Programul „Școli Prietenoase cu Natura” a ajuns la a 6-a ediție. Până pe 7 noiembrie, școlile se pot înscrie în cel mai dinamic și interactiv program de educație pentru natură.
Programul se adresează tuturor cadrelor didactice și nu este nevoie să fie profesori de biologie pentru a îndruma elevii în proiect.
Prin acest program, organizatorii își propune să apropie elevii de natură prin activități practice desfășurate în spațiul verde al școlilor, precum: hrănirea păsărilor în timpul iernii, îmbogățirea spațiului verde cu plante care oferă resurse de hrană, posibilități de adăpostire și reproducere a viețuitoarelor.
„Deschidem înscrierile pentru cea de-a șasea ediție a celui mai important program de educație derulat de Societatea Ornitologică Română, „Școli prietenoase cu natura”. Și în acest an școlar ne dorim să creștem numărul micilor iubitori de păsări și natură.
Nevoia unui astfel de program de educație este evidentă, cifrele din ultima ediție fiind relevante: peste 21.000 de elevi participanți din 320 de școli din toate județele țării. Este cu atât mai remarcabil, cu cât vorbim de un an în care pandemia de COVID-19 a bulversat considerabil sistemul nostru de educație. Dar tot ea, pandemia, ne-a arătat fără echivoc dependența noastră de natură, care a fost mai ușor de conștientizat odată ce ne-a fost îngreunat accesul direct la ea.
Astfel, cu toate constrângerile și provocările generate de noua stare de fapt, considerăm că este important să continuăm educația pentru natură. Fie și numai pentru că studiile arată clar că sănătatea fizică și psihică, performanțele academice și coeziunea socială sunt îmbunătățite semnificativ atunci când copii intră frecvent în contact cu elementele naturale.
Prin activitățile din proiect sperăm să plantăm sămânța din care, peste ani, să răsară cât mai mulți oameni conștienți de locul lor în natură, alături de alte viețuitoare. Iar acțiunile lor să fie ghidate de empatie și înțelegere pentru tot ceea ce este viu, fără a pune tot timpul interesele speciei umane pe primul loc.”, se arată în comunicatul SOR.
Activitățile sunt astfel gândite încât să poată fi derulate atât fizic, la școală, dar și online, de acasă, dacă situația o impune din nou. Coordonatorul poate adapta conținutul la specificul școlii sau al claselor.
Trei elevi ai unui liceu din municipiul Constanţa, reţinuţi pentru tentativă de viol!
Foto: Sursa foto: Radu Șofran/Bucuresti FM
Publicat de Andra Radu,
23 octombrie 2021, 14:00 / actualizat: 23 octombrie 2021, 16:59
Trei elevi ai unui liceu din municipiul Constanţa au fost reţinuţi. Aceștia ar fi încercat să violeze o colegă, în vârstă de 16 ani, de la aceeaşi unitate şcolară, pe holul instituției de învățământ, a informat, astăzi, Inspectoratul de Poliţie Judeţean.
Cei trei suspecţi, reţinuţi pentru 24 de ore, au vârstele de 15, 16, respectiv 17 ani.
„În urma investigaţiilor efectuate de către poliţişti din cadrul Biroului de Investigaţii Criminale al Poliţiei municipiului Constanţa, la data de 22 octombrie a.c., au fost puse în aplicare trei mandate de aducere, pe numele a trei tineri, de 15, 16, respectiv 17 ani. După administrarea probatoriului în cauză, cei trei au fost reţinuţi, pentru 24 de ore, sub aspectul săvârşirii tentativei la infracţiunea de viol”, se arată într-un comunicat de presă transmis de IPJ Constanţa.
Pe 18 octombrie, o tânără de 16 ani a sesizat poliţia că ar fi fost agresată sexual de mai mulţi tineri, în timp ce se afla pe holul liceului la care studiază, fiind deschis în acest caz un dosar de urmărire penală.
12 unităţi de învăţământ din judeţul Galaţi au orele cu prezenţă fizică suspendate în urma creşterii infectărilor cu COVID-19 în rândul elevilor şi profesorilor, potrivit datelor centralizate şi publicate de Inspectoratul Şcolar Judeţean.
Este vorba despre două unităţi de învăţământ din municipiul Galaţi, două din municipiul Tecuci, una din oraşul Târgu Bujor şi câte una din localităţile Umbrăreşti Deal, Măstăcani, Costache Negri, Ghidigeni, Odaia Manolache, Cosmeşti Vale şi Fârţăneşti, unde cursurile se desfăşoară online.
În total, în judeţul Galaţi un număr de 258 de clase desfăşoară cursuri online.
Conform datelor prezentate de Prefectura Galaţi, în municipiul reşedinţă incidenţa cumulată la 14 zile a cazurilor de infectare SARS-CoV-2 este de 8,17/1.000 de locuitori.
Elevii din România, fruntaşi la studiul limbilor străine!
Foto: Sursa foto: Bucurestifm
Publicat de Andra Radu,
24 septembrie 2021, 15:50 / actualizat: 24 septembrie 2021, 17:54
În 2019, 59% dintre elevii din învăţământul general secundar superior au studiat două sau mai multe limbi străine în UE, cea mai ridicată proporţie fiind în Luxemburg, Franţa, Estonia, România, Cehia şi Finlanda, arată datele publicate vineri de Eurostat.
În rândul statelor membre UE, toţi elevii din învăţământul general secundar superior studiau în 2019 două sau mai multe limbi străine în Luxemburg şi Franţa. Urmează, cu o proporţie de 99%, elevii din Estonia, România, Cehia şi Finlanda. Ei sunt urmaţi de elevii din Slovacia (98%), Croaţia (95%) şi Slovenia (92%).
În contrast, în Grecia doar 1% dintre elevii din învăţământul general secundar superior studiau două sau mai multe limbi străine în 2019, un nivel scăzut fiind înregistrat şi în Portugalia (6%), Irlanda (12%), Italia (25%) şi Spania (27%).
În 2019, engleza era în UE cea mai studiată limbă străină în învăţământul general secundar superior (96% din elevi), pe locurile următoare fiind spaniola (26%), franceza (22%), germana (20%) şi italiana (3%).
În rândul limbilor străine din afara UE, cea mai studiată era rusa (3%), în special în Estonia (68%), Letonia (57%), Lituania (30%) şi Bulgaria (24%).
Noul an şcolar 2021 – 2022 a început astăzi, cu prezenţă fizică la cursuri în cea mai mare parte a unităţilor de învăţământ din România, dar cu măsuri de protecţie sanitară în contextul creşterii numărului de infectări zilnice cu SARS-CoV-2.
Pentru cei aproximativ 2.900.000 de elevi şi preşcolari cursurile anului şcolar 2021 – 2022 se vor derula pe parcursul a 34 de săptămâni, începând cu data de 13 septembrie.
Semestrul I va avea 14 săptămâni (din 13 septembrie până în 22 decembrie 2021), iar semestrul al II-lea – 20 de săptămâni (din 10 ianuarie şi până pe 10 iunie 2022).
