Lasă-mi, toamnă, pomii verzi – Margareta Pâslaru

Publicat de Cristina Ion, 18 octombrie 2017, 06:38

În cadrul proiectului “Eu aleg România, 100 de melodii ale românilor” aflăm povestea unui cântec-legendă şi a unei artiste cu totul şi cu totul speciale.

“Lasa-mi toamnă pomii verzi” a fost compusă şi interpretată de Margareta Pâslaru în 1980, inspirată fiind de versurile poeziei „Cântec” de Ana Blandiana. Melodia a devenit atât de iubită, încât, de-a lungul celor 37 de ani de la lansare, a fost preluată de adolescenţi şi tineri, singuri sau în formaţii, şi chiar de mari actori ai României. Cum s-a născut piesa?

Margareta Pâslaru a lansat „Lasă-mi toamnă, pomii verzi” în 1980, la emisiunea lui Titus Munteanu, Şlagăre în devenire, de la Sala Radio. În 1981, Casa Electrecord a scos primul disc de autor – vinil, turaţie 45 – care a inclus două compoziţii: „Lasă-mi toamnă, pomii verzi” şi „Păsările nu mor niciodată”.

Andrii Popa – Phoenix

Publicat de Cristina Ion, 17 octombrie 2017, 06:23

Phoenix este un nume celebru gravat în inimile iubitorilor rock-ului românesc. În iulie 1971, directivele lui Nicolae Ceauşescu privind creaţia artistică din România au condus la destrămarea multor formaţii rock. Cu toate acestea, pentru Phoenix a urmat o perioadă de aur în care band-ul timişorean a creat subgenul etno-rock inspirat întotdeauna din folclorul românesc autentic.

Compoziţia Andrii Popa, pe muzica scrisă de Mircea Baniciu, a fost prezentată publicului bucureştean pe 19 noiembrie 1973, când Phoenix a susţinut un concert memorabil pe scena Sălii Palatului. „Era un cântec de rezervă, la un moment dat, un cântec care a rămas aşa,… în sertar”, mărturiseşte cantautorul Mircea Baniciu. Viitorul hit nu era programat să fie înregistrat pe vreun album. Şi totuşi, Andrii Popa a fost imprimat în 1974 pe albumul „Mugur de fluier” al legendarului grup Phoenix, LP editat de Electrecord.

„Mă simt nespus de fericit că am reuşit să fac un cântec care s-ar putea să treacă şi de timpul meu”, spune Mircea Baniciu. Andrii Popa rămâne cântecul tuturor generaţiilor.

Dor de viaţă – Aura Urziceanu

Publicat de Cristina Ion, 15 octombrie 2017, 08:24

Nestăpânită-i va fi fost Aurei Urziceanu dragostea de oameni, dacă a putut face un cântec precum acesta! Era deja o răsfăţată a publicului de jazz, după ce o descoperise marele Duke Ellington (şi apăruse alături de acesta la Carnegie Hall, în 1972); cântase cu Quincy Jones, Dizzie Gillespie, Thad Jones & Mel Lewis, şi alături de mari vocaliste, precum Sarah Vaughan şi Ella Fitzgerald, pe mari scene ale lumii; era a lumii, dar revenea mereu acasă, în România.

Muzicologul Florian Lungu a admirat-o şi prezentat-o în numeroase ocazii. În 1986, Aura a compus şi înregistrat, în ţară, în jur de 40 de melodii. Toate şlagăre. „Dor de viaţă”, pe versuri de Dan V. Dumitriu, a fost orchestrată de George Natsis şi lansată chiar la Sala Radio, cu ocazia concertului aniversar Aura Urziceanu & Radio Big Band, în 1987. Artista plecase apoi din nou în turnee, iar una din mătuşile sale, cu care ţinea legătura, îi spunea, bucuroasă, că „Dor de viaţă” se aude şi de şase ori pe zi la radio!

În Japonia, Brazilia, Australia, ca şi-n alte colţuri de lume, Aura Urziceanu şi-a obişnuit publicul nu doar cu teme de jazz, cu prelucrări după Bach, Paganini sau Enescu, ci şi cu folclor sau cu muzică pop. Brazilienilor le-a plăcut cel mai mult din întreg repertoriul româncei „Dor de viaţă”. Cu siguranţă, le-a evocat tuturor exuberanţa Carnavalului de la Rio! Cu toate că a interpretat, de-a lungul anilor, muzică în mai multe limbi, Aura Urziceanu a simţit că mesajul optimist al cântecului „Dor de viaţă” nu trebuie tradus, nici în portugheză şi nici măcar în engleză! Şlagărul se regăseşte pe albumul editat la Electrecord sub titlul „Dor de viaţă” , ca şi pe compilaţia „The Best of Aura”.

Frumoasă vecina noastră – Tiberiu Ceia

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 septembrie 2017, 05:37

Tiberiu Ceia, artistul care a dat viaţă acestui cântec, face parte din generaţia de aur a folclorului românesc. Activitatea sa artistică, de peste 50 de ani, a fost apreciată prin cele mai înalte distincţii. Prin anii ’70, la puţin timp după consacrarea sa prin emisiunea-concurs de mare anvergură a vremii „Dialog la distanţă Iaşi – Timişoara”, a lansat acest cântec. Îl ştia din copilărie de la părinţii săi, dar într-o altă variantă. I-a dat forma pe care o cunoaştem şi a început să-l includă în spectacole. Reacţia publicului a fost uimitoare, iar această reacţie se păstrează şi în zilele noastre.

„În cântecul popular trebuie să fii sincer, să fii actual prin tensiunea pe care o împrumuţi melodiei şi versului. Cântecul trebuie să fie o oglindă purtată de-a lungul unui drum… adevărata muzică este graiul sufletului şi vorbeşte de la inimă la inimă”, ne mărturisea Tiberiu Ceia într-o emisiune aniversară. O fi acesta secretul succesului său?

„Frumoasă vecina noastră” a devenit şi titlul unul CD care se alătură discurilor electrecord single sau LP, înregistrărilor radio ce însumează peste 150 de piese (doine şi cântece de joc, romanţe şi cântece patriotice) în repertoriul lui Tiberiu Ceia.

Muzica Unei Generaţii Perene – Aniversarea chitaristului şi cantautorului de muzică folk DUCU BERTZI

Publicat de Bogdan Dragomir, 21 septembrie 2017, 09:11 / actualizat: 21 iunie 2023, 19:08

DUCU BERTZI (numele său real Alexandru Bertzi) s-a născut la Sighetu-Marmaţiei, Maramureş la 21.09.1955. Părinţii săi au fost cadre didactice: Alexandru Bertzi – profesor de matematică-fizică – şi Florica Bertzi – educatoare.

În paralel cu școala generală, a studiat opt ani chitara la școala de muzică din Sighet. Din clasa a noua, împreună cu un grup de prieteni, a înființat grupul Mi bemol rock. Cu această formație, Ducu Bertzi cânta, la serile de dans ale liceului, piese românești și din repertoriul unor formații la modă. Treptat, a renunțat la chitara electrică în favoarea celei acustice, cauza fiind de natură tehnică (lipsa unor stații de amplificare și a instrumentelor de calitate).

„Pe cine şi câte cărări” (muz. Ducu Bertzi, vers. Radu Stanca) de pe albumul „Dor de ducă” (C&P 1997 Intercont Music) interpretat de Ducu Bertzi.

Existența unui cenaclu literar din localitate l-a atras, Bertzi descoperind aici muzica poeziei. La primul festival de poezie și muzică de la Sighet (1973), Bertzi a câștigat marele premiu… o valiză. Debutul pe o scenă recunoscută a avut loc în 1976 la Baia Mare, în cadrul manifestărilor organizate de Cenaclul Flacăra, unde a activat până în 1985.

„Dragu-mii veselia” (Prel. şi vers. populare, aranj. muz. Ducu Bertzi) de pe albumul „Dor de ducă” (C&P 1997 Intercont Music) interpretat de Ducu Bertzi.

ducu-si-song_26211600 (tvr3.tvr.ro/arh.pers.B.Dragomir)

Paralel cu genul care l-a consacrat, a devenit în scurt timp membru permanent al grupului Coral SONG, sub bagheta regretatului Ioan Luchian Mihalea. Activitatea concertistică a acestei formații corale i-a oferit lui Bertzi posibilitatea de a fi remarcat atât în calitate de membru al corului, cât și ca solist de muzică folk.

song-cu-doina-matei–ducu-bertzi–co_25152700 (tvr3.tvr.ro/arh.pers.B.Dragomir)

„Când s-o-mpărţit norocu'” (Prel. şi vers. populare, aranj. muz. Ducu Bertzi) de pe albumul „Dor de ducă” (C&P 1997 Intercont Music) interpretat de Ducu Bertzi.

Prima înregistrare audio a fost realizată la Radiodifuziunea Română în noiembrie 1979, cu titlul Când s-o-mpărțit norocu’. Au urmat alte imprimări și aproximativ 1200 de spectacole. După o perioadă în care muzica folk a intrat într-un con de umbră, în 1986, Ducu Bertzi a continuat să înregistreze noi piese, dintre care cele mai cunoscute s-au transformat în şlagăre: Și de-ar fi, Floare de colț, M-am îndrăgostit numai de ea, Suflet fără chei, Omul pădurii. A fost invitat în studiourile Televiziunii Române pentru filmarea acestora.

Ducu_Bertzi-e1432738959516 (radiocluj.ro)

„În Maramureş am copilărit, acolo am crescut şi m-am format! Este un mare noroc pentru mine şi cred că pentru orice maramureşean, fiindcă este foarte important să te naşti într-o zonă bogată spiritual. Şi, faptul că provin din Maramureş, chiar mi-a purtat noroc în viaţă!”, a mărturisit Ducu Bertzi într-un interviu realizat de Radio Cluj.

„Omul pădurii” (Prel. şi vers. populare, aranj. muz. Ducu Bertzi) de pe albumul „Dor de ducă” (C&P 1997 Intercont Music) interpretat de Ducu Bertzi.

Din 1995 decide să se ocupe numai de muzică şi de realizarea de emisiuni radiofonice. În palmaresul său figurează emisiunile de muzică folk: „Pe cine şi câte cărări”, „Spiritul Libertăţii” (Radio Bucureşti). Din 1997 până în prezent, alături de Mihai Cosmin Popescu, realizează la Radio România Actualităţi emisiunea „Omul cu chitara”, una dintre cele mai audiate emisiuni. Iar din 2005, la Radio Bucureşti FM, realizează „Clubul de joi seara”, împreună cu Maria Gheorghiu.

04.-Ducu-Bertzi-la-Bucuresti-FM-Foto.-Alexandru-Dolea-300×200

Din martie 2014 realizează pe TVR2 emisiunea de profil „Omul cu chitara”.

În anul 2005 începe un proiect intitulat „Folk prin licee” continuat de colegii din Radio România (realizator Manuela Popescu) sub titulatura „Folk fără vârstă”.

În 2013 iniţiază proiectul „Gala Floare de colţ” la Sighetu Marmaţiei, în cadrul căreia premiază tinerii talentaţi şi omagiază poeţii care au contribuit prin versurile lor la marile creaţii folk. Tot în 2013, la iniţiativa sa, în Bucureşti se lansează seria de concerte „Flori pentru suflet: Remember Florian Pittiş” desfăşurate în preajma Floriilor.

„Floare de colţ” (muz. Ducu Bertzi, vers. Viorel Popescu) de pe albumul „Dor de ducă” (C&P 1997 Intercont Music) interpretat de Ducu Bertzi.

În cei aproape 40 de ani de activitate artistică a susţinut peste 4000 de spectacole şi recitaluri muzicale – numai cu Cenaclul Flacăra a participat la peste 1300 de spectacole.

După ce a cântat în aproape fiecare colţ al României, din 1998 încep turneele şi în străinătate: Franţa, Belgia, Germania, Austria, Ungaria, Italia, Spania, Marea Britanie, Tunisia, Maroc, Israel, SUA, Canada, Irlanda, Moldova, Ucraina, Grecia, Cipru, Australia, Noua Zeelanda, Cehia, Finlanda.

Primele înregistrări discografice apar la Electrecord în 1987 pe disc de vinil. După 1990, artistul este prezent pe diferite casete audio-compilaţii de Crăciun.

Coperta CD Dor de Ducă (foto Irina Prosan/arh.pers.B.Dragomir)

Primul album de autor intitulat „Dor de ducă”, în format casetă audio şi CD, s-a născut la propunerea colegului său din Grupul SONG – Bogdan Dragomir – la acea vreme Director artistic al casei de discuri Intercont Music, a fost înregistrat în perioada februarie-martie 1997, post procesat şi masterizat la Studioul Migas Real Compact din Bucureşti (Adrian Ordean – maestru de sunet şi solo chitară electrică, Marius Baţu – backing vocals şi chitară acustică, Sorin Minghiat – flaut).

„Suflet fără chei” (muz. Ducu Bertzi, vers. Daniela Crăsnaru, aranj. orch. Adrian Ordean) de pe albumul „Dor de ducă” (C&P 1997 Intercont Music) interpretat de Ducu Bertzi.

Albumul a fost lansat în 1997 –  (C&P Intercont Music) şi, în 1998, Revista Actualitatea Muzicală îl desemneaza drept „Cel mai popular şi bine vândut album”. În anul 2000 lansează două materiale discografice: „Sufletul meu” (Intercont Music) şi albumul de colinde şi cântece de iarnă „Poveste de iarnă” (Intercont Music) . „Cântece din Maramureş” (Cat Music) este lansat în 2004. Urmează „Seara de Crăciun” (Intercont Music) – în 2005 şi „Best of `06” (Intercont Music) – în 2006.

Din noiembrie 2003 realizează proiectul „Ducu Bertzi şi invitaţii săi”. În cadrul acestuia, alături de Florian Pittiş, Marius Baţu, Mihai Neniţă realizeaza o serie de spectacole la Teatrul Nottara, ulterior urmând susţinerea a peste 50 de spectacole în ţară şi în străinătate.

În aprilie 2006 proiectul este prezentat la TNB-Sala Atelier într-un spectacol jucat cu casa închisă. O parte din concert se regăseşte pe CD-ul lansat de Roton, ”Ducu Bertzi şi Florian Pittiş în concert” în aprilie 2009. Concertul integral ”Ducu Bertzi si Florian Pittis în concert” s-a lansat în 2010, în format DVD. În 2009 lansează un nou album de colinde – ”Colinde,colinde”.

„Cântec bătrânesc” (Prel. şi vers. populare, aranj. muz. Ducu Bertzi) de pe albumul „Dor de ducă” (C&P 1997 Intercont Music) interpretat de Ducu Bertzi.

În decembrie 2007 a primit din partea PF Patriarh Daniel cea mai înaltă distincţie a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei – „Crucea Moldavă” şi este cetăţean de onoare al municipiului Sighetu Marmaţiei.

„Din tot ce am făcut, din ce s-a risipit, aici e doar o mărturisire a crezului meu. Celor care au crezut în mine…le mulţumesc.” – Ducu Bertzi, 1997, Intercont Music, Bucureşti.

03.-Ducu-Bertzi-la-Bucuresti-FM-Foto.-Alexandru-Dolea-300×200

În prezent, Ducu Bertzi este Realizator de emisiuni la Reţeaua Publică a Studiourilor Regionale RADIO ROMÂNIA REGIONAL  a Societăţii Române de Radiodifuziune!

La mulţi ani, sănătate şi toate gândurile noastre bune, DUCU BERTZI!

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

Surse info: ducubertzi.ro, arh. pers. Bogdan Dragomir; surse audio: albumul „Dor de ducă” – C&P 1997 Intercont Music; sursa video : Youtube.com (Ducu Bertzi – Şi de-ar fi). Mulţumim pentru sprijinul acordat! 

Ani de liceu – Stela Enache

Publicat de Andrei Cretoiu, 17 septembrie 2017, 07:27

De peste trei decenii, fiecare generaţie de liceeni trece pragul şcolii pe acordurile melodiei “Ani de liceu”, unul dintre cele mai cunoscute cântece de muzică uşoară, scris în 1986 de compozitorul Florin Bogardo pe textul lui Saşa Georgescu, fiind interpretat de compozitor şi de soţia sa, Stela Enache.

Melodia a fost inclusă pe coloana sonoră a filmului „Liceenii” din 1987 în regia lui Nicolae Corjos. Iniţial melodia ar fi trebuit să fie cântată de Oana Sârbu şi Ștefan Bănică jr, protagoniştii rolurilor principale din film, dar în final regizorul a apelat la interpretarea duetului Stela Enache – Florin Bogardo.

Cântecul a apărut pe două albume: „Muzică din filme româneşti” – o producţie Electrecord 1988 şi „Cântecele noastre, toate…”, o producţie Intercont Music 2005.

Muzica Unei Generaţii Perene – AURELIAN ANDREESCU

Publicat de Bogdan Dragomir, 12 mai 2017, 08:28 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:20

*****

Aici puteţi asculta var. audio a emisiunii MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE la Radio România Regional din data de 12.05.2017 – un omagiu adus carierei artistice a interpretului de muzică uşoară AURELIAN ANDREESCU! (Realizator – Bogdan Dragomir, Regia de emisie – Florin Bordeiaşu)

*****

Aurelian Andreescu  s-a născut în data de 12 mai 1942 la București şi a trecut în nefiinţă la vârsta de 44 de ani, în data de 22 iulie 1986, la Constanța. Aurelian Andreescu a fost cel mai valoros interpret român de muzică ușoară din timpul său şi nu numai.

„Tu eşti primăvara mea (Florin Bogardo / Ioana Diaconescu)” de pe albumul „Aurelian Andreescu” – C&P 2001 Electrecord, interpretată de Aurelian Andreescu acomp. de Orch. de Estradă a Radioteleviziunii Române, dirij. Sile Dinicu.

Cariera sa muzicală  a debutat la „Festivalul Național de Muzică Mamaia” la prima ediție în anul 1963 cu melodia „În tot ce e frumos pe lume” de Elly Roman. Din anul 1965 s-a angajat la Teatrul Constantin Tănase. Împreună cu colectivul teatrului a efectuat turnee în mai multe țări din Europa, dar și în Israel, Cuba, Turcia. În anul 1968 a obținut locul al III-lea la Festivalul Internațional al Cântecului de la Sopot, Polonia, secţiunea „Ziua discului”. A făcut parte din echipa României, alături de Aura Urziceanu și Mihaela Mihai, echipă care a cucerit Cupa Europei la Concursul de la Knokke, Belgia în anul 1971. În anul 1973 Aurelian Andreescu a reprezentat România la Olimpiada Cântecului de la Atena, cu melodia „Alerg printre Stele” a compozitorului Radu-Eugeniu Gheorghiu și a deschis recitalul lui Johnny Hallyday.

