave pentru a-și echilibra munca și viața privată.

Directiva stabilește un concediu de paternitate de cel puțin 10 zile, un concediu parental de cel puțin 4 luni pentru fiecare părinte (dintre care 2 luni nu sunt transferabile) și 5 zile pe an de concediu plătit pentru îngrijitori.

Drepturile de maternitate sunt definite în directiva privind lucrătoarele gravide, stabilind o perioadă minimă pentru concediul de maternitate de 14 săptămâni, cu 2 săptămâni de concediu obligatoriu înainte și/sau după naștere.

Parlamentul, de asemenea, încurajează în mod continuu eliminarea diferențelor de remunerare dintre femei și bărbați, reducerea decalajul de pensii și insistă asupra combaterii hărțuirii morale și sexuale.

La sfârșitul săptămânii trecute, biroul de informare al Parlamentului European în România a organizat dezbaterea: ”Prin educație către performanță”

Publicat de Monica Slavici, 10 martie 2015, 09:37

Pentru a marca ziua internațională a femeii, Parlamentul European abordează în fiecare an un aspect legat de viața, activitățile, problemele și aspirațiile femeilor, nu numai în Uniunea Europeană, ci și în lume, în general. Anul acesta UE marchează anul european al dezvoltării, de aceea tema pune un accent deosebit pe accesul femeilor la educația de calitate.

Viorica Dăncilă, deputat in Parlamentul European și membru al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen a declarat:
Educația reprezintă un element esențial pentru egalitatea de gen. O femeie educată poate urca mai ușor pe scara socială și poate obține un venit mai bun; de asemenea, o femeie educată va avea copii educați și o familie sănătoasă. De aceea trebuie să privim accesul la educație ca pe o investiție în viitorul nostru al tuturor.
În UE s-au făcut progrese importante în privința accesului la educație, dar trebuie eliminate stereotipurile, care fac ca tinerele să nu aleagă cariere în domenii considerate masculine, și astfel, să fie mai prost plătite.
Educația și creșterea economică sunt interdependente, creșterea uneia stimulând creșterea celeilalte, ceea ce duce la reducerea sărăciei și inegalităților, promovând coeziunea socială și buna guvernare.