În perioada 25 – 31 octombrie, elevii claselor din învăţământul primar şi copiii din grupele de preşcolar sunt în vacanţă.
Vacanţa de iarnă este programată în perioada 23 decembrie 2021 – 9 ianuarie 2022.
În semestrul al II-lea, vacanţa de primăvară va fi în perioada 15 aprilie – 1 mai.
Programul naţional „Şcoala altfel” se va desfăşura în perioada 8 – 14 aprilie 2022.
Aproape 80% dintre elevi şi profesori vor ca anul acesta orele să se desfăşoare fizic, la şcoală, iar jumătate dintre elevi îşi doresc ca profesorii să facă lecţiile mai atractive, mai interactive, conform sondajului „Nevoile şi aşteptările elevilor şi profesorilor pentru anul şcolar 2021-2022”, realizat de Fundaţia World Vision România.
Atât elevii, cât şi profesorii vor mai mulţi bani pentru educaţie.
În topul dorinţelor elevilor de la sistemul de învăţământ sunt activităţile extraşcolare, infrastructura adecvată, digitalizarea şi un climat şcolar sigur, fără bullying. Copiii îşi doresc de la părinţi să fie ajutaţi la teme, să fie susţinuţi emoţional, dar şi material. 1 din 5 copii au spus că ar vrea să aibă rechizite, haine, mâncare sau bani pentru transport şcolar.
Pe de altă parte, profesorii vor ca educaţia să fie finanţată corespunzător, mai mult de jumătate dintre ei vor salarii majorate, investiţii în infrastructură, digitalizare, cursuri atât pentru a preda mai bine materia, cât şi pentru a interacţiona mai bine cu elevii. În plus, cadrele didactice îşi doresc să fie adoptată şi implementată o strategie pe 5-10 ani, iar aceasta să conţină paşi clari despre cum poate fi modernizată educaţia din România.
De la elevi, profesorii îşi doresc ca aceştia să aibă o atitudine pozitivă faţă de şcoală (să fie mai atenţi la ore, să îşi facă temele, să răspundă/să pună întrebări), iar aproape 70% dintre profesori îşi doresc ca părinţii să fie mai implicaţi în procesul de educaţie. De asemenea, 70% dintre profesori şi-ar dori ca meseria de cadru didactic să fie mai respectată şi valorizată.
„După un an şi jumătate de şcoală în care elevii din mediile defavorizate nu au avut acces la educaţie, rata abandonului şcolar riscă să explodeze, iar aşteptările elevilor şi profesorilor sunt foarte mari. Deşi o prioritate pe buzele tuturor, educaţia este de multe ori lăsată pe ultimul loc, lucru care reiese clar şi din finanţarea alocată. Din păcate, în comunităţile unde noi mergem zi de zi sunt elevi care muncesc în gospodărie în loc să meargă la şcoală, elevi care se duc flămânzi la culcare şi care încep anul şcolar fără rechizite sau cărţi. Cei care îşi doresc să ajute astfel de copii o pot face prin donaţii prin SMS cu textul ‘SPERANTA’ la 8864 sau direct pe pagina World Vision România: https://bit.ly/2X9EYGj”, afirmă Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.
Principalele aşteptări ale elevilor din mediul rural de la sistemul de învăţământ în acest an şcolar:
74% dintre elevi îşi doresc ca orele să se desfăşoare fizic, la şcoală
52% vor lecţiile să fie predate într-un mod mai interactiv, să îi captiveze
40% îşi doresc să existe mai multe activităţi extraşcolare, cursuri cu ajutorul cărora ar putea învăţa ceva interesant, excursii, diverse personalităţi să fie invitate la ore
38% dintre elevi ar vrea ca profesorii să fie mai apropiaţi de ei, să comunice mai bine cu ei
33% dintre elevi vor să se modernizeze şcoala – să aibă mobilier nou, căldură, aer condiţionat, destule clase în care să se desfăşoare orele, toaletele să fie curate
32% vor acces la tehnologie si digitalizare: acces la internet, un laborator cu calculatoare/cu mai multe calculatoare în şcoală, proiectoare, imprimante
27% îşi doresc să nu mai aibă teme pentru acasă
24% ar vrea să nu mai fie bullying în şcoli
Principalele aşteptări ale elevilor de la familie în acest an şcolar:
47% îşi doresc ca părinţii să-i ajute la lecţii sau atunci când nu înţeleg ceva
34% îşi doresc să fie întrebaţi de părinţi şi cum se simt la şcoală (nu doar ce au învăţat), cum le vorbesc colegii, să le fie ascultate problemele cu înţelegere şi răbdare
32% ar vrea să fie întrebaţi de părinţi sau persoanele care îi au în grijă ce au făcut la şcoală
31% şi-ar dori să nu mai fie comparaţi cu colegii lor
29% ar vrea ca părinţii să nu-i mai critice când nu iau notele dorite de aceştia
20% ar vrea ca adulţii din jur să facă astfel încât să poată ajunge zilnic la şcoală: să aibă rechizite, haine, mâncare, acces sau bani pentru transport
12,6% ar vrea ca părinţii/alţi adulţi să facă rost de un telefon/tabletă/laptop pentru momentele în care orele se desfăşoară online
8% îşi doresc să nu mai fie nevoie să muncească în loc să merg la şcoală
Principalele aşteptări ale profesorilor de la sistemul de învăţământ în acest an şcolar:
88% vor ca şcoala să se desfăşoare fizic anul acesta
67% dintre profesori ar vrea să se aloce un procent mai mare din PIB pentru educaţie
63% vor ca salariile cadrelor didactice să fie majorate
62% vor să crească investiţiile în modernizarea şcolilor existente şi deschiderea de şcoli/corpuri noi acolo unde este cazul
57% ar vrea sa crească investiţiile în digitalizarea şcolilor
56% ar vrea să fie adoptată o strategie pe 5-10 ani, iar aceasta să conţină paşi clari despre cum poate fi modernizată educaţia din România
52% vor să aibă acces continuu la cursuri pentru perfecţionare atât în ceea ce priveşte predarea materiei cât şi în privinţa modulului în care interacţionează cu elevii
40% şi-ar dori să se aloce mai puţin timp pentru crearea de strategii şi mai mult implementării celor existente deja
32% vor sa se schimbe programa şcolară; 25,7% vor să nu se mai schimbe programa şcolară
30% dintre profesori şi-ar dori ca pregătirea viitoarelor cadre didactice să fie făcută mai serios, programa din universităţile de profil să fie actualizată, iar, în final, selecţia cadrelor didactice sa fie mai riguroasă
23% dintre cadrele didactice vor ca specialiştii din mediul privat (experţi în anumite domenii, dar care nu sunt profesori- scriitori, ingineri, istorici, biologi, informaticieni, fizicieni, chimişti) să se implice mai mult în crearea programei şcolare astfel încât aceasta să fie adaptată cerinţelor de pe piaţa muncii
21% vor să fie mai susţinuţi şi motivaţi de către managementul şcolii
Principalele aşteptări ale profesorilor de la elevi şi părinţi în acest an şcolar:
82% vor ca elevii să aibă o atitudine pozitivă faţă de şcoală (să fie mai atenţi la ore, să îşi facă temele, să răspundă/să pună întrebări);
68% îşi doresc ca părinţii să fie mai implicaţi în procesul de educaţie
66% vor ca profesia de cadru didactic să fie mai respectată şi valorizată
55% ar vrea să nu mai existe bullying între elevi, să fie mai mult respect între aceştia
49% vor ca elevii să nu mai lipsească de la ore
40% ar vrea ca elevii să se implice mai mult în activităţi extraşcolare
37% vor ca elevii sa fie mai disciplinaţi, cu mai multă toleranţă şi respect faţă de profesori
Acest sondaj a fost derulat de către World Vision România pe circa 1000 de respondenţi din mediul rural.