De-a lungul carierei, a oferit istoriei muzicii ușoare românești peste 600 de piese. Multe sunt evergreen-uri. Acest repertoriu uriaș s-a încadrat între două momente importante ale carierei sale, interpretarea  a două creaţii muzicale de referinţă. Prima fiind oferită lui Aurelian Andreescu de neuitatul Florin Bogardo – Tu ești primăvara mea… iar cea de a doua creaţie semnificativă şi totodată emblematică pentru repertoriul său, o constituie marele șlagăr al muzicii uşoare româneşti din toate timpurile – Oameni – muzica Marius Țeicu – versuri Ovidiu Dumitru. Aurelian Andreescu a murit în 1986, suferind de ciroză.

Din anul 1993, la Teatrul Constantin Tănase din Bucureşti are loc anual – in memoriam Festivalul de Muzică Ușoară „Aurelian Andreescu”.

„Fluierând pe stradă” (Vasile Veselovski / Mihai Maximilian, B. Caus) de pe albumul „Aurelian Andreescu” – C&P 2001 Electrecord , interpretată de Aurelian Andreescu acomp. de Orch. Electrecord, dirij. Alexandru Imre.

„Merit eu” (Vasile Veselovski / Mihai Maximilian) de pe albumul „Aurelian Andreescu” – C&P 2001 Electrecord interpretată de Aurelian Andreescu acomp. de Orch. de Estradă a Radioteleviziunii Române, dirij. Sile Dinicu.

Despre Aurelian Andreescu

„Cânta pentru satisfacția sa . Avea vocea tremolată, viguroasă, încânta publicul, pe care l-a iubit și respectat totdeauna. Era echilibrat și avea sufletul nobil.”— compozitorul Temistocle Popa.

„Cântecul a fost cel care ne-a unit, punând temelia unei prietenii trainice. M-a impresionat de prima dată datorită caracterului său excepțional. A fost unul dintre puținii care și-au respectat cu adevărat cariera.” — interpreta Aura Urziceanu.

„Aurelian avea capacitatea unică de a imprima oricărei melodii darul său, harul său, de aceea orice cânta el era hit sau devenea hit. A fost de neînlocuit.” — interpretul Mihai Constantinescu.

„Era o prezență tonică, mereu pus pe glume, optimist, plin de viață, admirabil prieten.” — actorul Alexandru Arșinel.

„Aurelian Andreescu era un om frumos din toate punctele de vedere și un mare caracter.” — poetul Corneliu Vadim Tudor.

„Dorul (Vasile V. Vasilache / Gheorghe Vâlcu)” de pe albumul ” Aurelian Andreescu” – C&P 2001 Electrecord , interpretată de Aurelian Andreescu acomp. de Orch. Electrecord, dirij. Alexandru Imre.

„Copacul (Jolt Kerestely / Ovidiu Dumitru)” de pe albumul „Aurelian Andreescu” – C&P 2001 Electrecord, interpretată de Aurelian Andreescu acomp. de Orch. de Estradă a Radioteleviziunii Române, dirij. Sile Dinicu.

Discografie:

Succese internaționale (1973, Electrecord)

Cele mai frumoase melodii (1986, Electrecord)

Aurelian Andreescu (2001, Electrecord)

Aurelian Andreescu – Muzică de colecție (2007, Jurnalul Național)

Despre interpreţii săi preferaţi, Titus Andrei – Realizator de emisiuni muzicale la Radio România – spune: „Aurelian Andreescu este cea mai mare voce dintre soliştii din România, mă refer la partea bărbătească. Au încercat foarte mulţi de când s-a prăpădit Aurică, să-i abordeze melodiile în festivaluri, în spectacole, la sala Radio în spectacolele noastre, dar el rămâne inegalabil. Nimeni nu poate cânta ca el. Nu pot să-mi dau seama ce ar fi însemnat dacă trăia azi. Probabil că la fel, cea mai mare voce. Aurelian Andreescu a fost cel mai haios om pe care l-am cunoscut vreodată. Am fost la multe ediţii ale festivalului “Mamaia” împreună, eu fiind solist al sextetului Cantabile. Aurică era un om atât de vesel, atât de surprinzător prin comportamentul lui, plin de vervă în faţa tuturor. Totdeauna venea cu o poantă, cu un banc, cu o poveste întâmplată ieri, azi. Era un om atât de plăcut, era imposibil să aibă pe cineva care să-l invidieze, poate pentru marea lui meserie, marele lui talent şi atunci e o invidie sinceră şi profesională. Dar ca să-l invidiezi pe Aurică pentru ceva era imposibil. Cred că asemenea caractere azi sunt atât de rare… Nu tot ce a cântat, dar cel puţin 20 de melodii din repertoriul lui merită să fie şi azi în orice clasament din România…”

„… În țară, prezența lui în studiourile de înregistrări era urmată de o … ploaie de șlagăre! Mandy, Vasile V. Vasilache, Laurențiu Profeta, George Grigoriu, Ramon Tavernier, Petre Firulescu, Petre Mihăescu, Delmar, Vasile Veselovschi și-au concretizat talentul prin vocea lui. Cânta orice – piese mari, de linie, dansante, lirice, glumețe. Toate deveneau șlagăre. …..Compozitorii români îl asaltau cu oferte. Vocea lui iubea microfonul – spunea Jolt Kerestely, experimentatul maestru de sunet al televiziunii.  Da, Aurelian Andreescu a fost și râmâne unul dintre acei oameni minunați glorificați prin splendida melodie.” – muzicolog Daniela Caraman-Fotea.

„Oameni (Marius Teicu / Ovidiu Dumitru)” de pe albumul „Aurelian Andreescu” – C&P 2001 Electrecord interpretată de Aurelian Andreescu acomp. de Orch. Electrecord, dirij. Alexandru Imre.

*****

Surse info: Agenţia de Presă RADOR, wikipedia.org.ro, www.discogs.com, topromanesc.ro şi materiale jurnalistice din arhiva personală.

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

Muzica Unei Generaţii Perene – MIHAELA RUNCEANU

Publicat de Bogdan Dragomir, 4 mai 2017, 08:40 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:22

„Cântecul este modul prin care dăruim oamenilor tot ce avem mai bun şi mai frumos în noi…” – acesta a fost moto-ul vieţii Mihaelei Runceanu, o stea a muzicii uşoare româneşti, răpită prematur şi nedrept din vieţile noastre în urmă cu 28 de ani.

*****

Aici puteți asculta var. audio a emisiunii Muzica Unei Generații Perene din 4.05.2017, dedicată interpretei MIHAELA RUNCEANU (o emisiune realizată de Bogdan Dragomir pentru Radio România Regional. Regia de emisie: Florin Bordeiașu. P – 2017 Radio România Regional).

*****

„Viața începe cu tine” (Virgil Popescu/Angel Grigoriu – Romeo Iorgulescu) de pe albumul „Vom fi mereu” (C&P Electrecord) interpretată de Mihaela Runceanu.

Bun găsit tuturor prietenilor emisiunii MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE aici la Radio România Regional! Sunt Bogdan Dragomir, realizatorul acestui program şi împreună cu colegul meu, Florin Bordeiaşu – regizor de emisie, vă salutăm cu drag din Cabina 41 a Societăţii Române de Radiodifuziune! Astăzi, una dintre cele mai îndrăgite şi apreciate soliste de muzică uşoară dar şi un pedagog cu un har deosebit ar fi împlinit 62 ani, dacă viaţa nu i s-ar fi curmat brutal şi nedrept într-o noapte de noiembrie a anului 1989. Vom omagia şi noi, aici la Radio România Regional, scurta dar frumoasa carieră artistică a interpretei MIHAELA RUNCEANU!

Mihaela Valentina Runceanu s-a născut pe 4 mai 1955 la Buzău. În 1970 a absolvit cursurile şcolii elementare de pe lângă Liceul de Muzică şi Arte plastice din Buzău, liceu pe care îl absolvă ca şef de promoţie, în anul 1974! În acelaşi an, este admisă prin concurs, cu media 9,95 la Facultatea de pedagogie, muzicologie, compoziţie a Conservatorului “Ciprian Porumbescu” din Bucureşti. Până în anul 1978, an în care finalizează cu brio cursurile conservatorului, participă în perioada 1974-1977 la cursurile Şcolii Populare de Artă din Bucureşti la clasa de canto a prof. Nina Bercaru. În perioada de debut a activităţii sale pedagogice, 1978-1980, Mihaela Runceanu a activat ca prof. de vioară la Şcoala generală de muzică din Brăila şi apoi la Liceul de Muzică şi Arte plastice din Buzău, liceu pe care-l absolvise cu numai 6 ani în urmă!

În continuare vom asculta în interpretarea Mihaelei Runceanu, piesele Un bilet ptr. o călătorie (repert. Intern.–Flavia Buref) și E-adevărat, iubirea mea (repert.intern.–Roxana Popescu) de pe albumul “Vom fi mereu” editat post mortem pe CD în 1999 de Casa de discuri Electrecord. Acompaniază orchestra Electrecord – dirij. Alexandru Imre şi Orch. de estradă Radio – dirij. Sile Dinicu.

„Un bilet pentru o călătorie” (repert. Intern.–Flavia Buref) de pe albumul „Vom fi mereu” (C&P 1999 Electrecord) interpretată de Mihaela Runceanu.

„E adevărat, iubirea mea” (repert.intern.–Roxana Popescu) de pe albumul „Vom fi mereu” (C&P 1999 Electrecord) interpretată de Mihaela Runceanu.

Ascultați Radio România Regional, emis. Muzica Unei Generații Perene, astăzi o aniversăm și omagiem în același timp pe cunoscuta și apreciata interpretă a muzicii ușoare românești MIHAELA RUNCEANU!

În 1980, după numai doi ani de la absolvirea Conservatorului, Mihaela Runceanu revine, de această dată în calitate de profesor la Clasa de Canto a Şcolii Populare de Artă din Bucureşti, unde activează în tandem cu pianistul corepetitor – tânărul compozitor şi profesor – Ionel Tudor! Se pare că acest tandem profesoral a fost de bun augur pentru carierele şi activitatea artistică a unor foşti şi actuali interpreţi ai muzicii uşoare româneşti pe care îi enumerăm aici: Marina Florea, Silvia Dumitrescu, Dana Dorian, Gianina Olaru, Carmen Trandafir, Adrian Enache, Mădălina Manole, Nicola, Paula Mitrache, Miki de la K-pital şi mulţi alţii.

Dintre premiile cele mai importante obţinute în cariera artistică a Mihaelei Runceanu, amintim:

– Premiul I la Festivalul “Mamaia ’76” cu piesa “De-ar fi fost să fiu” (George Grigoriu/Mircea Block)

– Premiul I la Festivalul “Mamaia ‘84” cu piesa “Să crezi în dragostea mea” (Ion Cristinoiu/Roxana Popescu)

– Premiul I la Festivalul “Mamaia ‘85” cu piesa “De-ar fi să vii” (Alexandru Wilmany/Roxana Popescu) și Premiul Juriului la același festival cu piesa “Să crezi în dragostea mea” (Ion Cristinoiu/Roxana Popescu).

Din acest moment, Mihaela Runceanu devine una dintre cele mai apreciate și de succes soliste ale României. Din anul 1985, participă la multe spectacole, concerte și festivaluri organizate în București (în special la Sala Radio sau la Sala Polivalentă) dar și în întrega țară, este solicitată tot mai des pentru înregistrări la Radio, Televiziunea Română și Electrecord. A efctuat turnee în Cehoslovacia și Ungaria (1973), Bulgaria și URSS (1984), Cuba (1985) și RDG (1987).

Vă invităm să ascultați în minutele următoare încă două piese de pe albumul “Vom fi mereu” editat în anul 1999 de Casa de discuri Electrecord, Zborul vântului  (Viorel Gavrilă/Roxana  Popescu) și De-ar fi să vii  (Alexandru Wilmany/Roxana Popescu) în interpretarea deosebită a solistei Mihaela Runceanu!

„Zborul vântului” (Viorel Gavrilă/Roxana Popescu) de pe albumul „Vom fi mereu” (C&P 1999 Electrecord) interpretată de Mihaela Runceanu.

„De-ar fi să vii” (Alexandru Wilmany/Roxana Popescu) de pe albumul „Vom fi mereu” (C&P 1999 Electrecord) interpretată de Mihaela Runceanu.

Radio România Regional, emisiunea Muzica Unei Generații Perene, am ascultat astăzi o voce specială, plină de har, o voce și un pedagog deosebit, o mare artistă ce ne-a părăsit prematur și nedrept în data de 1 noiembrie 1989! Ar fi împlinit astăzi 62 de ani! Ne aducem aminte cu drag de Mihaela și o vom reasculta cu plăcere de fiecare dată aici la Radio România!

La finalul emisiunii, ne luăm rămas bun de la dvs. dar vă invităm să accesați pagina noastră de internet www.www.radioromaniaregional.ro, acolo unde veți găsi informații detaliate și muzică pe toate gusturile!

Bogdan Dragomir – realizatorul emisiunii și Florin Bordeiașu – regizor de emisie vă doresc sănătate și toate gândurile bune <<<oriunde>>> v-ați afla și vom încheia această ediție a emisiunii ascultând două șlagăre ale muzicii ușoare românești –   Iartă! (Ion Cristinoiu – Roxana Popescu)  și Haide, spune (Viorel Gavrilă/Roxana Popescu) – Interpretă Mihaela Runceanu!

„Iartă” (Ion Cristinoiu – Roxana Popescu) de pe albumul „Vom fi mereu” (C&P 1999 Electrecord) interpretată de Mihaela Runceanu.

„Haide, spune” (Viorel Gavrilă/Roxana Popescu) de pe albumul „Vom fi mereu” (C&P 1999 Electrecord) interpretată de Mihaela Runceanu.

*****

Surse info: Agenția de Presă RADOR, www.wikipedia.org.com,materiale jurnalistice din arhiva personală, (http://runceanumark.blogspot.ro/2009/02/biografie-mihaela-runceanu.html), http://www.mihaelarunceanu.blogspot.ro/

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

4.05.2017.

MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE – Compozitorul ŞERBAN GEORGESCU

Publicat de Bogdan Dragomir, 6 aprilie 2017, 09:18 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:26

Bun găsit tuturor ascultătorilor Radio România Regional, sunt Bogdan Dragomir şi astăzi, la Muzica Unei Generaţii Perene, voi aduce un omagiu in memoriam prietenului şi colegului meu, compozitorul şi realizatorul de emisiuni muzicale ŞERBAN GEORGESCU!

Aici puteţi asculta var. audio a emisiunii Muzica Unei Generaţii Perene de la Radio România Regional, din data de 05.04.2017 – In memoriam – Compozitorul ŞERBAN GEORGESCU (Realizator – Bogdan Dragomir, Regizor de emisie – Florin Bordeiaşu – O prod. 2017 Radio România Regional).

*  *  *  *  *

„Fată dragă” de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” Disc 3 interpretată de Mădălina Manole.

Șerban Georgescu (n. 5 aprilie 1952 – d. 4 martie 2007) a fost un compozitor român și realizator de emisiuni muzicale la Radio România.

Compozitorul Şerban Georgescu, realizator la Redacţia muzicală a Societaţii Române de Radiodifuziune şi fost soţ al interpretei de muzică uşoară Mădălina Manole s-a născut în urmă cu 65 de ani într-o familie de medici, la data de 5 aprilie 1952. S-a afirmat pe scena muzicală românească prin zeci de șlagăre, în anii ‘80, interpretate de Carmen Rădulescu și apoi de Mădălina Manole, care i-a devenit soție în anul 1994. Melodii ca ‘’ Întoarce-te’’, ‘’Fată dragă’’, ‘’Te-am văzut, mi-ai plăcut’’, ‘’ Nu ești chiar un înger’’, ‘’ Stai lângă mine, mamă!’’ au câștigat numeroase premii la festivalurile de la Mamaia sau la alte concursuri. 

„Te-am văzut, mi-ai plăcut (Şerban Georgescu)” de pe albumul „Jurnalul Naţional – Muzică de Colecţie vol. 54” (C-Electrecord) interpretată de Mădălina Manole.

Muzicianul s-a născut la Bucureşti, a absolvit Liceul de Muzică şi apoi Conservatorul, secţia Compoziţie – Muzicologie – Dirijat. A absolvit, de asemenea, un curs post-universitar de jurnalistică, debutând la radio cu emisiunea „8 şlagăre în studio”, la Redacţia Schimburi Muzicale cu Străinătatea. În 1977 devine Redactor muzical la Radio, la secţia Muzică Uşoară. În 1990 ajunge Realizator, iar în 1996 devine coordonatorul muzical al postului Radio România Actualităţi, poziţie pe care o va ocupa timp de 6 ani. 

„Ei şi ce” (Şerban Georgescu) de pe albumul „Jurnalul Naţional – Muzică de Colecţie vol. 54” (C-Electrecord) interpretată de Mădălina Manole.

În 1987 muzicianul a cunoscut-o pe „fata cu părul de foc” şi 7 ani mai târziu a oficializat această relaţie. În vara anului 2002 cei doi au divorţat. Patru ani mai târziu, Şerban Georgescu se recăsătoreşte în secret cu un fotomodel din Caracal, Eniko -Marinela. Aceasta i-a dăruit o fetiţă (Alessia Ana Maria), un copil pe care compozitorul a declarat că-l aştepta de 25 de ani. Compozitorul a murit subit, acum 10 ani, în seara zilei de 4 martie 2007, în jurul orei 20.00, în urma unui infarct suferit în locuința sa din București.

Șerban Georgescu era și realizatorul emisiunii Romanticii, difuzată de Radio România Actualități. Radio România a rămas mai sărac fără compozitorul Şerban Georgescu, cel care, de-a lungul a 30 de ani, a realizat mii de emisiuni muzicale la Radio România Cultural, România Muzical şi Radio România Actualităţi. 

„Da, te iubesc!” (Şerban Georgescu)” de pe albumul „Tu n-ai avut curaj” (METROPOL MUSIC BUCURESTI) interpretată de Mădălina Manole.

A fost membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România şi a semnat muzica mai multor albume. Compoziţiile lui au devenit şlagăre distinse cu premii (“Discul de aur” pentru 3 dintre albume, “O melodie dintr-o sută”, pentru melodia “Te-am văzut, mi-ai plăcut”). Mădălina Manole a cucerit cu şlagărele semnate de el publicul din Canada, SUA, Franţa, Belgia, Germania. A scris şi pentru alţi artişti cunoscuţi ca Nico, Marcel Pavel, Andra, Simona Nae, Fuego. Ultima emisiune realizată a fost transmisă duminică, 4 martie 2007, între orele 10,00 – 12,00, din ciclul “Deschis Duminica”. “Într-un studio al radioului exista un pian despre care ni se spunea să nu-l atingem, deoarece la el lucrează, în orele libere, Şerban Georgescu. Pianul există, şlagărele există, încântă deopotrivă pe tineri şi bătrâni. Deci, Şerban Georgescu există!”, se arată în comunicatul Radio România. 

„Tu n-ai avut curaj” (Şerban Georgescu) de pe albumul „Tu n-ai avut curaj” (METROPOL MUSIC BUCURESTI) interpretată de Mădălina Manole.