Toate cele 424 de unităţi de învăţământ preşcolar din judeţul Braşov vor începe cursurile pe 13 septembrie, în scenariul 1, cu prezenţa fizică a elevilor, a transmis Inspectoratul Şcolar Judeţean. De asemenea,, aproximativ jumătate din personalul încadrat în acestea au fost vaccinate împotriva COVID-19.
Conform purtătorului de cuvânt al ISJ Braşov, Valentin Bucur, peste 98% dintre clădirile în care se desfăşoară activităţile cu copiii şi elevii deţin autorizaţii sanitare de funcţionare, pentru celelalte urmând a fi obţinute în următoarea perioadă.
La data începerii cursurilor, 48,4% din totalul personalului încadrat în unităţile şcolare este imunizat COVID-19, procentul cadrelor didactice de predare fiind mai mare.
În învăţământul preuniversitar braşovean sunt încadrate la acest moment 5.742 de cadre didactice de predare şi 2.200 de cadre didactice auxiliare şi personal nedidactic.
În judeţ, în anul şcolar 2021-2022, vor funcţiona: 215 grădiniţe, 40 de şcoli primare, 101 gimnaziale, 43 de colegii, licee şi şcoli profesionale, 4 şcoli postliceale, un centru de excelenţă, 5 centre de educaţie incluzivă, 15 cluburi ale elevilor şi cluburi sportive şcolare.
În şcolile primare din Uniunea Europeană există, în medie, 14 elevi la un învăţător.
Clasele din România sunt cele mai numeroase, în condiţiile în care în anul 2019 erau aproape 20 de elevi la un învăţător, iar în Grecia erau 8,7 elevi la un învăţător, arată datele publicate marţi de Eurostat.
În total, în anul 2019, în UE erau două milioane de învăţători (85% femei şi 15% bărbaţi) şi 24,5 milioane de elevi în învăţământul primar.
Ţările cu cel mai ridicat număr de elevi pentru un singur învăţător sunt: România (19,4 elevi), Franţa (18,8 elevi) şi Cehia (18,7 elevi). La polul opus sunt Grecia (8,7 copii), Luxemburg (9 copii) şi Polonia (9,6 elevi).
Numărul mediu de elevi pentru un singur învăţător a scăzut uşor în UE de la 13,6 elevi în 2018 la 13,5 elevi în 2019. O tendinţă similară s-a înregistrat şi în România, de la 19,5 elevi în 2018 la 19,4 elevi în 2019.
Prima zi de şcoală, un moment important pentru cei mai mici elevi din lume şi pentru părinţii lor, a fost amânată din cauza COVID-19 pentru 140 de milioane de copii, conform estimărilor unei noi analize a UNICEF publicate într-o perioadă în care vacanţa de vară ia sfârşit în multe părţi ale lumii.
Potrivit estimărilor, opt milioane dintre aceşti elevi au aşteptat peste un an de zile şi continuă să aştepte prima zi de şcoală cu prezenţă fizică, deoarece trăiesc în zone în care şcolile s-au închis pe durata pandemiei.
„Prima zi de şcoală este un moment important din viaţa unui copil, deschizându-i calea spre învăţare şi creştere personală, un drum ce îi va schimba viaţa. Majoritatea dintre noi îşi amintesc numeroase detalii mărunte — cu ce eram îmbrăcaţi, numele învăţătoarei, lângă cine am stat. Însă, pentru milioane de copii, această zi importantă a fost amânată pe termen nedefinit”, a afirmat Directorul executiv al UNICEF, Henrietta Fore.
„Odată cu reluarea cursurilor în multe părţi ale lumii, milioane de copii de clasa întâi aşteaptă de peste un an să vadă cum arată o sală de clasă. Este posibil ca milioane de alţi copii să nu vadă deloc o sală de curs în acest semestru. În cazul celor mai vulnerabili, creşte simţitor riscul de a nu pune niciodată piciorul într-o sală de clasă.”
Clasa întâi pune bazele întregului proces de învăţare, introducând elevii în tainele cititului, ale scrisului şi ale matematicii. Este, de asemenea, o perioadă în care cursurile cu prezenţă fizică îi ajută pe copii să devină independenţi, să se adapteze noilor rutine şi să dezvolte relaţii importante cu cadrele didactice şi colegii.
Cursurile cu prezenţă fizică permit, de asemenea, cadrelor didactice să identifice şi să abordeze carenţele educaţionale, problemele de sănătate mintală şi abuzul care ar putea afecta negativ bunăstarea copiilor.
În 2020, şcolile din lumea întreagă au fost închise complet timp de 79 de zile de şcoală, în medie. Însă, în cazul a 168 de milioane de elevi, după declanşarea pandemiei, şcolile au rămas închise aproape tot anul. Chiar şi acum, mulţi copii se confruntă cu un al doilea an în care le va fi întreruptă educaţia, lucru fără precedent.
Consecinţele închiderii şcolilor – regresul şcolar, disconfortul psihic, neefectuarea vaccinurilor, riscul crescut de abandon şcolar, exploatarea copilului prin muncă şi căsătoriile timpurii – vor fi resimţite de către numeroşi copii, mai ales de către cei mai mici, aflaţi într-o etapă de dezvoltare critică.
Deşi ţările din lumea întreagă fac demersuri pentru asigurarea educaţiei la distanţă, cel puţin 29% dintre elevii de ciclu primar nu beneficiază de aceasta. Pe lângă lipsa resurselor necesare pentru a învăţa la distanţă, este posibil ca cei mai mici elevi să nu poată participa din cauza lipsei de sprijin pentru utilizarea tehnologiei, a unui mediu de învăţare ineficient, a presiunii de a se ocupa de sarcinile gospodăreşti sau a obligaţiei de a munci.
Studiile arată că experienţele şcolare pozitive din această perioadă de tranziţie determină viitoarele rezultate obţinute de copii în plan social, emoţional şi educaţional. Totodată, copiii care acumulează carenţe educaţionale în primii ani de şcoală rămân, de obicei, în urmă pe toată durata şcolarizării lor, iar decalajul creşte pe parcursul anilor. Numărul anilor de şcoală ai unui copil afectează în mod direct şi viitoarele venituri ale acestuia.
Dacă nu se iau măsuri pentru reducerea riscurilor, Banca Mondială estimează că această generaţie de elevi va înregistra o pierdere de 10 trilioane de dolari la nivelul câştigurilor de-a lungul timpului. S-a dovedit că demersurile pentru eliminarea decalajului educaţional implică nişte costuri mai reduse şi sunt mai eficiente dacă se realizează mai din timp, precum şi că investiţiile în educaţie susţin redresarea, creşterea şi prosperitatea economică.
UNICEF îndeamnă guvernele să redeschidă, cât mai repede cu putinţă, şcolile pentru derularea cursurilor cu prezenţă fizică şi să ofere elevilor metode eficiente de recuperare a cunoştinţelor. Împreună cu Banca Mondială și UNESCO, UNICEF îndeamnă guvernele să se concentreze pe trei priorităţi cheie privind recuperarea materiei în şcoli:
Programe ţintite pentru a readuce toţi copiii şi tinerii la şcoală, acolo unde pot accesa servicii personalizate, care să le satisfacă nevoile educaţionale, medicale, psihosociale şi de altă natură;
Educaţie remedială eficientă pentru a-i ajuta pe elevi să recupereze materia pierdută;
Sprijin oferit cadrelor didactice pentru eliminarea carenţelor şcolare şi integrarea tehnologiilor digitale în actul didactic.
„Prima zi de şcoală este o zi a speranţei şi a posibilităţilor — o zi pentru un început bun. Însă nu toţi copiii au parte de un început bun. Unii copii nici măcar nu încep şcoala,” a afirmat Fore.
„Trebuie să redeschidem şcolile pentru derularea cursurilor cu prezenţă fizică cât mai repede cu putinţă şi trebuie să eliminăm negreşit decalajele educaţionale pe care le-a creat această pandemie. Dacă nu vom face acest lucru, unii copii s-ar putea să nu recupereze niciodată decalajul.”
În săptămânile următoare, UNICEF va continua mobilizarea partenerilor săi şi a publicului larg pentru a se asigura că această criză a educaţiei nu devine o catastrofă educaţională. Campaniile online şi offline vor mobiliza liderii lumii, cadrele didactice şi părinţii în jurul unei cauze comune: redeschiderea şcolilor pentru derularea cursurilor cu prezenţă fizică cât mai repede cu putinţă. Este în joc viitorul celor mai vulnerabili copii ai lumii.
Doi elevi suceveni, Maurizio Pavel şi Dragoş Andrei Sîrghi, vor reprezenta România la Olimpiada Internaţională de Astronomie şi Astrofizică, după ce s-au calificat în lotul naţional.
Maurizio Pavel, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare” din Suceava, obţinut medalia de aur şi trofeul „Învingător la proba observaţională” la categoria Seniori 2 (elevi din clasele XI-XII), având cel mai mare punctaj dintre toţi elevii la această probă.
Dragoş Andrei Sîrghi, elev în clasa a X-a la Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare” Suceava, a obținut medalia de aur la categoria de vârstă Seniori S1 (clasele IX-X).
Festivitatea de premiere a etapei naţionale a Olimpiadei de Astronomie şi Astrofizică a Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava a avut loc luni, 9 august 2021.
În urma acestei olimpiade s-au selectat elevii lotului naţional care vor reprezenta România la Olimpiada Internaţională de Astronomie şi Astrofizică, şi care, anul acesta, se va desfăşura la Bogota, în Columbia, în perioada 14-21 noiembrie.
Aproximativ una din trei țări în care școlile sunt sau au fost închise nu a implementat încă programe remediale după închiderea școlilor în contextul pandemiei de COVID-19, conform unui „Sondaj privind răspunsurile sistemelor naționale de educație la închiderea școlilor din cauza COVID-19” realizat la nivel global de către UNESCO, UNICEF, Banca Mondială și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
În același timp, doar o treime din țări iau măsuri pentru evaluarea pierderilor din procesul de învățare în ciclurile de învățământ primar și secundar inferior – în principal, țările cu venituri mari.
„Evaluarea pierderilor din procesul de învățare este primul pas esențial către reducerea consecințelor. Este extrem de important ca țările să investească în evaluarea magnitudinii unor astfel de pierderi, pentru a implementa măsurile remediale adecvate”, a declarat Silvia Montoya, Directorul Institutului de Statistică al UNESCO.
Mai puțin de o treime din țările cu venituri mici și medii au raportat că toți elevii s-au întors la școală în mod fizic, crescând astfel riscul apariției de pierderi în procesul de învățare și de abandon școlar.
Însă majoritatea țărilor au raportat folosirea a cel puțin unei forme de sprijin pentru a încuraja elevii să se întoarcă la școală, inclusiv implicarea comunității, monitorizarea elevilor prin intermediul școlii, modificarea serviciilor pentru apă, salubritate și igienă, stimulente financiare și revizuirea politicilor de acces în școală.
„Educația remedială este esențială pentru a ajuta acei copii care au lipsit de la școală să ajungă la zi cu materia și să reducă pierderile pe termen lung din procesul de învățare. Acest lucru necesită un efort urgent pentru a stabili nivelurile de învățare ale elevilor din prezent și a colecta date de calitate pentru a le integra în practicile din sălile de clasă, după cum s-a preconizat în Inițiativa privind datele calitative ale educației încheiat de UNICEF, UNESCO și Banca Mondială”, a subliniat Jaime Saavedra, Directorul pentru educație la nivel global al Băncii Mondiale.
Sondajul documentează modul în care țările monitorizează și reduc pierderile din procesul de învățare, adresând provocarea de a redeschide școlile și de a dezvolta strategii de educare de la distanță. În total, 142 de țări au răspuns la sondajul care acoperă perioada cuprinsă între luna februarie și luna mai 2021 și acoperă ciclul de învățământ preșcolar, primar, secundar inferior și secundar superior.
„Educația de la distanță a reprezentat o ancoră de salvare pentru mulți copii din lume în perioada în care școlile au fost închise. Dar pentru cei mai vulnerabili, chiar și aceasta era inaccesibilă. Este imperativ să readucem fiecare copil în clasă acum. Dar nu ne putem opri acolo; redeschiderea în condiții mai favorabile înseamnă implementarea de programe de recuperare pentru a ajuta elevii să ajungă la zi cu materia și asigurarea că le vom acorda prioritate fetelor și copiilor vulnerabili în toate eforturile depuse”, a declarat Directorul pentru educație al UNICEF la nivel global, Robert Jenkins.