Pe pagina de internet www.www.radioromaniaregional.ro puteţi găsi muzica dvs. preferată dar şi informaţii detaliate despre viaţa şi cariera artistică a unor mari artişti muzicieni din România. Emisiunea MUGP se apopie de final şi a fost realizată cu sprijinul Agenţiei de Presă RADOR, Wikipedia.org, biografii.famouswhy.ro şi materiale jurnalistice din arhiva personală. La finalul acestui portret muzical-artistic In Memoriam Şerban Georgescu, vom asculta piesa „E vina ta” (Şerban Georgescu/Cl. Deleanu) de pe albumul „Duete celebre”(album produs în 2009 de Roton în colaborare cu Electrecord), interpretată de Mădălina Manole şi Adrian Daminescu.

Bogdan Dragomir, realizatorul acestei emisiuni, împreună cu Florin Bordeiaşu, din regia de emisie, vă dorim tuturor, oriunde v-aţi afla, multă sănătate, toate gândurile bune şi audiţie plăcută în continuare pe frecvenţele Radio România Regional!

„E vina ta” (Şerban Georgescu/Cl. Deleanu) de pe albumul „Duete celebre”(C – Electrecord & P – 2009 Roton), interpretată de Mădălina Manole şi Adrian Daminescu.

Sursa info: Agenţia de Presă RADOR, Wikipedia.org, biografii.famouswhy.ro şi materiale jurnalistice din arhiva personală.

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE – Aniversarea cantautorului MIRCEA VINTILĂ

Publicat de Bogdan Dragomir, 23 martie 2017, 11:41 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:28

Bun găsit tuturor ascultătorilor emisiunii MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE de la Radio România Regional! Sunt Bogdan Dragomir şi vă invit să aflaţi amănunte biografice şi să ascultăm piese muzicale reprezentative ale cantautorului MIRCEA VINTILĂ, căruia îi dorim astăzi sănătate, toate gândurile bune şi La mulţi ani!

Aici puteţi asculta ediţia din 23.03.2017 a emisiunii Muzica Unei Generaţii Perene de la Radio România Regional, realizator – Bogdan Dragomir, regizor de emisie – Florin Bordeiaşu, invitat aniversat cantautorul MIRCEA VINTILĂ! Audiţie plăcută!

Mircea Vintilă, cunoscut în lumea muzical-artistică și sub pseudonimul  Ciocu’, este un muzician, cântăreț  și compozitor român (cantautor) de muzică  folk.

Mircea Vintilă face parte din prima generație de artiști folk din România, cea a anilor ’70. El este cunoscut atât pentru activitatea sa solo sau cu formația de acompaniament Brambura, dar și ca membru fondator al supergrupului  Pasărea Colibri. A compus cântece pe versuri de Adrian Păunescu, George Coșbuc,  Tudor Arghezi, Florian Pittiș, Gheorghe Azap și alții. Este recunoscut pentru faptul că o parte dintre cântecele sale recreează atmosfera și farmecul  Bucureștiului de odinioară.

„Bade Ioane” (Mircea Vintilă/Tudor Arghezi) – Înregistrare din Fonoteca SRR – Radio România interpretată de Mircea Vintilă.

Mircea Vintila la Radio Iasi in 2011 (vechi.radioiasi.ro)

S-a născut pe 23 martie 1949 la  Bucureşti şi a fost interesat de muzică din copilărie. A urmat Şcoala de Muzică (clasa de violă). A terminat „Liceul Lazăr” şi apoi a absolvit Institutul de Construcţii în anul 1974. A cântat alături de alţi prestigioşi artişti (Mircea Florian, Marcela Saftiuc,  Doru Stănculescu) la primul festival studenţesc de folk din anul 1971, la clubul „303” al Politehnicii bucureştene, apoi la clubul „Universitas”, la „Casa de Cultură a Studenţilor” şi în Cenaclul Flacăra.

„Proverbe” (Mircea Vintilă/Adrian Romcescu) – Înregistrare din Fonoteca SRR – Radio România, interpretată de Mircea Vintilă.

Mircea Vintila la RRActualitati 2 (andreipartos.ro)

În 1982 este editat LP-ul Peripeţii noi şi apoi, în 1986, un alt album, intitulat Mircea Vintilă. (Titlul original era Se retrage la Vatra Luminoasă, dar nu a fost acceptat). În perioada  1978-1984 au fost editate două compilaţii folk pe care apare în total cu patru piese. În 1990  primeşte Marele Premiu pentru întreaga Activitate în cadrul Festivalului Naţional de Muzică Folk „Om bun”. Urmează o serie de turnee în Austria, Franţa, Rusia, Germania şi Slovacia.

„Peste răbdări” (Mircea Vintilă/Gheorghe Azap)” de pe albumul „Ciripituri” (C – 1996 – Pasarea Colibri & P – 1996 – Intercont Music),  interpretată de „Pasărea Colibri”.

Cantautorul Mircea Vintilă susţine spectacolul „Faţă în faţă cu lumea” la Teatrul „Bulandra”, alături de Florian Pittiş, cu care în anul 1992 editează albumul Nu trântiţi uşa. La acest album colaborează pentru prima dată cu prietenii şi colegii săi Mircea Baniciu şi Vlady Cnejevici, care s-au implicat ca orchestratori în realizarea materialului.

Pasarea Colibri (intercontmusic.ro/arh.pers.B.Dragomir)

În 1992 fondează împreună cu  Mircea Baniciu, Florian Pittiş şi  Vlady Cnejevici grupul Pasărea Colibri, desfăşurînd o intensă şi prestigioasă activitate discografică (În căutarea cuibului pierdut – CD/MC, 1995 Blue Ridge International Computers & Roton, Ciripituri – CD/MC, 1996 Intercont Music & Pasărea Colibri, Cântece de bivuac  – CD/MC, 1999 Roton) dar şi numeroase turnee artistice în ţară şi în străinătate (SUA, Canada, Germania).

„Miruna” (muz. şi vers. Mircea Vintilă) de pe albumul „Ciripituri”, interpretată de „Pasărea Colibri” (C – 1996 Pasărea Colibri & P – 1996 Intercont Music).

În octombrie 2000, Mircea Vintilă lansează sub marca Roton albumul “Madama de pică”, primul proiect solo după o perioadă în care a activat mai mult împreună cu Pasărea Colibri. Albumul include doar piese noi, cu un sound remarcabil, la care şi-au adus contribuţia artişti de marcă: Mugurel Vrabete, în calitate de producător executiv, Horia Stoicanu – co-autor, Gheorghe Emanuel – programare şi claviaturi, Relu Biţulescu – percuţie,  Eugen Caminschi – la chitară, Marius Baţu – chitară acustică şi backing vocal, Mugurel Vrabete – chitară bass. Primul single extras, „Noros Cecer„, beneficiază de un superb videoclip. „Madama de pică” a fost declarat „cel mai bun album folk al anului 2000”, iar videoclipul piesei „Noros Cecer” a luat premiul pentru „Cel mai bun videoclip al anului”, decernat de Uniunea Artiştilor Profesionişti din Televiziune.

„Lăptaria lui Enache” (muz. şi vers. Mircea Vintilă) de pe albumul „Ciripituri”, interpretată de Pasărea Colibri. (C – 1996 Pasărea Colibri & P – 1996 Intercont Music).

mircea-vintila (andreipartos.ro)

Trei ani de pauză discografică au însemnat destule schimbări. În primul rând – despărţirea, în vara anului 2003 – de „Pasărea Colibri”, alături de care a mai lansat în acest interval două LP-uri – „Încă 2000 De Ani” (2001)  şi „10 Ani” (2003), ambele la  Roton. În plus, Vintilă a semnat un nou contract cu altă casă de discuri, părăsind Roton-ul pentru Intercont Music. O altă noutate o reprezintă Trupa “Brambura”, care îl acompaniază pe muzician in concerte, dar şi pe noul material. Grupul este compus din instrumentişti de valoare: Eugen Caminschi (la chitară), Gelu Ionescu (claviaturi),  Vadim Tichişan (tobe), Cătălin Creţeanu (chitară bas), Elena Pavel şi  Andrada Popa (backing vocal).

„Tinere domn” (muz. şi text: Mircea Vintilă &Horia Stoicanu) de pe albumul „Toţi Într-o Barcă (C&P 2003 – Intercont Music), interpretată de Mircea Vintilă şi Trupa „Brambura”.

În albumul Toţi într-o Barcă, Mircea Vintilă continuă colaborarea cu Horia Stoicanu, alături de care a înfiinţat în anul 2000, după spusele sale, un „comando muzical” prin care cei doi au dorit să „debarce în forţă pe plaja de manele”. Ca urmare, dintre cele 10 piese care fac parte din acest disc, cinci sunt creditate tandemului Vintilă – Stoicanu, iar încă două sunt semnate individual de cei doi. Restul aparţin lui Eugen Caminschi şi lui Iulian Vrabete. În general, este un album mai mult îndreptat spre pop-rock ca de obicei; Toţi într-o barcă surprinde prin prospeţimea pieselor şi prezentarea acestora.

„Alte clipe trăite, alt epilog” (Mircea Vintilă/Florian Pittiş) de pe albumul „Ciripituri” (C – 1996 Pasărea Colibri  & P – 1996 Intercont Music), interpretată de „Pasărea Colibri”.

Pe 14 decembrie 2005, Mircea Vintilă a lansat albumul Opere & operete, produs de Intercont Music şi Fundaţia „Mircea Vintilă”, album ce conţine 13 piese, adevărate hituri lansate de solist de-a lungul anilor („Pământul deocamdată”, „Cu tine prin New-York”, „Miruna”, „Făt Frumos”, „Bade Ioane” etc.), şi o piesă nouă, inedită, care constituie o mare supriză, datorită accentelor ei hip-hop, „Dramă de cartier”. Piesele mai vechi incluse în acest Best of au fost rearanjate orchestral şi aduse, ca sound, la standardele anului 2005.

Mircea Vintila la RRActualitati (andreipartos.ro)

Patru ani mai târziu, la 2 martie 2009, cotidianul Jurnalul Național  lansează un supliment însoțit de un CD cu 21 de piese, dedicat lui Mircea Vintilă, în cadrul seriei „Ediție de colecție – Mișcarea de rezistență”. Tot în 2009, este reformat grupul Pasărea Colibri, alături de Vintilă, din formație mai făcând parte Mircea Baniciu,  Marius Bațu și Vlady Cnejevici. În 2013 albumul Madama de pică este reeditat de către Roton, apărând pe piață cu o grafică modificată și sub titulatura Madama de pică – Ediție de aur. În anul 2014 Vintilă lansează două cântece noi, ambele ilustrate de clipuri: „Ceva se întâmplă cu noi” (alături de Alexandra Ușurelu) și „Musette”.

„Bade Ioane” (Mircea Vintilă/Tudor Arghezi) – varianta pop de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” – (C – Radio România / P – 1995 Roton) interpretată de Mircea Vintilă.

Surse info: Agenţia de Presă RADOR, wikipedia.org.ro, https://mirceavintila.wordpress.com/biografie/  şi materiale jurnalistice din arhiva personală.

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

 Bogdan Dragomir –  Radio România Regional.

MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE – Aniversarea compozitorului HORIA MOCULESCU

Publicat de Bogdan Dragomir, 18 martie 2017, 07:56 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:30

Aici puteti asculta var. audio a emisiunii Muzica Unei Generatii Perene – Horia Moculescu 80 ani – Radio Romania Regional/Bogdan Dragomir.18.03.2017

* * * * *

„Mai dă-mi o speranţă” (Horia Moculescu/Angel Grigoriu & Romeo Iorgulescu) de pe albumul Best Of – C&P 2008 OVO MUSIC interpretată de Adrian Daminescu.

O zi specială pentru muzica uşoară românească şi pentru un mare artist al României – La mulţi ani, HORIA MOCULESCU – 80 ANI!

Horia-Moculescu-la-Bucuresti-FM-Foto.-Alexandru-Dolea

Horia Moculescu (n. 18 martie  1937,  Râmnicu-Vâlcea) este un pianist, interpret vocal, compozitor, mediator și creator de programe TV din  România.

Din partea mamei (Nidia Copetti), Moculescu este de origine italiană, iar din partea tatălui (Nicolae Moculescu, fost ofițer în armata română interbelică) este de origine română. Talent muzical precoce, învață autodidact  acordeonul la vârsta de șase ani. Rămâne orfan de mamă în anul 1948. Urmează cursurile medii la Liceul de Băieți (azi  Colegiul Național Mihai Viteazul) din Turda, pe care le absolvă în anul 1954. Aici se remarcă prin virtuozitatea cu care interpreta piese de muzică ușoară la pian și la acordeon. Din cauza așa-zisei „origini sociale nesănătoase” din timpul regimului comunist, nu a fost admis la Conservatorul din București. Se înscrie la Facultatea de Mine din Petroșani, unde își pune în evidență talentul de interpret muzical în cadrul orchestrei facultății. În continuare, se dedică exclusiv muzicii, activând ca pianist în localuri de bun renume din  București  și de pe litoralul Mării Negre. În această perioadă începe să compună melodii de muzică ușoară. Piesa lui de debut a fost De-ai fi tu salcie la mal.

„Salcia” (Horia Moculescu/Mihai Maximilian) de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” – C&P 1995 Radio România, interpretată de Mihaela Mihai.

Horia Moculescu la RRActualitati

Membru al Uniunii Compozitorilor din România, a compus cca. 500 melodii și a luat peste 200 premii. A fost, între altele, realizatorul emisiunii de televiziune „Atenție, se cântă!” (TVR2 2009 – 2013, 29 iunie).

Ca solist vocal și compozitor, a înregistrat doar două discuri vinil 7 și un singur LP : 1962 – ● Norma Mia ● Cosi Pallida ● Madame ● Ciao, EDC 541, Vinil, Electrecord; 1965 – Al III-lea Festival De Muzică Ușoară Romanească Mamaia – August 1965, EDC 613, Vinil, Electrecord (Fața A Horia Moculescu – Sînt Tînăr, Vara La Mamaia, Iarna La Sinaia/Fața B Constantin Drăghici – Dorule, Să Cîntăm); 1976 – Salcia – Melodii De Horia Moculescu, STM-EDE 01227, Vinil, Electrecord; Compilații : 2005 – The Best Romanian Music, CD 4 din 10 CD Box Set, NC 005, CDS Music.

„Şi dacă” (Vasile Veselovski/Mihai Maximilian) de pe albumul „Vasile Veselovski – Strada Speranţei” – C&P 2001 Electrecord, interpretată de Horia Moculescu.

Horia-Moculescu (eurovision.ro)

Muzică de film: Mireasma ploilor târzii  (1984); Vară sentimentală (1986); Primăvara bobocilor (1987); Maria și marea (1988); Secretul armei… secrete  (1988); Miss Litoral  (1991); Pistruiatul (1973).

A compus peste 400 melodii, colaborând cu Mihaela Mihai, Margareta Pâslaru, Corina Chiriac, Corina Dogaru, Aurelian Andreescu, Dan Spătaru, Adrian Daminescu, Gabriel Cotabiță și alții. Dintre melodiile cele mai cunoscute amintim:

„Pentru tot ce-a fost îți mulțumesc”, „Fir de busuioc”, „Inima ta”, „Păi de ce?”, „Primăverii n-ai ce-i face”, „Prima iubire și ultima”, „Până ieri”, „La mulți ani”, „Cere-mi”, „Azi nu voi putea dormi”, „Ce bine e să știi să citești”, „Balanța inimii”, „Anul 2000”, „Fântânile albastre”.

„Eu şi tu (Horia Moculescu/Eugen Rotaru)” de pe albumul „Duete celebre Vol. 2” (C – Electrecord / P – 2010 Roton), interpretată de Corina Chiriac şi Horia Moculescu.

02.-Horia-Moculescu-la-Bucuresti-FM-Foto.-Alexandru-Dolea

Dintre cele 200 de premii primite de-a lungul timpului, cele mai recente sunt: Premiul Compozitorilor și Muzicologilor din România pentru anul 2008, Premiul „Compozitorul anului 2012”, acordat de Revista „Actualitatea Muzicală” a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România și alături de actrița Alexandra Velniciuc, Premiul APTR 2013 pentru susținerea și promovarea interpretărilor live la Televiziunea Română.

„Concurs de dans” (Horia Moculescu/Corina Brăneanu)” de pe albumul „Cvintetul LUCHIAN” (C&P – Radio România) interpretată de Cvintetul LUCHIAN (Ioan Luchian Mihalea, Bogdan Dragomir, Cristian Caragea, Mircea Cotigă, Mihai Ţiulete). Lansat: 1981.

30.-Premiile-Muzicale-Radio-Romania-2015-Foto.-Alexandru-Dlea2

Compozitorul Horia Moculescu a primit Premiul Special pentru întreaga carieră, la Gala Premiilor Muzicale Radio România 2014.

“Eu nu am vârstă … Dacă te gândeşti că am intrat prima dată pe poarta Radioului în ’62, sunt de atunci 53 de ani, sute de înregistrări aici, cred că am şi peste 200 de piese în Cardex, cel puţin o sută de apariţii pe scena Radio, este aşa o mângâiere sufletească să te primească publicul atât de frumos cum m-a primit pe mine… M-a emoţionat!”, a mărturisit Maestrul Moculescu. (Radio România Actualităţi – 23 martie 2015).

„Eu sunt fata ta” (Horia Moculescu/Eugen Rotaru) de pe albumul „THE GOLDEN STAR” (C&P 2001 Fundaţia Culturală PHOENIX), interpretată de Nidia Moculescu, 11 ani în anul 2001.

„‘Salcia’ nu este cea mai bună piesă a mea. Am piese pe care le consider mai elaborate, mai reușite, mai întregi. La ‘Salcia’ a fost impactul foarte mare. Este foarte greu de cântat, dar asta nu înseamnă că este foarte elaborată. Cred că mai bună este melodia pe care o cântă Corina: ‘Inima ta’. Este mai elaborată, este de inspirație folclorică”.

„Inima ta” (Horia Moculescu/Mihai Maximilian) de pe albumul Corina Chiriac (C&P – Radio România/Electrecord) interpretată de Corina Chiriac.

„Toate melodiile pe care le-am scris sunt înregistrate la Radio și asta e o performanță destul de rară.”  (Horia Moculescu – http://bucurestifm.ro/2015/03/23/compozitorul-horia-moculescu-vine-la-bucuresti-fm/)

Sursa info: https://ro.wikipedia.org/wiki/Horia_Moculescu si www.bucurestifm.ro )

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

Muzica Unei Generaţii Perene – DOINA BADEA

Publicat de Bogdan Dragomir, 4 martie 2017, 14:18 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:31

La Radio România Regional – MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE, vom reasculta o voce tulburătoare, vom omagia şi vom afla amănunte biografice reprezentative ale regretatei interprete DOINA BADEA.

Doina Badea (n. 6 ianuarie 1940,  Craiova – d. 4 martie 1977,  București), a fost o cântăreață de muzică ușoară.

A absolvit Școala Populară de Artă din Craiova și imediat a început colaborarea cu Corul Filarmonicii de Stat «Oltenia», cu care a avut mai multe turnee și spectacole. A colaborat cu teatre muzicale și de revistă din țară.

„Spre soare zburăm” (George Grigoriu/Angel Grigoriu, Romeo Iorgulescu) de pe albumul GEORGE GRIGORIU – În lumea şlagărului… interpretat de Doina Badea – 1963. (C&P 1996 Electrecord).

A debutat în 1960, pe scena teatrului din Deva și s-a remarcat prin vocea ei deosebită, gravă, puternică și cu un ambitus generos.

Apariţii: În 1963 a fost angajată la Teatrul „Constantin Tănase” din București; a avut foarte multe apariții la radio și TV și a făcut înregistrări pentru Casa de discuri „Electrecord”. A participat la turnee peste hotare iar apariția sa la «Olympia» din Paris a fost unul din succesele sale de notorietate. A susținut recitaluri la Festivalul Internațional «Cerbul de Aur» din 1968 și 1971.

„Cânta un matelot” (V. Veselovschi/I. Minulescu) de pe albumul „Vasile Veselovski – Strada Speranţei” interpretat de Doina Badea (C&P 2002 Electrecord).

Muzicologul George Sbârcea  spunea: “Avea, într-adevăr, un fel al ei propriu de a interpreta orice melodie, o rezonanță particulară a tonurilor. Nu semăna cu nimenea și nimeni nu va putea să o imite, fiindcă Doina Badea este o apariție singulară, căreia până și cei indiferenți îi recunosc unicitatea sa de nerepetat. Poate că și cei mai puțin cunoscători de muzică ușoară românească mai veche au auzit măcar o dată în viața cântecele „Cânta un matelot…”, compus de Vasile Veselovschi, pe versurile lui Ion Minulescu, și „Ploaia și noi”, de Vasile Vasilache Jr pe un text al Flaviei Buref…”

„Ploaia şi noi” (Vasile V. Vasilache – Flavia Buref) de pe albumul  „80 de ani de muzică” Disc 4 (C&P 1995 Radio România/ROTON).

„…Sunt doar două dintre marile succese ale cântăreței, dacă nu ar fi avut interpretarea specială a Doinei Badea, acestea n-ar fi avut același impact.” …“Cum știa ea să furișeze în orice melodie ce i se încredința de compozitori o strună de melancolie multiplicată! Și ce interiorizare elegiacă dobândeau cântecele pe care le interpreta, făcând din ele succese răspândite în țara întreagă!”

„Cântau privighetori în noaptea când ne-am cunoscut” (P. Andreescu/P. Andreescu) de pe albumul „Muzică de colecţie – Jurnalul Naţional”, interpretat  de Doina Badea. (C- Electrecord, P – 2007 Intercont Music).

Unite de numeroase spectacole, Marina Voica şi Doina Badea au fermecat publicul pe aceeaşi scenă, răsplătite cu ropote de aplauze. Marina Voica, exprimându-şi regretul că muzica interpretată de Doina Badea nu este promovată mai des. „Ar trebui să se amintească de Doina Badea de ziua ei! Păcat că s-a stins. Mare păcat!”, încheie cu tristeţe Marina Voica.

Premii: Obține la Festivalul Național Mamaia 1963 Premiul pentru interpretarea melodiei «Spre soare zburăm» de George Grigoriu și un an mai târziu la același festival este premiată pentru interpretarea pieselor «Tu» de Vasile Veselovschi și «Nimeni» de Henri Mălineanu.

„Au revoir, bye-bye, ciao-ciao” (H. Malineanu/H. Malineanu) de pe albumul „Muzică de colecţie – Jurnalul Naţional” interpretat de Doina Badea. (C – Electrecord, P – 2007 Intercont Music).

Moartea: Dispare tragic pe 4 martie 1977, la Cutremurul din 1977. În 55 de secunde, numai în Bucureşti s-au prăbuşit 33 de clădiri. Peste 11.300 de persoane au fost rănite, iar 33.000 de locuinţe au fost avariate. În mai puţin de un minut 1.570 de oameni şi-au pierdut viaţa striviţi sau asfixiaţi sub dărâmături. Au dispărut oameni de cultură precum Toma Caragiu, A.E. Baconski, Alexandru Ivasiuc, Mihai Gafiţa, Corneliu M. Popescu, Alexandru Bocăneţ sau mezzosoprana Mihaela Mărăcineanu. Printre ei, Doina Badea, soţul acesteia, Traian Zmeu, şi cei doi copilaşi, Bogdan-Traian şi Andrei-Claudiu, al căror destin a fost curmat brusc.

„Deschide, deschide fereastra” (H. Malineanu/J. Fulga) de pe albumul „Muzică de colecţie – Jurnalul Naţional” interpretat de Doina Badea (C – Electrecord, P – 2007 Intercont Music).

Sursa info: Wikipedia.org.com

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE – Ziua MARIN CONSTANTIN

Publicat de Bogdan Dragomir, 27 februarie 2017, 13:27 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:36

Astăzi, la Radio România Regional – MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE, vă invit să aducem un omagiu deosebit unei personalităţi artistice unice în istoria muzicii corale româneşti şi universale, cu ocazia  aniversării a 92 de ani de la naşterea Maestrului MARIN CONSTANTIN. Cu acestă ocazie vom afla amănunte biografice şi vom asculta piese corale reprezentative interpretate de Corul Naţional de Cameră MADRIGAL, fondat şi dirijat de Maestrul MARIN CONSTANTIN! 

La data de 27 februarie 1925, s-a născut la Urleta, jud. Prahova, dirijorul, compozitorul şi psihopedagogul MARIN CONSTANTIN. A pus bazele (1963) Corului Naţional de Cameră MADRIGAL (formaţia profesionistă a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti pentru care a fost fondator, dirijor şi director pe viaţă). A fost specialist renumit în muzica renascentistă, cântul gregorian şi baroc, precum şi în muzica tradiţională românească dar şi un excelent psihopedagog. 

S-a dedicat muzicii, debutând ca dirijor de coruri studențești și de amatori precum Corul Universității și Corul Sindicatului din Învățământ din București (1949-1951). A fost asistent la Facultatea de Filosofie din București (1948-1952), iar din 1954 a fost șeful sectorului muzical în Casa Centrală a Creației Populare (1954-1955), director general, dirijor al Ansamblului UTC din România (1951-1974), director adjunct al Direcției Muzicii din Ministerul Culturii (1960-1965), apoi profesor universitar la catedra de Dirijat de Cor la Conservator (din 1960). Între 1966-1969 a fost directorul general al Operei Române.

Maestrul Marin Constantin a fost membru al Uniunii Compozitorilor (din 1956), fiind autorul multor piese corale. A fost fondator al Corului Universității din București (1948), Capelei Corale “Gheorghe Cucu” (1958) și al Corului Național de Cameră Madrigal (1963).

Din 7 iulie 1963, când a avut loc primul concert, până la evenimentul de adio din 2010, a fost dirijorul Corului Madrigal al Conservatorului București, un ansamblu de excepție, care s-a făcut cunoscut prin numeroase turnee întreprinse de-a lungul anilor în toată lumea. A susținut peste 4000 de concerte în țară și în lume, în cadrul unor importante festivaluri: George Enescu (România), Bordeaux (Franța), Viena (Austria), Handel (Germania), UNICEF (Franța), Toamna Varșoviană (Polonia), Anul Marcian (Veneția, Italia), Primăvara la Praga (Cehia), Musica Antiqua Europae Orientalis (Polonia), Ohridsko Leto și Belef (Belgrad) etc.

„Il est bel et bon” (Passereau) de pe albumul „MADRIGAL chamber chorus, conducter: MARIN CONSTANTIN” interpretat de Corul Naţional de Cameră MADRIGAL – dirij. MARIN CONSTANTIN.

Madrigalul in Elvetia-1981 (foto arh. Madrigal/arh.pers.B.Dragomir)

Anul acesta se împlinesc 54 de ani (11.04.1963) de la înfiinţarea, la Bucureşti, a Corului de Cameră „Madrigal” – fondator şi dirijor Marin Constantin (n. 1925 – m. 2011). Cu un repertoriu renascentist, gregorian şi baroc precum şi din muzica tradiţională şi contemporană românească şi peste 4100 de concerte de mare succes susţinute în ţară dar şi pe cele mai prestigioase scene din Europa, America și Asia, ansamblul a susţinut primul recital la 7 iulie 1963. 

„Anastaseos Imera” (Anonymous) de pe albumul „ROMANIAN NATIONAL CHOIR MADRIGAL, Conductor: MARIN CONSTANTIN” interpretat de Corul Naţional de Cameră MADRIGAL – dirij. MARIN CONSTANTIN.

Corul Madrigal dirijat de Marin Constantin (foto arh. Madrigal/arh.pers.B.Dragomir)

Din luna februarie a anului 2015, când s-au împlinit 90 de ani de la naşterea fondatorului – Marin Constantin, Corul Naţional de Cameră “Madrigal” cuprinde în titulatura sa şi numele acestuia, devenind “Corul Naţional de Cameră Madrigal – Marin Constantin”. 

„PE CĂRARE SUB UN BRAD” (D.G. Kiriac) de pe albumul „BIJUTERII CORALE ROMÂNESTI (II)” interpretat de Corul Naţional de Cameră MADRIGAL – dirij. MARIN CONSTANTIN, solist Nicolae Herlea.

Am avut onoarea şi privilegiul de a mă număra, timp de 20 de ani, printre membrii acestei inegalabile formaţii artistice – o adevărată emblemă culturală a României – ce a interpretat minunate bijuterii corale tradiţionale româneşti dar şi piese din repertoriul baroc, clasic, contemporan românesc şi universal, pe toate continentele, pe toate marile scene ale lumii, sub bagheta marelui artist MARIN CONSTANTIN! 

foto Corul National de Camera MADRIGAL – Dirij. si fondator Marin Constantin (www.marinconstantin.org – arhiva foto/arh.pers.B.Dragomir)

„Mărire’ntru cele’nalte” (Nicolae Lungu) de pe albumul „ROMANIAN MADRIGAL CHAMBER CHOIR” interpretat de Corul Naţional de Cameră MADRIGAL – dirij. MARIN CONSTANTIN.

1990-Turneu Japonia cu Corul MADRIGAL1 (Arhiva MADRIGAL/arh.pers.B.Dragomir)

Despre MADRIGAL şi MARIN CONSTANTIN s-au scris cărţi, articole, s-au realizat filme şi s-au difuzat foarte multe înregistrări audio şi video! Este o mare bucurie pentru oamenii iubitori de cultură să poată accesa internetul în zilele noastre şi să poată afla povestea colindelor tradiţionale româneşti (www.marinconstantin.org). 

„TREI PĂSTORI” (Timotei Popovici) de pe albumul „BIJUTERII CORALE ROMANESTI (I)” interpretat de Corul Naţional de Cameră MADRIGAL – dirij. MARIN CONSTANTIN.

1990-Repetitie inainte de concert Turneu Japonia cu Corul Madrigal/arh.pers.B.Dragomir 

Corul MADRIGAL a fost şi este etalonul mondial al muzicii corale camerale, cu un repertoriu îndreptat către Renașterea europeană, creația bizantină și muzica contemporană românească și universală.

„JOCURI (Divertisment folcloric de Cornelia /arh.pers.B.Dragomir)Tăutu)” de pe albumul „BIJUTERII CORALE ROMANESTI (II)” interpretat de Corul Naţional de Cameră MADRIGAL – dirij. MARIN CONSTANTIN, solist Bogdan Dragomir.

1990-Turneu Japonia cu Corul Madrigal (Arhiva MADRIGAL/arh.pers.B.Dragomir)

În anul 1992, după înregistrarea a peste 40 de discuri și promovarea artei la cele mai înalte nivele, corul aflat sub bagheta maestrului Marin Constantin a fost inclus pe lista valorilor patrimoniului universal UNESCO. 

„RĂSUNETUL ARDEALULUI” de pe albumul „BIJUTERII CORALE ROMANESTI (I)” interpretat de Corul Naţional de Cameră MADRIGAL – dirij. MARIN CONSTANTIN, solist Lucian Bonifaciu.

1990-Japonia-truneu cu Madrigalul-Intalnire cu marea soprana ILEANA COTRUBAS /arh.pers.B.Dragomir

Ar trebui, din când în când, să facem un exerciţiu de memorie şi să ne reevaluăm amintirile şi valorile culturale, mai ales pe cele naţionale, pentru că în ultimii ani suntem „bombardaţi” şi „intoxicaţi” cu toate kitch-urile posibile…părerea mea…, mă refer strict la cele muzical-artistice, uitând complet de marile noastre valori culturale cu care România se mândrea şi cucerea cele mai importante scene artistice internaţionale!

Video: https://www.youtube.com/watch?v=B_6oqu_fhs8 (Imnul Madrigalului- Marin Constantin -Vezzosette(Gastoldi)

Surse: Agenţia de Presă RADOR, Wikipedia.org, marinconstantin.org  şi materiale jurnalistice din arhiva personală. Piesele muzicale în format audio sunt selectate de pe albumele “Corul de Cameră MADRIGAL – Dirijor: MARIN CONSTANTIN”  (C & P – ARTEXIM), “ROMANIAN MADRIGAL CHAMBER CHOIR” (C & P-1992 Electrecord), „BIJUTERII CORALE ROMÂNEŞTI” (I) şi (II) – (C&P 1997 Electrecord).

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

Muzica Unei Generaţii Perene – GIL DOBRICĂ

Publicat de Bogdan Dragomir, 14 februarie 2017, 14:38 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:37

Astăzi, la Radio România Regional – Muzica Unei Generaţii Perene – vă invit să aflăm amănunte biografice şi să ascultăm piese muzicale reprezentative ale îndrăgitului şi regretatului interpret de muzică uşoară – GIL DOBRICĂ!

Gil Dobrică (n. 14 februarie  1946, com. Dăbuleni; d.14 aprilie 2007, Craiova).

A fost un solist vocal de muzică pop-rock, soul și rhythm and blues  din  România. A avut în repertoriu melodii proprii și preluări după piese celebre semnate Ray Charles (al cărui admirator declarat a fost) și alți artiști de gen, printre care John Denver, a cărui piesă intitulată „Country roads” („Drumuri de țară” – modificată în „Hai acasă”) a devenit cea mai cunoscută melodie din cariera lui Gil Dobrică.

Hai acasă (John Denver/Gil Dobrică), de pe albumul „Cântec pentru mama” interpret Gil Dobrică (C&P 1998 Electrecord RO).

S-a născut la țară, în comuna Dăbuleni, județul Dolj, într-o familie cu nouă copii, Gil fiind cel mai mic. La 14 ani și-a luat fratele cel mare și a plecat la Craiova, la școala de meserii, unde a devenit strungar. A colindat toată țara cu Cenaclul Flacăra și cu „Serbările Scânteii Tineretului“. Un coleg de muncă era un mare iubitor de „muzică neagră” și i-a insuflat viitorului solist pasiunea pentru Ray Charles, care a devenit în scurt timp idolul său. Gil a început să cânte piese rock  și soul de la 17 ani: cânta pentru studenți, pe gratis, la  Clubul Uzinei „7 noiembrie“ și îi detrona pe cei care cântau jazz, swing, foxtrot.

„Idilă sub clar de lună” (Bill Monroe/Gil Dobrică) de pe albumul „Cântec pentru mama” (C & P 1998 Electrecord RO).

Cînta piese din repertoriul unor artiști precum Aretha Franklin, Otis Redding, Arthur Conley, Little Richard, Hendrix, Beatles, Rolling Stones, fapt care i-a permis să se bucure de o mare popularitate.

În 1996 a avut ocazia de a-l întâlni pe idolul său Ray Charles, cu ocazia recitalului susţinut de acesta în cadrul Festivalului Internaţional „Cerbul de Aur” de la Braşov, „Cea mai frumoasă zi din viața mea”, după cum avea să mărturisească Gil.

„Discuţie în familie” (Ray Charles/Gil Dobrică) de pe albumul „Cântec pentru mama”, interpret Gil Dobrică (C & P 1998 Electrecord RO).

În ultimii ani de viață a colaborat cu trupa Nightlosers, cântând în deschiderea recitalurilor susţinute de această formaţie, în cluburile din București. A avut o scurtă apariție în clipul trupei, intitulat  “Dragostea-i ca și o râie”.

Se stinge din viață la vârsta de 61 de ani, după o grea suferință. Încă din toamna anului 2006, cunoscutul cântareț suferea de  gută cronică, de ciroză, dar și de pneumonie.

„Scrisoarea” (Boks Tob/Gil Dobrică) de pe albumul „Cântec pentru mama” interpret Gil Dobrică (C & P 1998 Electrecord RO).

A debutat în 1963, la Casa de cultură a Sindicatelor din Craiova. Activează în diferite trupe: 13 Carate, iar din 1967 cu formația Dacii. În anii 1970, Gil, la îndemnul unor prieteni de la Conservator, a lăsat Craiova pentru Capitală. A locuit în gazdă, banii nu-i ajungeau niciodată, Gil Dobrică a avut foarte puține apariții televizate. Primul pas important pentru Gil Dobrică în Bucureşti a fost când s-a angajat la barul Atlantic, la Athéné Palace, la Continental. Fiecare bar avea balet, orchestră, se cânta în limba engleză, pe viu (live), fără instrumente electronice. Tot în 1970 colaborează cu grupul Sfinx, iar doi ani mai târziu cu Roșu şi Negru. Apare în spectacole de muzică și poezie, la Teatrul Municipal „Lucia Sturza-Bulandra” (alături de Florian Pittiș, Ion Caramitru ș.a.). În 1979 i se oferă o apariție cinematografică în filmul „Nea Mărin miliardar”, în regia lui Sergiu Nicolaescu și debutează discografic cu „Hai acasă” pe disc EP de 45 de turații. Piesa este un cover  după John Denver – „Take Me Home,Country Roads(1971).

„Un singur dor” (Ray Charles/Gil Dobrică) de pe albumul „Cântec pentru mama” interpret Gil Dobrică (C & P 1998 Electrecord RO).

Adaptări după Ray Charles, Percy Sledge, The Top Box (The Letter – Scrisoarea) sau celebrele sale cover-uri: „Rugă pentru parinți” și „Ordinea de zi”, sunt mari succese în perioada respectivă. În anii 1980, casa de discuri Electrecord îi editeaza solistului un single și trei LP-uri, o parte dintre acestea fiind reeditate ulterior si pe CD.

Discografie:

Hai acasă (1979 Single EP – Electrecord)

Dă-mi o șansă (1982 LP – Electrecord)

Give Chance To Me (1983 LP – Electrecord)

Gil Dobrică (album) (1988 LP – Electrecord)

Cântec pentru mama (1999 CD – Electrecord)

Hai acasă (2003 CD – Electrecord)(John Denver cover)

(Sursa: www.wikipedia.org)

Bogdan Dragomir – Radio România regional.