Constatările cheie ale sondajului includ:
1. Țările au răspuns prin numeroase măsuri pentru reducerea posibilelor pierderi din procesul de învățare cauzate de închiderea școlilor: aproximativ 40% dintre țări au prelungit anul școlar și un procent similar dintre țări a prioritizat anumite secțiuni ale programei școlare. Însă peste jumătate din țări au raportat că nu au fost făcute și nici nu se vor face ajustări;
2. Multe țări și-au îmbunătățit standardele de sănătate și de siguranță de la centrele de examinare. Cu toate acestea, 28% din țări au anulat examinările pentru ciclul secundar inferior și 18% dintre țări au făcut acest lucru pentru ciclul secundar superior;
3. Verificarea sau revizuirea politicilor de acces era rară, în special pentru fete – un motiv de îngrijorare, din moment ce fetele prezintă cel mai mare risc de a nu se întoarce la școală în țările cu venituri mici și medii la limita inferioară;
4. Țările cu venituri mici întârzie în implementarea chiar și a celor mai de bază măsuri pentru a asigura întoarcerea la școală. De exemplu, doar sub 10% au raportat faptul că au suficient săpun, apă curată, instalații igienico-sanitare și măști, în comparație cu 96% dintre țările cu venituri mari.
Sondajul oferă informații de asemenea despre implementarea și eficiența educației de la distanță și a sprijinului aferent, la peste un an de la pandemie. Rezultatele arată că:
1. Majoritatea țărilor au întreprins mai multe acțiuni pentru a oferi educație de la distanță: emisiunile de televiziune și radio au fost mai populare în țările cu venituri mici, în timp ce țările cu venituri mari au oferit platforme de învățare online. Însă peste o treime din țările cu venituri mici și medii inferioare au raportat că mai puțin de jumătate din elevii din ciclul primar au beneficiat de acestea;
2. Asigurarea asimilării și a implicării necesită strategii de învățare de la distanță potrivite contextului, implicare parentală, susținere și din partea profesorilor, asigurarea faptului că fetele și alți copii marginalizați nu sunt neglijați. De asemenea, necesită generarea unui volum consistent de date privind eficiența educației de la distanță. În timp ce 73% dintre țări au evaluat eficiența a cel puțin unei strategii de educare de la distanță, încă sunt necesare dovezi mai bune pentru eficiență în cele mai dificile contexte.
„Este imperativ să găsim dovezi mai multe și mai bune cu privire la eficiența educației de la distanță, în special în contextele cele mai dificile, și să susținem dezvoltarea politicilor de învățare de la distanță”, a declarat Andreas Schleicher, Director în cadrul Directoratului OECD pentru educație și abilități.
În 2020, școli din toată lumea au fost închise complet pentru toate cele patru nivele de educație, în medie timp de 79 de zile școlare, reprezentând aproximativ 40% din totalul de zile școlare calculate în medie în țările OCDE și G20. Cifrele variau de la 53 de zile în țările cu venituri mari până la 115 zile în țările cu venituri mici și medii inferioare.
În România, potrivit Evaluării rapide a situației copiilor și familiilor în contextul pandemiei de COVID-19, realizată de UNICEF în prima jumătate a anului 2020, accesul limitat la internet și accesul limitat la echipamente IT au fost cele mai menționate bariere pentru copii în furnizarea serviciilor în educație.
Pentru a aborda problema îngrijorătoare a pierderilor din procesul de învățare, UNICEF în România a inițiat un dialog cu Ministerul Educației în vederea co-organizării unui workshop cu toate părțile interesate relevante, care să aibă ca rezultat stabilirea unui plan sustenabil de acțiuni pe termen mediu și lung pentru educație remedială.
Cererea pentru finanțare crește, concurând cu alte sectoare, în timp ce veniturile publice scad. Cu toate acestea, 49% dintre țări au crescut bugetul pentru educație în 2020 față de 2019, în timp ce 43% și-au menținut bugetul constant. Finanțarea este prevăzută să crească în 2021, având în vedere că peste 60% dintre țări plănuiesc să mărească bugetul pentru educație în comparație cu 2020.
Aceste constatări consolidează importanța redeschiderii școlilor, a educației remediale și a unor sisteme de educație de la distanță mai eficiente, care să poată face față mai bine viitoarelor crize și să permită tuturor copiilor să beneficieze de acestea.
În plus, constatările arată că evaluarea pierderilor din procesul de învățare cauzate de închiderea școlilor în contextul pandemiei de COVID-19 reprezintă un efort critic pentru majoritatea țărilor și pentru partenerii de dezvoltare, evidențiat prin parteneriatul încheiat recent între UNESCO, UNICEF și Banca Mondială cu privire la Inițiativa privind datele calitative ale educației.
Sondajul este pe aceeași linie cu proiectul Misiune: recuperarea educației 2021 în cadrul căruia Banca Mondială, UNESCO și UNICEF colaborează pentru a susține țările implicate pentru ca acestea să ia toate măsurile posibile pentru a planifica, a prioritiza și a se asigura că toți elevii se întorc la școală; că școlile iau toate măsurile necesare pentru a se redeschide în siguranță; că elevii beneficiază de cursuri remediale eficiente și de servicii complete, pentru a-i ajuta să recupereze pierderile din procesul de învățare și a le spori bunăstarea generală; iar profesorii lor sunt pregătiți și susținuți, pentru a îndeplini necesitățile elevilor în materie de educație.
Astăzi au fost publicate rezultatele finale, după soluţionarea contestaţiilor, de absolvenţii clasei a VIII-a care au susţinut probele între 22 şi 25 iunie.
Aproximativ 77% dintre candidaţii la Evaluarea Naţională au avut medii peste 5, în timp ce 132 de candidaţi au avut media 10, informează Ministerul Educaţiei.
La proba de Limba şi literatura română, 103.805 candidaţi (84%) au încheiat examenul cu note mai mari sau egale cu 5, iar dintre aceştia, 482 de candidaţi au obţinut nota 10.
La Matematică, 83.129 de candidaţi au primit note mai mari sau egale cu 5, iar dintre aceştia, 1.505 candidaţi au obţinut note de 10.
La Limba şi literatura maternă, 7.619 candidaţi au primit note mai mari sau egale cu 5, iar 123 de candidaţi au obţinut note de 10.
Au fost eliminaţi din cauza unor tentative de fraudă cinci elevi, lucrările acestora fiind notate cu 1.
În 2020 s-a înregistrat cea mai mică rată de promovabilitate la BAC din ultimii 6 ani, de doar 62.9%. În 2021, după un an complet de școală online, 51% dintre elevi fac meditații particulare de pregătire pentru BAC sperând sperând să compenseze lipsurile cauzate de pandemie, în timp ce 9.4% dintre profesori oferă acum elevilor și posibilitatea de pregătire online, potrivit studiului Digital Nation despre Impactul meditațiilor în nota de la Bacalaureat, la care au participat peste 1.800 elevi și profesori.
Dimensiunea industriei meditațiilor nu mai este o noutate, însă noile date Digital Nation arată o corelație directă între accesul la pregătire suplimentară și rezultatele atât individuale, cât și naționale, la Bacalaureat.
Studiul demonstrează că elevii care „reușesc”, în general, să atingă performanțe la BAC sunt cei care fac meditații particulare: chiar profesorii declară că 72% dintre elevii cu media peste 8 la BAC fac meditații și ca acestea ridică în medie nota elevului la BAC cu 2-3 puncte. De aceeași părere sunt și 59% dintre elevi, care îi consideră puternic dezavantajați pe colegii lor care nu își permit costurile orelor de pregătire suplimentară.
Pentru 54.9% dintre elevi, meditațiile private sunt deosebit de necesare în pregătirea pentru examenele importante, iar nevoia de pregătire suplimentară este resimțită acut în special de către elevii care dau BAC-ul anul acesta, care sunt puternic nemulțumiți de cum s-a desfășurat școala online în pandemie: 27% dintre aceștia declară că au nevoie de meditații mai ales pentru a înțelege ce s-a predat la clasă.
Având în vedere situația pandemiei și a creșterii învățământului digital, o nouă nișă ce promite să accesibilizeze accesul la meditații crește impresionant. Apetitul pentru meditații online este maxim pentru aproape jumătate dintre elevii din România, iar peste 72% dintre ei folosesc și internetul ca sursa complementară de învățare.
La rândul lor, 30.8% dintre profesori consideră că meditațiile online sunt mai avantajoase pentru cei care le susțin, deși doar 13.2% dintre profi consideră că meditațile online sunt avantajoase și pentru elevi.
„Faptul că atât de mulți elevi au nevoie de meditații și că, în același timp, sunt deja obișnuiți cu școala online ar trebui să ne dea de gândit dacă nu cumva e momentul perfect să trecem, la nivel național, atât învățământul remedial cât și meditațiile și într-o formă digitală, accesibilă tuturor.”, susține Iris Ursea, coordonatorul programului Gata de Bac, ințiat de Digital Nation.
Pentru a testa ideea unei reforme digitale în industria meditațiilor, Digital Nation a creat Gata de Bac, un program pilot, prin care profesori de top oferă ședințe complete de pregătire de grup la materii cheie precum Limba Română și Matematică, pentru un sfert din costul normal al unei singure ședințe de pregătire.
În programul Gata de Bac, Teodor Florin Stoica antrenează online peste 130 de elevi simultan, din peste 32 de localități, pentru examenul de BAC la matematică. Atât webinariile, cât și testările și exercițiile sunt automatizate, iar învățarea vine din arhitectura tip peer to peer learning, specifică învățământului în Vest.
Principalele diferențe remarcate de el în rândul elevilor care fac pregatire online este că se simt mai odihniți, mult mai puțin stresați și intimidați, simt că au mai mult curaj să răspundă când sunt în incinta camerei lor și se pot concentra mai bine.
În plus, pentru cei 7.2% dintre elevii care au încercat deja meditațiile online experiență de învățare digitală este una completă, care are ca principal beneficiu faptul că explicațiile se pot revedea oricând și că totul este organizat în mod eficient și la îndemână.
„Vremurile pe care le trăim nu îi mai ajută pe copii să se organizeze, aici ivindu-se cel mai important rol al „meditatorului”. Copiii nu sunt capabili să-și structureze materia pentru examen în același timp în care școala îi solicită extrem de mult. Sistemul de meditații este unul complementar, nu paralel, cu sistemul de educație standard.
Pentru elevii care nu sunt în ani terminali meditațiile sunt un soi de mentenanță, însă pentru cei de clasa a XII a este mult mai mult de atât, ce eficientizează pregătirea la nivel de time management, organizare, planning – skill-uri care nu sunt predate nicăieri la școală.”, este de părere Teodor Florin Stoica, meditator în cadrul programului Gata de Bac.
Gata de Bac oferă un parcurs complet de pregătire online, structurat pentru examenele la Limba și Literatura Română și Matematică, acces la o comunitate de 25+ profesori de specialitate care oferă suport online 24/24 elevilor, precum și posibilitatea ca elevii să interacționeze și să lucreze în grupe și să se bucure de funcționalitățile clasice ale platformelor de învățare online precum arhivă, istoric, notificări, automatizări, chat etc.
Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a se va desfăşura în perioada 22 iunie – 4 iulie 2021. Un număr de 131.177 de absolvenţi ai clasei a VIII-a, dintre care 12.006 în municipiul Bucureşti, sunt înscrişi pentru susţinerea examenului, conform situaţiei centralizate de către Ministerul Educaţiei.
Examenul începe marţi, 22 iunie, cu proba scrisă la Limba şi literatura română. Joi, 24 iunie, se va desfăşura proba la Matematică. Proba la Limba şi literatura maternă va avea loc vineri, 25 iunie.
Primele rezultate vor fi afişate marţi, 29 iunie, până la ora 14:00 (în centrele de examen). Contestaţiile pot fi depuse în zilele de 29 iunie (în intervalul orar 16:00 – 19:00) şi 30 iunie (în intervalul orar 8:00 – 12:00). Acestea pot fi transmise şi prin mijloace electronice.
Candidaţii care depun/transmit contestaţiile prin mijloace electronice completează, semnează şi depun/transmit tot prin mijloace electronice şi o declaraţie-tip în care se menţionează faptul că au luat cunoştinţă că nota acordată ca urmare a soluţionării contestaţiei poate modifica, după caz, nota iniţială, prin creştere sau descreştere. Pentru candidaţii minori, documentele sunt semnate şi de către părinţii/reprezentanţii legali ai acestora.
Rezultatele finale vor fi afişate sâmbătă, 4 iulie.
Absolvenţii învăţământului gimnazial care, în contextul măsurilor stabilite privind combaterea răspândirii virusului SARS-CoV-2, au fost în izolare/carantină sau care, din alte motive justificate cu certificat medical, nu pot finaliza/participa la probele de examen pot susţine aaceste probe în etapa specială, programată în perioada 5 – 12 iulie, precedată de etapa de înscriere (28 iunie – 2 iulie). Dacă aceştia au participat la una sau mai multe probe de examen, dar nu au putut finaliza examenul, li se recunosc probele desfăşurate în perioada 22-25 iunie 2021.
Accesul candidaţilor, cu respectarea măsurilor de siguranţă epidemiologică în vigoare, este permis în intervalul orar 8:00 – 8:30.
Examenul se va desfăşura în 3.850 de centre de examen, iar probele încep la ora 9:00, când candidaţii vor primi broşura cu subiectele şi hârtie ştampilată pentru ciorne. Precizăm că, la probele scrise ale Evaluării Naţionale – 2021, candidaţii primesc subiectele sub formă de broşură, putând să solicite şi pagini suplimentare dacă este cazul.
Timpul de redactare a subiectelor din cadrul fiecărei probe scrise este de 120 de minute calculate după cele 15 minute alocate pentru completarea casetei de identificare.
Candidaţii trebuie să aibă asupra lor un act de identitate şi instrumente de scris cu cerneală sau pastă albastră pentru redactarea lucrărilor scrise. Pentru executarea schemelor şi a desenelor pot folosi şi creion negru.
Probele sunt monitorizate audio-video.
Intrările/ieşirile, precum şi sensul de deplasare pe coridoare, vor fi semnalizate corespunzător şi dezinfectate în mod regulat.