Muzica Unei Generaţii Perene – Cantautorul VICTOR SOCACIU

Publicat de Bogdan Dragomir, 16 ianuarie 2017, 13:37 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:41

Astăzi, la Radio România Regional – Muzica Unei Generaţii Perene, aniversăm un renumit cantautor de muzică folk şi pop-folk, realizator de emisiuni radio-tv, fost membru al Cenaclului FLACĂRA  – La mulţi ani, VICTOR SOCACIU! 

VICTOR SOCACIU : (n. 14 ianuarie 1953, Brașov), este un cantautor român de muzică folk, realizator de emisiuni de televiziune.

Cantautor, membru, din 2003, al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România  • Născut la: 14.01.1953 la Braşov • 1969 – Urmează cursurile de ghitară clasică la Şcoala Populară de Artă – Braşov, la clasa prof. Martinescu. • 1978 – Absolvent al Facultăţii de Electromecanica – inginer • 1970 – debutează pe scenă cu trupa rock Zodiac. • 1973 – activează în cadrul Cenaclului “Dacia Felix” din Centrul Universitar Braşov iar primele sale cântece folk (“Trenul”, “Ţinta între bine şi rău”, “Sub scutul amurgului”) se bucură de un real succes în mediul studenţesc.

„Tata şi caii” de pe Best of – 30 de Victor Socaciu. Lansat: 2003. C & P 2003 Radio România.

• 1975 – debut radio cu piesa « Nălucile amintirilor » • 1976 – debutează în Cenaclul “Flacăra” la Teatrul Naţional Bucureşti • 1976 – debut TV cu piesa “Oltule”

„Cãruţa cu flori” de pe Best of – 30 de Victor Socaciu. Lansat: 2003. C & P 2003 Radio România.

Activitate:

Membru în Cenaclul “Flacăra” în perioada 1976 – 1982, al Serbărilor Scânteii Tineretului în perioada 1983 – 1984 • Semnează muzica spectacolului “Tinereţe fără bătrâneţe” de Eduard Covali – Teatrul Dramatic Braşov • Semnează coloana sonoră a spectacolului de muzică şi poezie “Muntele dragostei” la Teatrul Ion Creangă – Bucureşti – 1987 – 1989 • Producător al Festivalului Naţional – Concurs de muzică folk “Om Bun” începând din 1991

„Cântec pentru Charlie Chaplin” de pe Best of – 30 de Victor Socaciu. Lansat: 2003. C & P 2003 Radio România.

• Turnee în: China – 1986, Coreea – 1986, URSS – 1984, Germania – 1985, 1999, 2002 şi 2003, Republica Moldova – 1990, 1993, 1996 şi 2001, Canada – 1999 şi 2001, SUA – 1996, 1999 şi 2002, Suedia – 1996, etc. • Realizator al emisiunii săptămânale la TVR – “Vânare de vânt”, între 1997-1999.

„La un ceai” de pe Best of – 30 de Victor Socaciu. Lansat: 2003. C & P 2003 Radio România.

• Semnează genericele mai multor emisiuni Radio şi TV printre care: “Omul cu chitara”, “Oameni de zăpadă” respectiv « Ceaiul de la ora 5 », « Insomniile Corinei » « Cazuri şi necazuri în dragoste », « Vânare de vânt », « Arca Marinei », « Personalul de Costineşti », « Bun de tipar », « Tunelul timpului », « Mulţumesc », « Ora fără catalog » • Semnează peste 450 de cântece declarate la UCMR – ADA.

– Şi-a lansat cel mai recent album muzical în 2014, albumul „Îmbrăţişarea”, editat de casa de discuri ELECTRECORD.

„Mereu cu Dumnezeu” de pe Condiţia Umană – C & P 2001 Electrecord EDC 426 de Victor Socaciu / Adrian Păunescu. 

– Victor Socaciu se află de mai bine de un an la Montreal, Canada, unde a fost numit consul general al României. 

Surse: www.victorsocaciu.com,wikipedia.com.org,youtube.com; http://www.infoarte.ro/siteuri/victor-socaciu/activitate.htm) 

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

Muzica Unei Generaţii Perene – Compozitorul VASILE VESELOVSKI

Publicat de Bogdan Dragomir, 10 ianuarie 2017, 12:29 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:45

Am ales pentru astăzi, dintre personalităţile muzical-artistice aniversate sau comemorate în săptămâna 2 – 8.01.2017, un renumit compozitor de şlagăre ale muzicii uşoare româneşti – VASILE VESELOVSKI .

VASILE VESELOVSKI

Vasile Veselovski (n. 18 decembrie, 1925, Pitești (Găvana) – d. 4 ianuarie 1998) , compozitor de muzică ușoară, autor al unor șlagăre îndrăgite precum „Strada Speranței”, „Fluierând pe stradă”, „Merit eu”, „Tu”, „Și dacă”, „O chitarǎ cânta”, „Și m-am îndrăgostit de tine”.

A absolvit Conservatorul din București (1947-1952) având profesori pe Ion Dumitrescu (teorie și solfegiu), Paul Constantinescu (armonie),Nicolae Buicliu (contrapunct), Tudor Ciortea (forme muzicale), Theodor Rogalski (orchestrație), Zeno Vancea (istoria muzicii), Tiberiu Alexandru și Emilia Comișel (folclor), după ce studiase Facultatea de Fizico-Chimice (1944-1947).

„Corina Chiriac / Strada sperantei” de pe CD-ul Vasile Veselovski – Strada Sperantei. Lansat: Electrecord 2001.

Dragostea pentru muzică a apărut din copilărie, pentru că tatăl l-a învățat să cânte la balalaică, mandolină și chitară și apoi la acordeon. În timpul școlii și facultății a făcut parte din mai multe coruri: Liceul Teoretic de băieți Pitești (dirijor Alfons Popescu), Corala „Crai Nou” (dirijor Liviu Kavassi), biserica „Delea Nouă”, biserica „Sfinții Impărați Constantin și Elena – Bariera Vergului” (dirijor Gheorghe Bazavan).

„Aurelian Andreescu / Merit eu?” de pe CD-ul Vasile Veselovski – Strada Sperantei. Lansat: Electrecord 2001.

ACTIVITATE

După absolvirea Conservatorului, Vasile Veselovski a fost inspector muzical în Ministerul Culturii (1952-1956), Secretar muzical la Teatrul de revistă Constantin Tănase din București (1956-1957), inspector pentru muzică în Comitetul pentru Cultură și Artă din București (1957-1963). După această perioadă, s-a dedicat în întregime activității componistice.

„Horia Moculescu / Si daca” de pe Vasile Veselovski – Strada Sperantei. Lansat: Electrecord 2001.

COLABORATORI

Dintre cei peste 30 de textieri, cea mai strânsă colaborare a avut-o cu Mihai Maximilian, de care l-a legat și o deosebită prietenie. Împreună au realizat peste 200 de cântece și peste 50 de spectacole de revistă și alte spectacole muzicale. De asemenea multe texte i-au fost scrise de Constantin Cârjan și Aurel Storin. A colaborat cu peste 130 de soliști vocali români și străini, printre care: Doina Badea(21 de cântece), Aurelian Andreescu(9), Corina Chiriac(25), Gică Petrescu(16), Margareta Pâslaru(17), Horia Moculescu(7), Constantin Drăghici(4), Roxana Matei(9), Alexandru Jula(13), Aida Moga(4), Marina Voica(5), Dan Spătaru(10).

„Angela Similea / Tangoul” de pe Vasile Veselovski – Strada Sperantei. Lansat: Electrecord 2001.

DISTINCŢII (SELECŢIE)

Marele premiu (1964) și Premii (1965, 1966, 1970. 1971, 1973, 1974, 1983, 1984, 1987, 1988, 1992, 1993) la „Festivalurile de muzicǎ ușoarǎ de la Mamaia”.

Premiul Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din România (1969, 1974, 1975, 1983, 1994).

Premii la „Melodii” (1981, 1982, 1983, 1984, 1986, 1987).

Premiu la „Crizantema de aur” (Târgoviște, 1995).

Premiul Asociației Umoriștilor Români-AUR, 1993.

Diploma de onoare la Festivalul de muzicǎ ușoarǎ de la Sopot (Polonia- 1966).

Membru in „Centrul Național Român ASSITEJ” (1970).

Ordinul „Meritul Cultural clasa a III-a”

„Adrian Daminescu / Si m-am indragostit de tine” de pe Vasile Veselovski – Strada Sperantei. Lansat: Electrecord 2001.

“Sunt de partea celor ce-şi caută inspiraţia în folclor, convins fiind că numai cu astfel de piese putem fi interesanţi şi pentru auditoria străini. Cântecele în stil American, spaniel, grecesc sau Italian, le fac ei mult mai bineca noi. Şi apoi ritmurile, ca şi melosurile populare româneşti sunt foarte frumoase şi nu văd de ce am face abstracţie de ele”. (Vasile Veselovski: Cuvânt înainte la CD-ul „Strada Speranței”, EDC 442).

„Vasile Veselovski avea cântecul simplu, atrăgător, molipsitor. Stia să așeze muzica lângă cuvant în chip firesc.(…) Spunea odată: „Am fost norocos. În cariera mea am avut parte de prieteni buni- cântăreți valoroși- care m-au ajutat să scot la lumină cântece minunate”.” (Temistocle Popa: Cuvânt înainte la CD-ul „Strada Speranței”, EDC 442).

„Doina Badea / Canta un matelot” de pe Vasile Veselovski – Strada Sperantei. Lansat: Electrecord 2001.

„În această lume de piață în care talentul nu mai are preț, Vasile Veselovski a fost un compozitor din categoria celor hărăziți cu talent. El compunea fără efort, ca și cum și-ar fi murmurat sieși o melodie…Lipsită de întortocheri și de bucle stilistice, tunsă scurt, fără vanitatea de a atrage ostentativ atenția, dar și fără teama de a fi prea simplă, muzica lui Veselovski și-a câștigat încet, încet, o personalitate care o împiedică pentru totdeauna să fie atribuită oricui. Ar mai fi de adăugat și prestația sa absolut remarcabilă în groapa cu lei a teatrului de revistă, unde el a repus în onoare muzica de spectacol, învățătură grea, dar veche și bună, de la Ion Vasilescu, Gherase Dendrino și H. Mălineanu. Ascultând-o,(muzica lui Vasile Veselovski) parcã îți vine uneori să exclami: Ce simplu se compun șlagărele!, fără să te gândești că, dacă te-ar auzi, acolo, în Raiul Compozitorilor, Veselovski, ar râde ușor, în mustață…” (Aurel Storin: Cuvânt înainte la CD-ul „Strada Speranței”, EDC 442). (http://www.festivalul-vasile-veselovski.ro/despre-vasile-veselovski/)

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

Muzica Unei Generaţii Perene – LAURENŢIU CAZAN – instrumentist, interpret şi compozitor

Publicat de Bogdan Dragomir, 28 decembrie 2016, 11:32 / actualizat: 20 iunie 2023, 12:40

Am ales pentru astăzi, dintre personalităţile muzical-artistice aniversate sau comemorate în săptămâna 26.12.2016 – 01.01.2017, un interpret vocal, instrumentist de geniu dar şi compozitor de muzică pop românească – LAURENŢIU CAZAN.

laurentiu-cazan-andreipartos-ro

Aici puteţi asculta varianta audio a Emisiunii MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE – aniversarea artistului LAURENŢIU CAZAN (Realizator Bogdan Dragomir, regizor de emisie Florin Bordeiaşu) din data de 28.12.2016, C&P 2016 Radio România Regional)

S-a născut la Bacău în data de 28.12.1957 şi locuieşte în Buzău. Este un multiinstrumentist (vioară, pian, chitară, muzicuță, percuție), compozitor, textier, solist vocal, instrumentist şi orchestrator. A studiat vioara și pianul încă din copilărie. Fiind autodidact, mai târziu învață să cânte la chitară (acustică, electrică, bas) și își însușește tehnica percuției. Pentru el, muzica se împarte în bună şi proastă. Abordează cu dezinvoltură genuri muzicale foarte diferite: simfonică, populară, ţigănească, spaniolă, italiană, country, grecească, pop, rock, jazz, etc. Astfel, cu toată varietatea genurilor pe care le abordează, creaţia sa este foarte unitară stilistic. Pe parcursul carierei a interpretat melodii atât în limba română cât și în alte 8 limbi străine.

„Say Something” de pe albumul „Say Something” (C&P 1996 Intercont Music) interpretat de Laurenţiu Cazan.

Ca instrumentist, (vioară, pian, chitară, percuţie şi muzicuţă) cântăreţ, compozitor şi orchestrator, Laurenţiu Cazan este considerat a fi unul dintre cei mai populari artişti din România. Se poate spune despre el că este un cantautor prin excelenţă, dar se mai spune că excepţiile întăresc regula. Astfel, vizita generoasă în România a unui grup de compozitori de elită (din Nashville – S.U.A.) ce viza un schimb de experienţă dintre aceştia şi compozitorii români, (din care a făcut parte şi Laurenţiu) având ca fond încurajarea drepturilor de autori din ţara noastră, a dus la crearea unor compoziţii remarcabile. Aşa a luat naştere piesa “Without me”, lucrare scrisă la Sinaia în martie 1994 (muzică şi text: Laurenţiu Cazan-România & Gary Burr-S.U.A.).

„Without Me” (Laurenţiu Cazan / Garry Burr) de pe albumul „Say Something” (C&P 1996 Intercont Music) interpretat de Laurenţiu Cazan.

poze-din-oct-1996-lansare-cd-say-something-laurentiu-cazan-prod-intercont-music-foto-arhiva-personala-b-d-ref-600

Primul LP al lui Laurenţiu Cazan, editat de Casa de Discuri INTERCONT MUSIC şi intitulat “Say Something “, este o superbă culegere de hit-uri, pentru că de aici nu lipsesc “Angel”, ”Pescăruşul”, ”Noaptea în vis”, cântece binecunoscute deja dar şi piese vechi de peste 30 de ani, cum ar fi ”Copil orfan” sau piesa instrumentală “Întoarcere în timp”, sau binecunoscuta compoziţie “Without me”- considerată de către casa producătoare ca fiind hitul discului.

„Angel” de pe albumul „Say Something” (C&P 1996 Intercont Music) interpretat de Laurenţiu Cazan.

Începuturile carierei sale sunt legate de Orchestra Liceului de Muzică din Bacău, unde cântă într-un taraf, la vioară. În perioada următoare cântă în mai multe formații: Omicron (1973-1978), Nona (1978-1979) alături de Mihaela Runceanu, Apollo a Teatrului „Toma Caragiu”, Ploiești (1980-1981), Litoral (1981-1982), Cromatic (1985-1986), Sfinx (1986-1990).

„Întoarcere în timp” de pe albumul „Say Something” (C&P 1996 Intercont Music) interpretat de Laurenţiu Cazan.

Primii paşi în afirmarea artistică îi face pe scena Teatrului din Ploieşti (1981), împreună cu  formaţia LITORAL, al cărei chitarist era. Un an mai târziu, în 1982 are prima apariţie TV într-o emisiune realizată la TVR de renumitul Producător şi Realizator Titus Munteanu, în care îşi interpretează compoziţia „Uită tristeţea ” . În 1983 urmează alt succes, ” Sunetul ploii „, piesă care-i pune în valoare deosebita personalitate artistică.

„Pescăruşul” de pe albumul „Say Something” (C&P 1996 Intercont Music) interpretat de Laurenţiu Cazan.

Din activitatea sa muzicală reamintim următoarele repere:

• 1982 – debutează la televiziune cu piesa „Uită tristețea”, muzică și versuri proprii, în cadrul unei emisiuni produse de Titus Munteanu
• 1982 – 1985, face turnee în țară
• 1983 – lansează primul disc – “Uită tristețea”
• 1985 – 1990, desfășoară turnee cu formațiile Cromatic și Sfinx în Danemarca, Kuwait, Norvegia, Finlanda, Olanda, Austria, Germania, Belgia.
• 1990 – 2001, urmează o serie de turnee în Europa ca one man show. Are o serie de apariții la televiziune în Olanda – RTL4, SBS, TV Drenthe
• 1991 – înainte de a se stabili în Olanda, editează discul-single „Numai muzica”
• 1996 – revine în România şi își lansează albumul “Say something”
• 2001 – 2003 desfășoară o activitatea concertistică, radio, TV în România
• Formația de concert îi alătură pe Vali Vătuiu, Adi Manolovici, Cătălin Răsvan, Florentin Milcoff.

„Al cincilea anotimp” de pe albumul „Say Something” (C&P 1996 Intercont Music) interpretat de Laurenţiu Cazan.

Albume muzicale realizate: Uită tristețea (1983), Say something (1996), Și iarăși voi zbura (2003).

„Without Me” (Laurenţiu Cazan / Garry Burr) de pe albumul „Say Something” (C&P 1996 Intercont Music) interpretat de Laurenţiu Cazan.

Distincţii primite:

• 1993, obține locul al II-lea la finala pentru Eurovision – cu piesa “Say something”. Tot în același an participă la Festivalul „Cerbul de Aur” cu piesele “Angel” și “Say something”.
• 1994, participă la Concursul „Song Festival” de la Cavan, Irlanda cu piesa “Say something” și obține locul al II-lea.
• 1995, obține locul al II-lea la Festivalul „Cerbul de aur” – cu albumul “Say something”
• 1998, participă la Eurovision cu piesa “Sinceritate”
• 2000, participă la Eurovision – cu piesa “Survive”
• 2001, piesa sa „Sunetul ploii” interpretată de Aida Elena Borovină primește Premiul Special al Juriului de copii la „Steaua de aur”
• 2002, piesa sa „Pescărușul” interpretată de Patricia Costache primește premiul pentru cel mai bun aranjament muzical la „Steaua de aur”.

„Noaptea în vis” de pe albumul „Say Something” (C&P 1996 Intercont Music) interpretat de Laurenţiu Cazan & Form. Sfinx (1989).

În 1993, la Festivalul Internaţional “Cerbul de Aur”, primeşte Premiul Presei, acordat de ziarişti, premiu în valoare de 200.000 de lei, acordat de publicaţia   „Evenimentul zilei”.

**********

Acesta a fost ultimul artist aniversat în cadrul emisiunii MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE în anul 2016, dar ne vom reîntâni pe internet la începutul lui 2017! Până atunci vă dorim, tuturor ascultătorilor RADIO ROMÂNIA REGIONAL cu drag multă sănătate, toate gândurile bune şi un An Nou Fericit! LA MULŢI ANI!

 Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

Surse info: Agenţia de Presă RADOR, wikipedia.com, laurentiucazan.ro, andreipartos.ro, tvr.ro, youtube.com si materiale jurnalistice din arhiva personală.