În sălile de clasă în care se desfăşoară probele, locurile se stabilesc astfel încât să existe între candidaţi o distanţă de 1 metru unul faţă de celălalt, pe rânduri şi între rânduri. În situaţia în care acest lucru nu se poate realiza, se va asigura distanţarea maximă posibilă.
Fiecare persoană care intră în şcoală va primi câte o mască la sosire şi, dacă solicită, şi la plecare. Sălile de clasă vor avea dezinfectanţi pentru mâini.
În incinta centrului de examen va fi purtată, obligatoriu, masca de protecţie. Colectarea măştilor purtate se va face în locuri special amenajate şi semnalizate. Este interzis schimbul de obiecte personale.
Centrele de examen vor beneficia de asistenţă medicală.
Ministerul Educaţiei pune la dispoziţia celor interesaţi o linie TELVERDE – 0800801100 – pentru sesizarea eventualelor nereguli privind desfăşurarea Evaluării Naţionale. Numărul va fi disponibil în perioada 22 – 26 iunie, între orele 8:00 – 16:00, iar vineri, 19 iunie, între orele 8:00 -14:00.
Comunicarea rezultatelor obţinute se face anonimizat, atât în centrele de examen, cât şi pe site-ul evaluare.edu.ro. Vor fi utilizate coduri individuale care înlocuiesc numele şi prenumele candidaţilor şi care au fost distribuite candidaţilor, pe bază de semnătură de primire, la prima probă susţinută.
Consiliul Judeţean al Elevilor Constanţa îndeamnă elevii să ofere feedback profesorilor!
Foto: Sursa foto: bucurestifm
Publicat de Andra Radu,
15 iunie 2021, 10:30 / actualizat: 15 iunie 2021, 15:00
Elevii au câştigat dreptul de a oferi feedback semestrial anonim profesorilor lor, acest lucru s-a întâmplat foarte rar în unităţile de învăţământ.
La începutul lunii iunie, ministrul Educaţiei a semnat ordinul pentru aprobarea metodologiei de acordare a feedbackului semestrial, menită să faciliteze dialoguri reale în sălile de la clasă, cu privire la calitatea actului educaţional, aşa cum este el perceput de elevi.
După încheierea situaţiei şcolare, profesorii diriginţi vor notifica elevii cu privire la perioada în care vor oferi feedback.
Ulterior, beneficiarii direcţi ai educaţiei vor completa un formular anonim (în format fizic sau online), care va cuprinde itemi referitori la încurajarea, de către profesor, a participării elevilor la oră, utilizarea tehnologiei digitale în cadrul orelor de curs, ritmul de parcurge al materiei şi atmosfera generală din cadrul unei ore.
Răspunsurile elevilor vor fi ponderate în funcţie de participarea lor la ore, iar rezultatele vor fi prezentate într-un raport general pe clasă, dar şi într-o dezbatere între elevi şi profesorii lor, la începutul semestrului următor, prin care se vor identifica soluţii pentru rezolvarea problemelor semnalate în fişele de feedback.
„Feedbackul este, cu siguranţă, cel mai relevant şi concludent mecanism prin care profesorul poate vedea nivelul bunăstării elevului la cursuri. Feedbackul nu este nici evaluare, nici monitorizare a activităţii profesorilor, ci este pur şi simplu opinia elevilor referitoare la actul educaţional.
În momentul în care elevul şi profesorul înţeleg că sunt de partea aceleiaşi baricade a educaţiei, feedbackul devine o normalitate, un aspect elementar în definirea unui sistem de învăţământ centrat pe elev şi pe nevoile lui”, a declarat Silviu Morcan, preşedintele Consiliului Judeţean al Elevilor Constanţa.
Elevii de clasa a VIII-a se pot înscrie de astăzi şi până pe 11 iunie pentru a susţine Evaluarea Naţională, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei.
Proba scrisă la Limba şi literatura română se va desfăşura pe 22 iunie, iar proba la Matematică – pe 24 iunie.
Elevii din rândul minorităţilor naţionale vor susţine proba scrisă la Limba şi literatura maternă pe 25 iunie.
Rezultatele vor fi afişate pe 29 iunie, iar contestaţiile vor fi depuse pe 30 iunie.
Rezultatele finale, după contestaţii, vor fi afişate pe 4 iulie.
Zeci de artişti, elevi şi profesori ai Şcolii de Arte „Francisc Hubic” din Oradea vor ieşi vineri după-amiază în Parcul Libertăţii din Oradea, pe malul Crişului Repede, pentru a interacţiona muzical, coregrafic şi plastic în mijlocul orădenilor interesaţi de cultură, într-un eveniment numit „Arta ne uneşte”, organizat de Centrul de Cultură al Judeţului Bihor.
În jur de 70 de artişti, elevi şi profesori, vor participa la acest eveniment, menit să aducă mai aproape actul cultural de cetăţeni, să mediatizeze tinerii artişti de valoare ai oraşului, să le dea ocazia să performeze în public, aptitudine pe care trebuie să şi-o exerseze orice viitor slujitor al artelor.
Evenimentul cultural interactiv „Arta ne uneşte” este organizat de Centrul de cultură al Judeţului Bihor, prin secţia Şcolii de Arte „Francisc Hubic” din Oradea şi Compartimentul de Cercetare, Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale, în parteneriat cu Fundaţia Comunitară Oradea, vineri 4 iunie, între orele 16:00-20:00.
Elevii şi profesorii Şcolii de Arte se pregătesc, în prezent, şi pentru spectacolul de gală oferit la final de an de absolvenţii şcolii, programat pentru data de 24 iunie, la Filarmonica de stat. Cei mai talentaţi absolvenţi de la secţiile Instrumente, Canto, Arte plastice şi Coregrafie îşi vor da concursul pe scenă în acest spectacol-şcoală, iar lucrările celor de la arte plastice vor fi selectate şi prezentate într-o expoziţie comună în holul Filarmonicii.
Toţi elevii din municipiul Alba Iulia revin de astăzi fizic la şcoală, după ce Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Alba a hotărât duminică modificarea scenariului de funcţionare din galben în verde, ca urmare a scăderii ratei de infectare cu COVID – 19.
De la începutul anului şcolar, unităţile de învăţământ din Alba Iulia au funcţionat în scenariul galben.
CJSU Alba a luat duminică în dezbatere solicitările de modificare a scenariilor de funcţionare pentru Colegiul Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan”, Colegiul Tehnic „Apulum”, Colegiul Economic „Dionisie Pop Marţian”, Liceul Tehnologic „Al. Domşa”, Liceul Tehnologic „Dorin Pavel”, Liceul cu Program Sportiv, Liceul de Arte „Regina Maria”, Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Simion Ştefan”, Liceul Teologic Romano Catolic „Grof. Majlath Gusztav Karoly”, Şcoala Gimnazială „Vasile Goldiş”, Şcoala Gimnazială „Avram Iancu”, Şcoala Gimnazială „Ion Agârbiceanu”, Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu” din Alba Iulia, precum şi pentru Şcoala Gimnazială „Lucian Blaga” Ocna Mureş, avizate şi înaintate de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba, respectiv de către Direcţia de Sănătate Publică Alba.