Muzica Unei Generaţii Perene – Colindele româneşti interpretate de Corul Naţional de Cameră MADRIGAL – Fondator şi Dirijor Maestrul MARIN CONSTANTIN

Publicat de Bogdan Dragomir, 21 decembrie 2016, 14:44 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:47

foto-pentru-turneu-madrigal-in-japonia-1990 (foto arh. Madrigal/arh.pers.B.Dragomir)

Aici puteti asculta varianta audio a emisiunii Muzica Unei Generaţii Perene din 21.12.2016 – Realizator Bogdan Dragomir, regizor de emisie Florin Bordeiaşu.

Aşa cum precizam în primele articole din noua serie de „portrete muzicale” ale emisiunii Muzica Unei Generaţii Perene, sperăm din tot sufletul să vă atragem într-un număr cât mai mare pe pagina noastră de internet, Radio România Regional (www.www.radioromaniaregional.ro), acolo unde puteţi asculta în fiecare săptămână mari artişti – muzicieni, care au demonstrat prin măiestria lor interpretativă că au fost, sunt şi vor rămâne adevărate simboluri ale unei generaţii fără vârstă!

„Astăzi s-a născut Hristos!” (Timotei Popovici) de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1991 Electrecord) interpretat de Corul Naţional de Cameră MADRIGAL, dirijor Maestrul MARIN CONSTANTIN.

Tot atunci, spuneam că ar trebui, din când în când, să facem un exerciţiu de memorie şi să ne reevaluăm amintirile şi valorile culturale, mai ales pe cele naţionale, pentru că în ultimii ani suntem „bombardaţi” şi „intoxicaţi” cu toate kitsch-urile posibile…părerea mea…, mă refer strict la cele muzical-artistice, uitând complet de marile noastre valori culturale cu care România se mândrea şi cucerea cele mai importante scene artistice internaţionale!

Corul Madrigal dirijat de Marin Constantin (foto arh. Madrigal/arh.pers.B.Dragomir)

Vă mai aduceţi aminte, în perioada de până în 1990, ce muzică asculta marea majoritate a românilor în această sfântă săptămână a Crăciunului? COLINDE interpretate de Corul Naţional de Cameră MADRIGAL dirijat de bagheta magică a Maestrului MARIN CONSTANTIN!

„Moş Crăciun cu plete dalbe şi Bună dimineaţa la Moş Ajun!” (Ioan D. Chirescu şi Ioan Costescu) de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1991 Electrecord) interpretat de Corul Naţional de Cameră MADRIGAL, dirijor Maestrul MARIN CONSTANTIN.

„Iată, vin colindători!” (Tiberiu Brediceanu) de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1991 Electrecord) interpretat de Corul Naţional de Cameră MADRIGAL, dirijor Maestrul MARIN CONSTANTIN.

https://www.youtube.com/watch?v=GSZYNOrBook

Madrigalul in Elvetia-1981 1000 (foto arh. Madrigal/arh.pers.B.Dragomir)

Am avut onoarea şi privilegiul de a mă număra, timp de 20 de ani, printre membrii acestei inegalabile formaţii artistice – o adevărată emblemă culturală a României – ce a interpretat aceste minunate bijuterii tradiţionale româneşti pe toate continentele, pe toate marile scene ale lumii, sub bagheta marelui artist MARIN CONSTANTIN!

„Colo susu!” (Sabin Drăgoi) de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1991 Electrecord) interpretat de Corul Naţional de Cameră MADRIGAL, dirijor Maestrul MARIN CONSTANTIN.

„Sus la Poarta Raiului” (Emil Monţia) de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1991 Electrecord) interpretat de Corul Naţional de Cameră MADRIGAL, dirijor Maestrul MARIN CONSTANTIN.

Despre MADRIGAL şi MARIN CONSTANTIN s-au scris cărţi, articole, s-au realizat filme şi s-au difuzat foarte multe înregistrări audio şi video! Este o mare bucurie pentru oamenii iubitori de cultură să poată accesa internetul în zilele noastre şi să poată afla povestea colindelor româneşti! (https://www.facebook.com/marin.constantin.902/)

Corul Madrigal impreuna-cu-dl. Coriolan Babeti – Director ICR Venetia -1994-la-basilica-san-marco-venetia-italia (foto arh. Madrigal/arh.pers.B.Dragomir)

Vă propun să ne întoarcem la ce ne-a dăruit şi ne oferă în continuare, cu toată dragostea în fiecare an, de Sărbători, Corul MADRIGAL dirijat de marele şi inegalabilul artist „vrăjitor” – MARIN CONSTANTIN: Colinde tradiţionale româneşti!

„Noi umblăm şi colindăm” (Mihai Bârcă) de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1991 Electrecord) interpretat de Corul Naţional de Cameră MADRIGAL, dirijor Maestrul MARIN CONSTANTIN.

„Domn, Domn să-nălţăm!” (Gheorghe Cucu) de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1991 Electrecord) interpretat de Corul Naţional de Cameră MADRIGAL, dirijor Maestrul MARIN CONSTANTIN.

În anul 1992, după înregistrarea a peste 40 de discuri și promovarea artei la cele mai înalte nivele, corul aflat sub bagheta maestrului Marin Constantin a fost inclus pe lista valorilor patrimoniului universal UNESCO.

madrigalul-la-unesco-hall-paris-1992 (foto arh. Madrigal/arh.pers.B.Dragomir)

„Mărire-ntru cele-nalte!” (Nicolae Lungu) de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1991 Electrecord) interpretat de Corul Naţional de Cameră MADRIGAL, dirijor Maestrul MARIN CONSTANTIN.

Din luna februarie a anului 2015, când s-au împlinit 90 de ani de la naşterea fondatorului – Marin Constantin, Corul Naţional de Cameră“Madrigal” cuprinde în titulatura sa şi numele acestuia, devenind “Corul Naţional de Cameră Madrigal – Marin Constantin”. 

Corului Naţional de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” i-a fost conferit titlul de Ambasador al Libertăţii, Speranţei şi Păcii, primind premiul „Jean Nussbaum and Eleanor Roosevelt”. Distincţia a fost acordată la Palatul Naţiunilor Unite – Geneva, în cadrul Summitului Global de Religie, Pace şi Securitate, care a a avut loc între 23-25 noiembrie. Pe 24 noiembrie, Corul, dirijat de Anna Ungureanu, a concertat în prezenţa a peste 140 de miniştri şi ambasadori ai ONU, în marea sală a Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale (World Intellectual Property Organization) (adevarul.ro)

La finalul acestui frumos Remember muzical, vă doresc audiţie plăcută pe frecvenţele Radio România Regional, CRĂCIUN FERICIT împreună cu cei dragi şi toate gândurile bune! La mulţi ani!

Bogdan Dragomir – Radio România Regional

Muzica Unei Generaţii Perene – IOAN LUCHIAN MIHALEA – SONG – aniversare 65

Publicat de Bogdan Dragomir, 15 decembrie 2016, 10:55 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:49

grupul-coral-song-1980/arh.pers.B.Dragomir

Pentru că suntem într-o lună „magică”, luna Decembrie, luna dorinţelor – o lună în care toţi ne străduim să fim mai buni, cu sufletul deschis spre familie şi prieteni, vom încerca să vă colindăm atât cât ne va permite spaţiul jurnalistic dedicat acestei rubrici, dar nu vom face altceva decât să fim intermediari între muzicienii aniversaţi sau comemoraţi în această lună şi dumneavoastră, ascultătorii posturilor noastre regionale de radio!

Pentru că ne apropiem cu paşi mari şi repezi către Sărbătoarea Sfântă a Crăciunului m-am gândit să va fac o SURPRIZĂ!

În fiecare an, cel puţin din 1980 şi până în prezent, în data de 15 Decembrie, membrii Grupului Coral SONG susţineau un concert extraordinar anual şi apoi se întâlneau la Sala de repetiţii a Casei de Cultură „Grigore Preoteasa” din Bucureşti unde sărbătoreau împlinirea unui nou an de activitate artistică a formaţiei, dar şi mai important, era ziua de naştere a fondatorului şi dirijorului acestui grup de excepţie din lumea noastră muzicală, a lui Ioan Luchian Mihalea!

Ioan Luchian Mihalea

„Iac-Aşa” (Simeon Niculescu) de pe albumul „Grupul coral „Song” ( C&P 1998 Electrecord) interpretat de Grupul Coral SONG, dirijor Ioan Luchian Mihalea.

Ce se întâmpla de fapt la aceste întâlniri anuale: se întâlneau membrii Song-ului din toate generaţiile, ca într-o mare familie, se cântau piesele celebre ale grupului, dar în special erau interpretate colinde româneşti şi internaţionale! Despre activitatea artistică a muzicianului Ioan Luchian Mihalea – solist interpret, actor, compozitor, dirijor şi profesor şi a grupurilor artistice pe care le-a fondat – SONG, Minisong şi 5 LUCHIAN, am povestit pe larg în Agenda cultural-muzicală a zilei de 30 Noiembrie 2015, atunci când comemoram trecerea în nefiinţă a marelui artist. (https://www.romaniaregional.ro/2015/11/30/agenda-cultural-muzicala-a-zilei-30-noiembrie-2015/ ).

song-si-minisong-concert-sala-radio-1986-600/arh.pers.B.Dragomir

Aşadar, surpriza muzicală pe care o propun astăzi este să ascultaţi, în exclusivitate la Radio România Regional, minunatele colinde interpretate cu dragoste şi cu dăruire de membrii Grupurilor SONG şi MINISONG fondate şi dirijate de Ioan Luchian Mihalea! Aceste înregistrări sunt din Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune şi au fost realizate cu mijloacele tehnice existente în perioada 1980 – 1993 în Studiourile Radio România!

poza-minisong-1983-600/arh.pers.B.Dragomir

Vă invit în minutele următoare să vă aşezaţi comod, să închideţi ochii şi să vă închipuiţi că auziţi la geam cântând un cor de colindători la ceas de seară, într-un decor superb de iarnă! Acest lucru se întâmpla în mod real, în fiecare an în perioada Crăciunului, în diferite cartiere ale Bucureştiului dar şi pe Valea Prahovei, unde Ioan Luchian Mihalea şi membrii Song-ului colindau în fiecare an şi erau aşteptaţi şi întâmpinaţi în mod tradiţional cu nuci, cozonaci, prăjituri şi un pahar cu vin!

cvintetul-vocal-luchian-600-foto/arh.pers.B.Dragomir 

”Îmi amintesc că își făcuse obiceiul să-și adune trupa în Ajun de Crăciun și noaptea târziu să treacă pe la casele celor dragi să colinde. Într-o asemenea noapte târzie, când tocmai ne-am pregătit să ne culcăm, am auzit la geam un cor de ‘îngeri’. Erau copiii lui Mihalea. Nu am să uit niciodată noaptea aceea”, mărturisea, în 1993, actrița Stela Popescu.

„Vis de dragoste” (prel. cântec american, vers. Ioan Luchian Mihalea) de pe albumul „Grupul Coral „Song” (C&P 1998 Electrecord) interpretat de Ioan Luchian Mihalea şi Cvintetul LUCHIAN.

cvintetul-luchian-600/arh.pers.B.Dragomir

Tuturor celor care îşi amintesc acele frumoase vremuri artistice dar şi ascultătorilor fideli de astăzi care iubesc muzica bună şi de calitate, vă doresc audiţie plăcută în continuare!

 „E ajun de Crăciun”  – Grupul Coral SONG – dirijor Ioan Luchian Mihalea. Înregistrări din Fonoteca Radio România.

„Astăzi s-a născut Hristos!” – interpretat de Grupul MINISONG – dirijor Ioan Luchian Mihalea. Înregistrări din Fonoteca Radio România.

„Bună dimineaţa la Moş Ajun!” – Grupul MINISONG – dirijor Ioan Luchian Mihalea. Înregistrări din Fonoteca Radio România.

„Creştini, Crăciunul a sosit!” – Grupul MINISONG – dirijor Ioan Luchian Mihalea. Înregistrări din Fonoteca Radio România.

„Moş Crăciun, bine-ai venit!” – Grupul MINISONG – dirijor Ioan Luchian Mihalea, solistă Geanina Olaru. Înregistrări din Fonoteca Radio România.

„Colindă de pricină” (Adrian Pop) – Grupul Coral SONG – dirijor Ioan Luchian Mihalea. Înregistrări din Fonoteca Radio România.

„Steaua sus răsare!” – Grupul MINISONG – dirijor Ioan Luchian Mihalea. Înregistrări din Fonoteca Radio România.

„O, brad frumos!” – Grupul MINISONG – dirijor Ioan Luchian Mihalea. Înregistrări din Fonoteca Radio România.

„În seara de Mos Ajun!” – Alexandru Arşinel şi Grupul MINISONG – dirijor Ioan Luchian Mihalea. Înregistrări din Fonoteca Radio România.

„Jingle bells” – Grupul MINISONG – dirijor Ioan Luchian Mihalea. Înregistrări din Fonoteca Radio România.

„Lin şi Iară Lin” – Ştefan Iordache, Elena Cârstea şi Grupul MINISONG – dirijor Ioan Luchian Mihalea. Înregistrări din Fonoteca Radio România.

„Moş Crăciun” – Grupul MINISONG – dirijor Ioan Luchian Mihalea. Înregistrări din Fonoteca Radio România.

„Snow, snow!” – Grupul MINISONG – dirijor Ioan Luchian Mihalea. Înregistrări din Fonoteca Radio România.

„Santa Claus” – Grupurile SONG şi MINISONG – dirijor Ioan Luchian Mihalea. Înregistrări din Fonoteca Radio România.

minisong-concert-craciun-600/arh.pers.B.Dragomir

Astăzi, la Radio România Regional – Muzica Unei Generaţii Perene – ne-am reamintit de un mare muzician – Ioan Luchian Mihalea şi am aniversat 65 de ani de la naşterea sa! Ne vom reîntâlni săptămâna viitoare cu alţi interpreţi de valoare şi tot cu colinde româneşti şi internaţionale, până atunci vă doresc audiţie plăcută pe frecvenţele noastre şi toate gândurile bune!

confesiune-oanta_23936700-640-tvr3-tvr-ro

„La mulţi ani cu sănătate!” – Grupul SONG – dirijor Ioan Luchian Mihalea. Înregistrări din Fonoteca Radio România.

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

Muzica Unei Generaţii Perene – ŞTEFAN HRUŞCĂ

Publicat de Bogdan Dragomir, 8 decembrie 2016, 10:41 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:50

Astăzi, Radio România Regional, în cadrul emisiunii MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE, îl sărbătoreşte pe unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi artişti-colindători ai României! La mulţi ani, ŞTEFAN HRUŞCĂ!

Celebrul cântăreţ român Ştefan Hruşcă s-a născut în Maramureş pe data de 8 decembrie 1957. Până în anul 1981 a fost învăţător la Şcoala nr. 1 din Borşa, Judeţul Maramureş, când este descoperit şi invitat să participe la turneele Cenaclului Flacăra.

Ştefan Hruşcă – „Rugă pentru părinți” (Ştefan Hruşcă/ Adrian Păunescu) de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” (C – Radio România, P 2006 Roton).

Între anii 1981 şi 1984 participă la peste 1000 de concerte în toată ţara, talentul său fiind recunoscut şi recompensat cu Marele Premiu al Muzicii Folk şi Premiul pentru Creaţie. După ce părăseşte Cenaclul în 1984, îşi continuă cu succes cariera solo sau colaborând cu Vasile Şeicaru şi Victor Socaciu. Mare succes au avut albumele “Rugă pentru părinţi” (1984), “Urare pentru îndrăgostiţi” (1986), precum şi cel scos în colaborare cu Vasile Şeicaru, intitulat “Călători visători” (1988).

Ştefan Hruşcă – „Linu-i lin”, de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1994 Electrecord).

Din anul 1990 Ştefan Hruşcă ne va ajuta să redescoperim frumuseţea colindelor româneşti – arhicunoscut fiind “Linu-i lin” – pe care reuşeşte să le interpreteze într-o manieră aparte. Discurile sale ajung să fie printre cele mai vândute pe piaţa românească, succese răsunătoare având producţiile “Colinde” (1990), “La săvârşitul lumii” (1993), “Zăurel de zăurel” (1995), “Crăciunul cu Hruşcă” (2000), “Sfântă-i sara de Crăciun” (2001).

Ştefan Hruşcă – „Zoriori de ziuă” de pe albumul „Romanian Christmas Carols (C&P 1994 Electrecord).

Stabilit din 1991 în Canada, lângă Toronto, Ştefan Hruşcă susţine concerte în toate colţurile lumii, acolo unde bate o inimă de român. Revine în fiecare an în ţară, unde îşi păstrează popularitatea, mărturie stând şi acordarea Discului de Aur de către casa de discuri Electrecord, precum şi a Premiului Uniunii Oamenilor de Artă pentru cele mai multe albume vândute. Nu abandonează complet stilul folk.

Ştefan Hruşcă – „Fostele iubiri” (Ştefan Hruşcă / George Ţărnea) de pe albumul „20 de ani” (C&P 2001 Intercont Music).

În anul 1996 produce albumul “Fostele iubiri”, pe versurile poetului George Ţărnea, iar în 1996 se implică ca director artistic în organizarea primei ediţii a Festivalului de muzică folk “Meşterul Manole”.

Ştefan Hruşcă – „Un copac cu flori” (Ştefan Hruşcă / Dan Verona) de pe albumul „20 de ani” (C&P 2001 Intercont Music).

În anul 2001 apare discul “20 de ani”, în care se regăsesc succese ale carierei sale, precum “Frunze”, “Rugă pentru părinţi”, “Un copac cu flori”, “Ochii tăi”.

Ştefan Hruşcă – „Ochii tăi” (Ştefan Hruşcă / Dan Verona)” de pe albumul „20 de ani” (C&P 2001 Intercont Music).

Aducând în casele noastre parfumul de neuitat al sărbătorilor tradiţionale româneşti, muzica interpretată de Ştefan Hruşcă rămâne apropiată de sufletul românesc indiferent pe ce continent se află acesta.

Ştefan Hruşcă – „Deschide uşa, creştine” de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1994 Electrecord).

Ştefan Hruşcă – „Urare”, de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1994 Electrecord).

Foto:http://radioiasi.ro/wp-content/uploads/sites/6/2014/12/stefan-hrusca-134202l-820×300.jpg

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

Muzica Unei Generaţii Perene – LIVIU TUDAN

Publicat de Bogdan Dragomir, 29 noiembrie 2016, 11:19 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:50

Astăzi la Muzica Unei Generaţii Perene, aici la Radio România Regional, vom avea o ediţie de colecţie dedicată aniversării lui LIVIU TUDAN (nume original: Dumitru Tunsoiu, n. 29 noiembrie 1947, București – d. 26 mai 2005, București) – basist, vocalist și compozitor român de muzică rock, membru şi apoi, din anii ’70, conducător al formației Roșu și Negru.

Liviu Tudan (Roşu şi Negru) – „Alfabetul” (muz. Liviu Tudan, vers. Corina Brăneanu) – Înregistrări din Fonoteca Radio România.

Născut în București, unde studiază în cadrul Școlii de Muzică nr. 1, absolvă la Iași cursurile Conservatorului de Muzică GEORGE ENESCU, clasa Compoziție. Se îndreaptă rapid spre curentul rock, devenind de-a lungul timpului membru (chitară bas) al mai multor grupuri cunoscute, cum ar fi Sideral sau Metronom, dar trupa care l-a consacrat și de numele căreia rămâne legat este Roșu și Negru.

Roşu şi Negru – „Pseudofabulă” (muz. Adrian Ordean, vers. Traian Furnea) – Înregistrări din Fonoteca Radio România.

Are colaborări cu multe personalități din muzica românească, cum ar fi Nuțu Olteanu, Gabi Nacu, Florin Ochescu, Adrian Ordean, Nelu Dumitrescu, Marti Popescu, Ovidiu Lipan Țăndărică, fiind și unul dintre compozitorii preferați ai interpretei Dida Drăgan.

Dida Drăgan – „Lacrimă de stea” (muz. Liviu Tudan, vers. Eugen Dumitru) de pe albumul „Muzică de Colecţie, Vol. 34 – Dida Drăgan (C-Electrecord & P-2007 Intercont Music /Jurnalul Naţional).

Numele Liviu Tudan este adoptat din 1965, cu ocazia interpretării personajului principal cu același nume din filmul „Ultima noapte a copilăriei”, regizat de Savel Stiopul. Moare după o lungă suferință, ca urmare a unui cancer hepatic metastazat, fiind diagnosticat cu hepatită C încă din 1976 și suferind în 2004 un transplant hepatic de la soția sa. (Wikipedia.org)

(ROSU si NEGRU – La poarta vietii (1982))

 ACTIVITATE MUZICALĂ:

             – în anul 1965 este absolvent al Liceului de Muzică „George Enescu” din București;
             – în anul 1965 începe studiile la Conservatorul din București, însă este exmatriculat în anul 1969;
         – în anul 1972 este absolventul  Conservatorului de Muzică „George Enescu” din Iași – secția compoziție;
             – cîntă în formația Sideral, formație care a susținut trei stagiuni estivale la barul Miorița din Mamaia;
             – este coptat de Nancy Brandes în formația Roșu și Negru.
             – în anul 1970 se alătură si formației Metronom;
       – în anul 1974, la plecarea în străinătate a lui Nancy Brandes, preia conducerea formației Roșu și Negru;
           – după fuga din țară a lui Ovidiu Lipan „Țăndărică” grupul se desființează, însă după o perioadă de timp reapare;
          – din anul 1994, Tudan este redactor muzical la Televiziunea Română unde semnează unele emisiuni precum: „Camera Veselă de televiziune”; „Top 7 TVR”; „Pop show nocturn”; și Top TVR 2;
             – scrie pentru Dida Drăgan 2 melodii de excepție: O LACRIMĂ DE STEA și POVESTE FĂRĂ FINAL;
             – În anul 2002 intră în finala Concursului Eurovision cu melodia SPUNE-MI, interpretată de Gaz pe foc și Candy;

Dida Drăgan – „Poveste fără final” (muz. Liviu Tudan, vers. Dida Drăgan) de pe albumul Muzică de Colecţie, Vol. 34 – Dida Drăgan (C-Electrecord & P-2007 Intercont Music & Jurnalul Naţional).

– în anul 2008  pe data de 2 noiembrie la  finalul  proiectului „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio”, proiect  desfăşurat pe parcursul a 4 luni de zile pe postul Radio România Actualităţi, compoziţia sa – O LACRIMĂ DE STEA pe versurile lui Eugen Dumitru,  interpretă fiind  DIDA DRĂGAN  – s-a clasat pe locul 50.

PREMII OBȚINUTE:

– în anul 1996 participă la:
              ♦ Festivalul de Muzică Ușoară Mamaia  – secțiunea Șlagăre, unde pentru melodia O LACRIMĂ DE STEA interpretată de Dida Drăgan obține Premiul II  

– în anul 2002 pe data de 6 mai:
             ♦ în cadrul Galei muzicale „O zi printre stele” i se decernează Premiul de Onoare al Ministerului Culturii și Cultelor;
 
DISCOGRAFIE:

– OMUL DE ZĂPADĂ /PASTORALA – ELECTRECORD – 1974
– PĂDUREA L-A GONIT/ COPIII STRĂZII  – ELECTRECORD – 1975
– FLORI DE TIMP/ VREI  – ELECTRECORD – 1977
– ALFABETUL/HAI ACASĂ  – ELECTRECORD – 1980
– … PSEUDOFABULA  – ELECTRECORD – 1984
– FORMAȚIA ROȘU ȘI NEGRU  – ELECTRECORD – 1986
– ROȘU ȘI NEGRU  – ELECTRECORD – 1986
– ROȘU ȘI NEGRU  – EDIȚIA DE COLECȚIE  – JURNALUL NAȚIONAL – 2008

(SURSA: ROCK POP FOLK … – DANIELA CARAMAN FOTEA și CRISTIAN NICOLAU  – EDITURA HUMANITAS EDUCAȚIONAL  – BUCUREȘTI, 2003)

(ROŞU şi NEGRU – Ultimul concert (1993)

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

Muzica Unei Generaţii Perene – Compozitorul ION CRISTINOIU

Publicat de Bogdan Dragomir, 21 noiembrie 2016, 11:20 / actualizat: 20 iunie 2023, 12:44

ion_cristinoiu-600revistamuzicala-radioromaniacultural-ro

Astăzi, la Muzica Unei Generaţii Perene, aici la Radio România Regional, ne vom aduce aminte cu drag şi ne vom înclina „artistic” în faţa activităţii muzicale şi mai ales, creatoare, a compozitorului ION CRISTINOIU, acum când comemorăm 15 ani de la trecerea în nefiinţă a sa! Un omagiu adus carierei sale muzicale şi a calităţilor sale umane deosebite!

Dan Spătaru – „Te-aşteaptă un om” (muz. Ion Cristinoiu, vers. Mihai Dumbravă) de pe albumul „80 de ani de muzica”. O prod. Radio România & Roton 2006.

Ion Cristinoiu (n. 26 ianuarie 1942 – d. 21 noiembrie 2001) a fost un compozitor, orchestrator, dirijor și instrumentist român. A urmat cursurile Școlii de muzică și ale Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din București între anii 1959–1964. A făcut parte din orchestra Radioteleviziunii Române între anii 1963–1969 și din formația „Perpetuum Mobile”. Turnee cu formația Perpetum Mobile în Germania, Suedia, Norvegia, URSS, Ungaria, Polonia, Danemarca, în calitate de instrumentist. A fost membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România din anul 1969. Debutul în televiziune a fost în 1964 cu melodia Vreau să știu. A scris melodii de muzică ușoară și muzică de film. A participat în calitate de dirijor la Festivalul internațional de la Atena în 1969 și la „Festivalul cântecului”, unde și-a prezentat piesa proprie Mediterana.

ion-cristinoiu-si-formatia-perpetuum-mobile-revistamuzicala-romaniacultural-ro

A scris peste 700 piese de muzică ușoară; peste 3000 de orchestrații, muzică pentru cinci spectacole de revistă: „Dragoste și aventură” (1973), libret Gheorghe Dumbrăveanu, „Corăbii pentru dumneavoastră” (1976), libret Mihai Ispirescu, „Nu sunt turnul Eiffel” (1978), după piesa omonimă de Ecaterina Oproiu, la Teatrul Mic, „Trei fetițe poștărițe și-un poștaș mai poznaș” (1983), libret de Eugen Rotaru, la Teatrul Muzical din Brașov, „Trecere în revistă” (1983), libret de Eugen Rotaru, la Cluj-Napoca, Ansamblul „Doina” al Armatei.

Angela Similea – „De n-ai să vii (muz. Ion Cristinoiu, vers. Ovidiu Dumitru)” de pe albumul „Te aşteaptă un om – Ion Cristinoiu” (P – 2000 Electrecord)

ion-cristinoiu-600-revistamuzicala-romaniacultural-ro

Între anii 1963-1969 a fost instrumentist al formației de estradă a Radioteleviziunii (RTV) (dirijor: Sile Dinicu), Membru al Uniunii Compozitorilor din 1969 și membru GEMA, în Germania, din 1962, Dirijorul orchestrei de muzică ușoară a RTV în perioada 1989–1995, Președinte sau membru al unor jurii la festivaluri și concursuri interne sau internaționale.

Corina Chiriac – „O clipă de sinceritate” (muz. Ion Cristinoiu, vers. Daniela Crăsnaru) de pe albumul „Te aşteaptă un om – Ion Cristinoiu. O prod. 2000 Electrecord.

Primul șlagăr: Te-așteaptă un om; versuri: Mihai Dumbravă, interpret: Dan Spătaru, 1966. Șlagărul consacrării: Nici o lacrimă; versuri: Mihai Dumbravă; a fost interpretat de 17 concurenți străini în primele trei ediții ale Festivalului Internațional Cerbul de Aur, 1968–1971.

A scris muzica pentru 7 filme de lung metraj, a primit Premiul Uniunii Compozitorilor pentru compoziție în anii 1978, 1979, 1982, 1984, 1995. Premiul pentru orchestrație la Festivalul internațional al șlagărului din Dresda, 1982.

A avut cele mai multe participări (16) la Festivalul Mamaia, unde a obținut: 5 Trofee Mamaia: 1984 De n-ai sa vii; text: Ovidiu Dumitru, solist: Angela Similea; 1988 Dacă într-o zi mă vei iubi; text: Ovidiu Dumitru, solist: Daniel Iordăchioaie și Deschid fereastra; text: Aurel Storin, solistă: Corina Chiriac; 1992 Lasă-mi pe cer o stea; text: Dan V. Dumitriu, solist: Gabriel Cotabiță; 1995 Raiul pe pământ; text: Mihai Dumbravă, solist: Gabriel Cotabiță; 1997 Daca n-ai pleca; text: Roxana Popescu, solistă: Monica Anghel, Un titlu de laureat, un premiu I, două premii II, două premii III, un premiu al criticii, un premiu al publicului, patru mențiuni.

Gabriel Cotabiţă – „Raiul pe pământ (muz. Ion Cristinoiu, vers. Mihai Dumbravă)” de pe albumul „Te aşteaptă un om – Ion Cristinoiu”, o prod. 2000 Electrecord.

În afara Festivalului Mamaia, a concurat la toate manifestările de gen, unde a obținut premii: nouă premii I, patru premii II, patru premii III, cinci mențiuni ale publicului, două premii speciale ale juriului.

La Festivalul „Crizantema de Aur” a obținut în 1986 Premiul Uniunii Compozitorilor și în 1987 premiul I.

La 8 ani de la plecarea în altă dimensiune, i-a fost conferit premiul I pentru piesa Să ne-amintim de ziua asta, în interpretarea Corinei Chiriac. Versurile aparțin tot compozitorului. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Cristinoiu)

Dan Spătaru – „Nici o lacrimă” (muz. Ion Cristinoiu, vers. Mihai Dumbravă) de pe albumul „Drumurile Noastre – Dan Spătaru” (P – 1996 Electrecord).

În calitate de solist şi membru al Cvintetului vocal LUCHIAN, condus de regretatul interpret şi dirijor al Grupului SONG – Ioan Luchian Mihalea, am avut onoarea şi privilegiul de a-l cunoaşte personal şi de a colabora artistic cu maestrul Ion Cristinoiu în perioada 1981-1990 la diferite proiecte muzicale de studio, atât în radio cât şi în televiziune. În acest sens îi aduc şi eu, împreună cu colegii mei din Cvintetul LUCHIAN un omagiu:

Cvintetul LUCHIAN – „Prin ploaie trecător” (muz. Ion Cristinoiu, vers. Eugen Rotaru), înreg. din Fonoteca Radio România 1981-1990.

Cvintetul vocal LUCHIAN – „Ceasornicul din vechiul turn” (muz. Ion Cristinoiu, vers. Dan Ursuleanu), înregistrări din Fonoteca Radio România 1981-1990.

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

Muzica Unei Generaţii Perene – CORINA CHIRIAC

Publicat de Bogdan Dragomir, 26 octombrie 2016, 15:00 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:55

Ascultaţi Radio România Regional, emisiunea MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE, bun găsit tuturor! 

Aici puteţi asculta varianta audio a emisiunii (Bogdan Dragomir – realizator, Florin Bordeiaşu – regizor de emisie) Audiţie plăcută!

muzica-unei-generatii-perene-corina-chiriac-26-10-2016-bogdan-dragomir_01 (P 2016 Radio Romania Regional)

*****

Astăzi, la Radio România Regional în cadrul emisiunii „Muzica Unei Generaţii Perene” sărbătorim o mare artistă a scenei muzicale româneşti dar şi cu realizări internaţionale deosebite – Doamna CORINA CHIRIAC! Îi spunem şi noi cu drag LA MULŢI ANI şi îi dorim sănătate şi multe bucurii!

„Parfumul străzilor (Radu Şerban/C. Cârjan)” – Înregistrări din Fonoteca Radio România, solistă Corina Chiriac.

Este foarte dificil şi nepotrivit să prezinţi în doar câteva fraze activitatea artistică excepţională, de peste 50 de ani de succese şi realizări, în România şi în străinătate a interpretei de muzică uşoară CORINA CHIRIAC – actriţă, compozitoare, autoare de versuri, moderator şi realizator de emisiuni de radio şi de televiziune. 

foto-corina-chiriac-600www-agentiadepresarador-ro

Deşi spaţiul acordat acestei rubrici este limitat, cu ajutorul colegilor mei de la Agenţia de Presă RADOR a Societăţii Române de Radiodifuziune, cărora le mulţumesc cu acest prilej pentru profesionalismul cu care ne informează constant şi complet despre activitatea marilor personalităţi cultural-artistice ale României, am încercat să vă ofer, foarte pe scurt câteva repere ale activităţii artistice ce poartă semnătura Corinei Chiriac, toate acestea ilustrate cu piese muzicale compuse special pentru domnia sa şi interpretate în stilul său inegalabil, binecunoscut publicului meloman!

„Un amic (Corina Chiriac/Corina Chiriac)” – Înregistrări din Fonoteca Radio România interpretată de Corina Chiriac.

Corina Angela Chiriac s-a născut pe 26 octombrie 1949, la Bucureşti. Tatăl său, apreciatul compozitor Mircea Chiriac (1919-1994), a fost profesor de armonie şi contrapunct la Catedra de Compoziţie şi Dirijat a Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, iar mama sa, Elisabeta Chiriac (1920-2002), profesoară de pian la acelaşi Conservator. În anul 1955 se înscrie la Şcoala de muzică nr.1 din Bucureşti, unde studiază vioara, ca instrument principal şi pianul ca instrument secundar, avându-l ca profesor la vioară pe Maestrul George Manoliu. A urmat apoi cursurile liceale la Liceul Special de Muzică nr.1 din Bucureşti, clasa de vioară, sub îndrumarea unor prestigioase nume ale muzicii româneşti, iar clasa a XII-a la Liceul Sf. Sava, absolvită cu diplomă de bacalaureat, în anul 1967.

În anul 1965, interpreta de muzică uşoară Corina Chiriac debutează radiofonic la Casa de cultură a studenţilor „Grigore Preoteasa” din Bucureşti, în cadrul concursului „Debuturi”, unde obţine premiul de popularitate pentru cel mai tânăr concurent, cu două compoziţii proprii – “Plouă” şi “Iubeşte viaţa” şi cu melodia “Pe valea Prahovei” de George Grigoriu.

Strada Speranţei (Vasile Veselovschi/Mihai Maximilian) de pe albumul „80 de ani de muzică” (C – Radio România, P 2006 Roton) interpretată de Corina Chiriac.

Între anii 1967 şi 1972 parcurge studiile superioare ale Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale din Bucureşti, la clasa de actorie, avându-i printre profesori pe Constantin Moruzan, Mihai Mereuţă, Mony Gellelter şi Adriana Piteşteanu, iar Diploma de Stat este obţinută cu rolul „Baba Rada-Zâna Lacului” din feeria poetului şi dramaturgului V. Alecsandri – “Sînziana şi Pepelea“, în regia lui Alexandru Tocilescu. Corina Chiriac a făcut parte din generaţie cu alţi mari actori de succes precum George Mihăiţă, Florin Zamfirescu, Gelu Colceag, Tamara Creţulescu sau Mircea Diaconu.

„Ea rămâne o artistă (Corina Chiriac/Mihai Maximilian)” – Înregistrări din Fonoteca Radio România, interpretată de Corina Chiriac .

În 1967, în calitate de actriţă, debutează la Teatrul de Comedie din Bucureşti, cu un rol secundar în piesa “Sfântul”, de Eugen Barbu, în regia Sandei Manu. Pe perioada studenţiei joacă la Teatrele Cassandra, Comedia şi Giuleşti, în piese de teatru precum „Sfântul”, “Căsătoria” sau “Platonov”. 

În perioada 1968-1970 apare în interpretări muzical-literare în cadrul clubului de presă al Casei de cultură a studenţilor Grigore Preoteasa care îi aduc primele cronici favorabile în presa vremii.

În anul 1970 debutează la concursul TV „Steaua fără nume”, cu melodiile “Valurile Dunării”, o arie din opereta “My Fair Lady” şi piesa din repertoriul francez “Il est mort le soleil”.

„Valurile Dunării” (Ivanovici/Aurel Felea) de pe albumul „80 de ani de muzică” (C-Radio România, P 2006 – Roton) interpretată de Corina Chiriac.

În mai 1970 obţine Premiul I al Juriului şi Premiul I al Publicului, la cea de-a IV-a ediţie a “Concertului Speranţelor” din Bucureşti. Debutul său internaţional se produce în perioada 16-25 august 1970 la “Zilele culturii române” în Polonia, unde a participat alături de artişti precum Constanţa Cîmpeanu, Irina Loghin şi Dorin Anastasiu.

În perioada 2–6 martie 1971 reprezintă România la cea de-a IV-a ediţie a Festivalului Internaţional “Cerbul de aur” de la Braşov, unde obţine din partea juriului internaţional Trofeul “Cerbul de bronz” (Locul III), intrepretând melodiile “Inimă nu fi de piatră”, de Edmond Deda şi “Va veni o clipă”, de Paul Urmuzescu.

„Inimă, nu fii de piatră! (Edmond Deda/Harry Negrin)” de pe albumul produs de Jurnalul National, vol. 28 (C-Electrecord, P 2007 Intercont Music / Înreg. live Festiv. Internaţ. Cerbul de Aur 1971) interpretată de Corina Chiriac.

„Va veni o clipă (P.Urmuzescu/M. Dumbravă)” de pe albumul produs de Jurnalul National, vol. 28 (C-Electrecord, P 2007 Intercont Music – înreg. live din Festiv. Internaţ. Cerbul de Aur 1971) interpretată de Corina Chiriac.

În anul 1972 primeşte un rol secundar în primul serial de televiziune produs în România, “Muşatinii”, realizat de Sorana Coroamă Stanca dupa trilogia lui Barbu Ştefănescu Delavrancea.

Participă pentru prima oară la Festivalul naţional de muzică uşoară “Mamaia” la ediţia 1972 (25 – 27 iulie) cu melodiile “Cine spune că-i uşor ?” (Paul Mihăescu/Fred Firea) cu care obţine Menţiune, „A-ntinerit romanţa” (Aurel Giroveanu /Felea)  – care obţine Premiul III, “Pasăre de apă” (Radu Şerban/Gh. Vâlcu), “Chemare” (Liviu Marcovici/Daniella Caurea), “Dulcele târg al ieşilor” (Richard Stein/M. Djentenirov)  – Menţiune. Dealtfel, între anii 1972 şi 1988, Corina Chiriac participă la toate ediţiile Festivalului de la Mamaia. Tot în anul 1972 începe şi colaborarea cu Studioul Estival Radio Vacanţa al Societăţii Române de Radiodifuziune.

„Opriţi timpul (Mario Panas/Mihai Dumbravă)” – înregistrări din Fonoteca Radio România, interpretată de Corina Chiriac.

În august 1972 are loc, la cinematograful “Patria” din Bucureşti, premiera filmului “Aventuri la Marea Neagră” în regia lui Savel Stiopul, în care Corina interpretează rolul principal feminin, jucând alături de Florin Piersic. În anul 1974 este admisă prin concurs la Teatrul Giuleşti, ca actriţă, iar în anul 1975 participă ca tânăr solist vocal la trei Festivaluri Internaţionale: în iunie – “Orfeul de Aur” Bulgaria – unde obţine Diploma de onoare, în august – Festivalul de la Sopot – Polonia – unde obţine Premiul 1, iar în septembrie – Festivalul de la Dresda – unde obţine Premiul III.

În anul 1976 participă la Festivalul Internaţional Lira Bratislavei, la care obţine diploma de onoare. Un an mai târziu reprezintă România la Friedrich Stadt Palast, una dintre cele mai reprezentative săli de concert din Berlin în cadrul spectacolului „Heiss und Kalt”.

„C’est si bon (H. Betti/A. Hornez)” de pe albumul produs de Jurnalul National, vol. 28 (C-Electrecord, P 2007 Intercont Music) interpretată de Corina Chiriac (înreg. live de la Friedrichstadpalast – 1986).

corina-chiriac-www-rador-ro

În 1979 reprezintă România la Festivalul Internaţional de filme de televiziune cu primul recital color al TVR “Eu sunt Corina “ în regia Sandei Balaban, producător fiind regretatul realizator de televiziune Tudor Vornicu. Între anii 1989-1994 artista se stabileşte temporar în SUA unde concertează dar frecventează şi diferite şcoli pentru reorientarea sa profesională, iar în anul 1991, Federaţia internaţională de organizare a festivalurilor, prin preşedintele său profesorul Armando Moreno, îi conferă artistei Diploma şi Medalia de Onoare pentru 20 de ani de activitate artistică internaţională.

„Pentru tot ce-a fost, îţi mulţumesc! (Horia Moculescu/Eugen Rotaru)” de pe albumul „The best romanian pop music” / vol.3 (Licenta UCMR-ADA/ P 2006 Star Media Music) interpretată de Corina Chiriac.

Solista revine în ţară în anul 1994 când hotărăşte să rămână definitiv în România, iar din anul 1995 îşi reia activitatea de solist vocal la posturi de televiziune româneşti, activând şi ca producător de talk-show-uri, sau emisiuni matinale la TVR, Tele 7 abc, ProTV şi posturi de radio – Radio Total şi Radio România Cultural. În anul 1998 este aleasă expert asociat al Comisiei Naţionale UNESCO România precum şi membră a clubului UNESCO alături de alte personalităţi artistice, medicale, literare. 

În anul 2003, Casa de discuri Electrecord produce vol. 1 din cele mai frumoase melodii româneşti de muzică uşoară ale solistei Corina Chiriac , precum şi un dublu album CD intitulat “Bucureştii de altădată”, cuprinzând parte dintre cele mai frumoase lucrări simfonice româneşti ale regretatului compozitor şi profesor de armonie şi contrapunct care a fost Mircea Chiriac.

„Unde erai ? (Marius Ţeicu/Saşa Georgescu)” de pe albumul produs de Jurnalul National, vol. 28 (C-Electrecord, P 2007 – Intercont Music, înregistrare din anul 1981) interpretată de Corina Chiriac & Marius Ţeicu.

„Vacanţa Mare (Ion Cristinoiu/Eugen Rotaru)” – înregistrări din Fonoteca Radio România, interpretată de Corina Chiriac.

Președintele României Ion Iliescu i-a conferit artistei Corina Chiriac, la 10 decembrie 2004, Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, Categoria B – „Muzică”, „pentru contribuțiile deosebite în activitatea artistică și culturală din țara noastră, pentru promovarea civilizației și istoriei românești”. În anul 2005 Corina Chiriac face o călătorie de peste 7 luni în Brazilia şi Argentina, unde definitivează nuvelele şi povestirile care fac parte din primul volum de literatură originală a artistei, intitulat “Buscando el Amor“, apărut în octombrie 2006.

Din anul 2008 este moderator al unei emisiuni duminicale de divertisment la postul Naţional TV – „Să v-amintiţi duminica”, iar din septembrie 2014 realizează emisiunea „Opriți timpul!” pe acelaşi post TV. Pe plan discografic, în anul 2010 lansează la casa de producţie CAT MUSIC albumul O ROCHIE DE MIREASĂ, pe muzica unui artist de excepţie – compozitorul Nicolae Caragia, interpretare vocală şi versuri – Corina Chiriac! Acest album muzical a obţinut „Premiul pentru Cel mai bun album de muzică uşoară” la Ediţia a IX-a a Premiilor Muzicale Radio România Actualităţi!

„Rossignol De Moscou (Nicolae Caragia/Corina Chiriac)” de pe albumul „O rochie de mireasă” (P&C 2010 – CAT MUSIC) interpretată de Corina Chiriac şi Nicolae Caragia.

Emisiunea MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE a fost realizată cu sprijinul Agenţiei de Presă RADOR, tvr.ro, corinachiriac.ro, Wikipedia.org şi cu materiale jurnalistice muzicale din arhiva personală. Ne reîntâlnim şi săptămâna viitoare cu alţi interpreţi de valoare aniversaţi sau comemoraţi, însă până atunci, realizatorul emisiunii – Bogdan Dragomir de la microfon şi Florin Bordeiaşu din regia de emisie vă doresc tuturor multă sănătate şi audiţie plăcută pe frecvenţele Radio România Regional!

În finalul emisiunii, de pe cel mai recent dublu album realizat la Casa de discuri EUROSTAR în anul 2015, intitulat „Hai, hai lângă mine stai!”, tot pe muzica lui Nicolae Caragia, vă propun să ascultăm în premieră la Radio România Regional – piesa intitulată chiar aşa „Hai, hai lângă mine stai!” – muz. N.Caragia, text Corina Chiriac /Marian Stere interpretată de Corina Chiriac!

„Hai, hai lângă mine stai! (Nicolae Caragia/Corina Chiriac, Marian Stere)” de pe albumul „Hai, hai lângă mine stai!”(C&P 2015 – Eurostar) interpretată de Corina Chiriac.

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

Muzica Unei Generaţii Perene – ANDA CĂLUGĂREANU

Publicat de Bogdan Dragomir, 24 octombrie 2016, 12:41 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:56

Aici puteti asculta varianta audio a emisiunii Muzica Unei Generaţii Perene – ANDA CĂLUGĂREANU (Realizator – Bogdan Dragomir, Regia de emisie – Florin Bordeiaşu) – P 2016 Radio România Regional.

*****

Bun gasit la o nouă întâlnire cu muzica uşoară românească! Astăzi, la rubrica MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE aniversăm 70 ani de la naşterea îndrăgitei ANDA CĂLUGĂREANU – actriţă şi interpretă de muzică uşoară şi folk ! 

Anda Călugareanu – „Portocala” (Marius Ţeicu/Ovidiu Dumitru) de pe albumul „80 de ani de muzică” Disc 4 – Prod. C – Radio Romania & P – 2008 Roton.

 Anda Călugăreanu pe numele adevărat Anca Miranda Călugăreanu (n. 24 octombrie 1946, Bucureşti – d. 15 august 1992) a fost o actriţă şi interpretă de muzică uşoară şi folk, a fost un om de televiziune, a fost un om ce… „Nu obosea niciodată, nu se dădea bătută nici atunci când lacrimi grele îi ardeau obrajii şi sufletul” (Ioana Bogdan – realizator TVR). A avut șansa de a se face cunoscută prin prezentarea la un concurs organizat de unul din ansamblurile artististice ale Armatei, pentru ocuparea unui post de solistă. Aici a fost remarcată de Mircea Crișan care a insistat până tânăra pe jumătate armeancă a primit postul de solistă. Tot Crişan este cel care i-a propus numele de scenă Anda, pentru a evita cacofonia Anca Călugăreanu. „Să fi avut vreo 16-17 ani când s-a prezentat la un concurs organizat de unul din ansamblurile artististice ale Armatei, pentru ocuparea unui post de solistă”, îşi aminteşte comicul Mircea Crişan. Concursul fusese organizat de formă: comandantul ansamblului, colonelul Costoli, nu putea să-şi angajeze altfel fata, aspirantă la statutul de vedetă a muzicii. Când în comisie s-au discutat prestaţiile concurentelor şi a fost propus numele „pilei”, Crişan a protestat, amintindu-le colegilor de „una, Călugăreanu, o cântăreaţă care s-a prezentat precum cele profesioniste”. Deși în aparență, micuță și fragedă, era extrem de ambițioasă, tenace și încăpăţânată şi nu a renunţat la visul de a deveni actriţă cu patalama, în ciuda celor nouă eşecuri la examenul de admitere la Institutul De Arta Teatrală și Cinematografie. În anii ’60 Cornel Fugaru o alege ca solistă în formația Sincron și începe să aiba o carieră uimitoare în muzică. Prima apariţie mai importantă a fost cu formaţia Sincron, la Sala Palatului din Bucureşti, în anul 1965. A colaborat ani de-a rândul la Cenaclul Flacăra.

Anda Călugăreanu – „Revino” (Cornel Fugaru/Liviu Tudor Samuilă) de pe albumul SYNCRON – CD 4 (1965-1966) – Copyright 1966 Cornel Fugaru.

O perioadă destul de îndelungată a format, împreună cu actorii Dan Tufaru, cu care a şi fost căsătorită, şi Florian Pittiş, un trio muzical-cupletistic, care, în regia lui Alexandru Bocăneţ, a fost unul dintre punctele de atracţie ale spectacolelor de estradă ale Televiziunii Române. „Leopoldina Bălănuţă a invitat-o să recite alături de ea la Teatrul Mic”, povesteşte Florian Pittis. Anda iubea foarte mult teatrul, dar era prea scundă pentru Institut. A dat de nenumarate ori la institut şi de fiecare dată, era respinsă din cauza înălţimii. Dar nu s-a lăsat până n-a intrat, în 1984. “Orice i se întâmpla în viaţă, nu voia să se ştie că suferă. N-am văzut-o niciodată plângând. Extraordinar om, prieten, coleg, artist, soţie, mamă… Blestemul vieţii ei: întotdeauna a luat lucrurile de la capăt”, a consemnat pentru nemurire Florian Pittiş.

Rămân celebre cupletele sale alături de Toma Caragiu… din arhiva TVR.

A luat parte la numeroase festivaluri şi turnee în ţară şi peste hotare. A participat la Festivalul Cerbul de Aur, ediţia a II-a (1969), unde a luat menţiune. A participat la Festivalul de muzică uşoară românească Mamaia – ediţia a VII-a (1972), unde a câştigat Premiul de interpretare alături de Aurelian Andreescu, Doina Badea, Corina Chiriac, Mihai Constantinescu, Cornel Constantiniu, Dida Drăgan, George Enache, Stela Enache, Marina Voica, Petre Geambaşu. (Wikipedia.org)

Anda Călugăreanu – „În rândul patru banca de la geam!” (Temistocle Popa/Mircea Block) de pe albumul „…frumoasele mele lalele” Melodii de Temistocle Popa – C&P 2001 Electrecord.

Interviu cu Anda Călugăreanu înainte de participarea la Festivalul Muzical Internaţional de la Knokke (Belgia), realizat de Televiziunea Română (Copyright 1972 TVR) în anul 1972 la Aeroportul Otopeni! (SURSA: Youtube.com)

După 1990, recăsătorită cu Alexandru Medeleanu din 1986, părea că în sfârșit și-a găsit liniștea, şi-a împrumutat vocea personajului Oache din Filmul Maria Mirabela (regia: Ion Popescu-Gopo, 1981), iar mai târziu a moderat emisiunea matinală pentru copii „Club Anda”, alături de păpuşa Omidée, dar …viaţa nu o iartă – avea cancer la plămâni și trecea prin chinuri groaznice. Ultima dorinţă a ei a fost „să facem în aşa fel încât lumea să n-o uite” (Alexandru Medeleanu). În ultimii ani de viaţă a fost chiar şi profesoară de actorie. Voia să imprime discuri speciale cu muzică pentru copii. Începuse deja să strângă materiale. Şi-ar mai fi dorit un disc cu muzică uşoară. Avea proiecte de emisiuni TV… Însă, aşa cum spunea I.L. Caragiale, „Norocul e prea puţin şi lumea prea multă”. Iar Anda Călugăreanu nu a avut norocul să mai trăiască. (Sursa: Jurnalul Naţional-Ediţie de colecţie/Anda Călugăreanu)

Anda Călugăreanu – „N-am noroc (Ion Cristinoiu/Mihai Dumbravă)” de pe albumul Ion Cristinoiu – „Te aşteaptă un om” (C&P 2000 Electrecord).

*****

Ne reîntâlnim şi săptămâna viitoare cu alţi interpreţi de valoare aniversaţi sau comemoraţi, însă până atunci, realizatorul emisiunii – Bogdan Dragomir  vă doreşte tuturor multă sănătate şi audiţie plăcută pe frecvenţele Radio România Regional! (www.www.radioromaniaregional.ro)

Surse: wikipedia.org, Agenţia de Presă RADOR, arhiva personală.

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

Muzica Unei Generaţii Perene – AUREL MANOLACHE

Publicat de Bogdan Dragomir, 5 octombrie 2016, 10:40 / actualizat: 22 iunie 2023, 10:00

Bun găsit la o nouă întâlnire cu mari artişti, muzicieni români şi creaţia lor artistică inegalabilă doar aici la Radio România Regional, pe www.www.radioromaniaregional.ro în cadrul emisiunii MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE!

Anul acesta, Maestrul AUREL MANOLACHE, „tataia copiilor” cum îl alintau cu drag participanţii la cel mai important festival muzical pentru copii din România în perioada 2001-2010, ar fi împlinit 85 de ani! În calitate de fost colaborator al Maestrului şi reprezentant al co-producătorului acestui festival din acea perioadă – Societatea Română de Radiodifuziune – dar şi în calitate de membru al juriilor de preselecţie a celor mai talentaţi copii din întreaga ţară, preselecţii organizate şi susţinute cu sprijinul Reţelei Studiourilor Regionale – Radio România Regional, îi aduc împreună cu colegii mei un sincer omagiu şi ne îndreptăm gândurile bune către sufletul său mare, profesionalismul său deosebit şi dorinţa nemărginită de a promova copiii talentaţi şi creaţia muzicală românească de calitate!

Vă oferim în minutele următoare, cu sprijinul colegei noastre Mona Vîlceanu de la Radio România Iaşi, ultimul interviu realizat cu Maestrul AUREL MANOLACHE înainte de trecerea în nefiinţă, în data de 7 martie 2010. (C & P 2010 Fonoteca de Aur RADIO ROMÂNIA).

Aurel Manolache

Aurel Manolache s-a născut pe 5 octombrie 1931, la Galați și a decedat pe data de 9 martie 2010. Trecerea sa în neființă a reprezentat o pierdere mare pentru Constanța, Aurel Manolache și regretatul său frate, Gelu Manolache, lăsându-și amprenta creatoare asupra orașului. În 1950, după absolvirea liceului, s-a angajat ca dirijor la Orchestra Populara “Valurile Dunării” din Galați (1950-52). A fost apoi dirijor la Ansamblul de Cântece și Dansuri al orașului Galați (1952-54), profesor suplinitor de muzică la școala Medie de Marină din Galați (1953-55), profesor la școala Metalurgică din Galați (1954-56), dirijor și director la Teatrul de Estradă din Galați (1954-56). În 1956 se mută la Constanța unde devine dirijor la Teatrul Marinei Militare din Constanța (1956-59), dirijor și șef de secție estradă la Teatrul de Stat din Constanța (1959-69), prim dirijor și director la Teatrul Fantasio din Constanța (al cărui fondator este) (1969-90). Aurel Manolache revine la conducerea Teatrului Fantasio din 2002, pentru încă doi ani, până la desființarea sa, în 2004. Aurel Manolache a fost și un apreciat compozitor de muzică ușoară. El a devenit membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România în anul 1968.

„Ale tale” (muzica Aurel Manolache, text Ovidiu Dumitru) este singura melodie interpretată în duet de cei doi monştri sacri ai muzicii uşoare româneşti: Margareta Pâslaru şi Dan Spătaru. Varianta în limba spaniolă cântată de cei doi mari artişti pe scena Festivalului Internaţional Varadero (Cuba, decembrie 1967) a fost singura melodie care a purtat numele acestui eveniment şi i-a transformat pe Margareta Pâslaru şi pe Dan Spătaru în adevaratele vedete ale ediţiei din acel an. (http://margaretapaslaru-legendasimit.blogspot.ro/2011/01/margareta-paslaru-sapte-ani-la-rand-pe.html)

„Ale Tale” – muzica Aurel Manolache, text Ovidiu Dumitru, interpreţi Margareta Pâslaru şi Dan Spătaru, C & P – Electrecord.

Piesele sale au fost cântate de Margareta Pâslaru, Corina Chiriac, Cătălin Crișan, Loredana Groza sau Dan Spătaru. Julio Iglesias a ales să interpreteze, în 1969, la Festivalul „Cerbul de Aur„, piesa „Ale tale”, piesă compusă de Maestrul Manolache.

Aurel Manolache a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural, clasa a II-a (1981), cu opt premii la Festivalul Național de Muzică Ușoară de la Mamaia și cu patru premii ale Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. A dirijat și numeroase spectacole și ediții ale Festivalului Național de Muzică Ușoară de la Mamaia. În anul 2001 Aurel Manolache a inițiat Festivalul “Mamaia Copiilor” (al cărui director general a fost în perioada 2001-2010) împreună cu compozitorul Dumitru Lupu (directorul artistic al festivalului). (https://ro.wikipedia.org/wiki/Aurel_Manolache).

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.