Hotărârea CJSU a ţinut cont de faptul că incidenţa cumulată la 14 zile la nivelul municipiului Alba Iulia este de 0,88/1.000 de locuitori, iar la nivelul oraşului Ocna Mureş de 0,65/1.000 de locuitori.
CJSU a aprobat duminică modificarea scenariilor de funcţionare a unităţilor de învăţământ din scenariul galben în scenariul verde, începând cu data de 31 mai.
Elevii de clasa a II-a vor susţine astăzi proba la Matematică din cadrul Evaluării Naţionale. Proba de Limba română pentru elevii din rândul minorităţilor naţionale se va desfăşura vineri.
„Toate probele se susţin cu prezenţă fizică, indiferent de scenariile în care se află unităţile de învăţământ. Sălile în care se susţin aceste evaluări sunt, de regulă, cele în care elevii îşi desfăşoară activitatea în mod obişnuit. Acestea sunt adaptate în prealabil, după caz, în funcţie de testul planificat, prin eliminarea oricăror materiale didactice care i-ar putea influenţa pe elevi”, precizează Ministerul Educaţiei.
Durata alocată rezolvării acestora este de 30 de minute pentru fiecare test administrat la Evaluarea naţională la clasa a II-a.
Testele sunt evaluate în cadrul unităţii de învăţământ, de către cadrele didactice din respectiva unitate, în termen de cel mult 7 zile de la data susţinerii ultimului test.
„Rezultatele vor fi valorificate strict la nivelul unităţii de învăţământ prin elaborarea planurilor individualizate de învăţare, acolo unde este cazul, respectiv informarea elevilor şi a părinţilor/reprezentanţilor legali asupra stadiului formării şi dezvoltării competenţelor evaluate”, mai precizează sursa citată.
Elevi şi studenţi din şapte judeţe se întrec la concursul „Deşeurile pot fi şi artă”. Evenimentul este organizat online de Facultatea de Ştiinţe Agricole Industrie Alimentară şi Protecţia Mediului din cadrul Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu.
Participanţii vor încărca produsele realizate pe pagina de Facebook dedicată concursului până la 30 mai, urmând ca la 1 iunie să fie declaraţi câştigătorii, potrivit organizatorilor.
Până în prezent au fost încărcate 12 exponate, realizate de elevi şi studenţi din şapte judeţe: Sibiu, Galaţi, Giurgiu, Satu Mare, Suceava, Braşov şi Vâlcea.
„Imaginea trebuie însoţită de numele participanţilor, instituţia de provenienţă (Scoală, liceu/colegiu, universitate/facultate, clasa/anul de studiu, profesorii coordonatori, localitate, judeţ.
Juriul este format din cadre didactice şi studenţi ai ULBS şi sponsori, iar jurizarea va avea două componente, notele juriului şi aprecierile vizitatorilor online, numărul de distribuiri şi numărul de like-uri”, a explicat coordonatorul proiectului, Cristina Moise.
Elevii claselor a VI-a susţin, astăzi, prima probă scrisă, cea la Limbă şi comunicare, din cadrul Evaluării Naţionale. Următoarea probă, cea la Matematică şi Ştiinţele naturii, are loc joi.
Potrivit Ministerului Educaţiei, cele două teste vizează evaluarea competenţelor fundamentale dobândite în ciclul inferior al gimnaziului (V-VI) de cei peste 181.000 de elevi înscrişi în clasa a VI-a la începutul anului şcolar.
Evaluarea competenţelor fundamentale dobândite în ciclul primar (la finalul clasei a IV-a / EN IV) are următorul calendar:
Limba română (18 mai),
Matematică (19 mai),
Limba maternă (20 mai).
Probele scrise la Limba română şi Limba maternă din cadrul evaluării din clasa a II-a (EN II) sunt programate în data de 25 mai. Testele de citire la aceste discipline vor fi susţinute în data de 26 mai.
Proba de Matematică este programată în data de 27 mai, în timp ce proba de Limba română (scris şi citit) pentru elevii din rândul minorităţilor naţionale se va desfăşura în data de 28 mai.
„Toate probele se susţin cu prezenţă fizică, indiferent de scenariile în care se află unităţile de învăţământ. Sălile în care se susţin aceste evaluări sunt, de regulă, cele în care elevii îşi desfăşoară activitatea în mod obişnuit. Acestea sunt adaptate în prealabil, după caz, în funcţie de testul planificat, prin eliminarea oricăror materiale didactice care i-ar putea influenţa pe elevi”, se arată în comunicatul Ministerului Educației.
Testele sunt evaluate în cadrul unităţii de învăţământ, de către cadrele didactice din respectiva unitate, în termen de cel mult 7 zile de la data susţinerii ultimului test.
În municipiul Iaşi, elevii vor începe, de luni, să înveţe în scenariul verde. Decizia a fost adoptată astăzi, în şedinţa Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Iaşi.
„Scenariul verde” presupune participarea zilnică a tuturor preşcolarilor şi elevilor în unităţile de învăţământ, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie.
Scenariul de funcţionare poate fi modificat săptămânal în funcţie de evoluţia epidemiologică de la nivelul unităţii administrativ-teritoriale.
Primarul Mihai Chirica a spus că, începând de luni toate cadrele medicale şcolare vor fi prezente în unităţile de învăţământ. Acesta atrage atenţia că pandemia nu s-a încheiat.
„Rata de infectare în oraşul nostru are o tendinţă de scădere, dar – atenţie! – pandemia nu s-a încheiat! Prin urmare, este limpede că un ritm susţinut de vaccinare şi respectarea normelor de siguranţă sanitară sunt calea de a reveni la normalitate.
În aceste condiţii, îi rog pe toţi ieşenii să menţină acelaşi respect pentru sănătatea comunităţii, ca o garanţie a reîntoarcerii la deprinderile fireşti de care avem atâta nevoie. Iar dacă acest an şcolar a fost în mare măsură afectat de pandemie, sper ca măcar finalul acestuia să se încadreze în firescul pe care ni-l dorim cu toţii.
Încă o dată, le urez succes tuturor copiilor la reîntoarcerea la şcoală, profesorilor şi părinţilor le doresc multă putere şi răbdare, asigurându-i pe toţi că municipalitatea va fi mereu un susţinător al educaţiei ieşene.Şcoala are prioritate!”, a mai declarat primarul Mihai Chirica.
Repartizarea computerizată a elevilor de clasa a VIII-a va avea loc la finalul lunii iulie, după o sesiune suplimentară a Evaluării Naţionale, destinată copiilor care nu se pot prezenta la cea normală din motive medicale, a anunţat ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.
„Este vorba de o sesiune suplimentară pentru Evaluarea Naţională. Atâta vreme cât elevii de clasa a XII-a care, din păcate, nu se vor putea prezenta din motive medicale în sesiunea normală de Bacalaureat au în acest an o a doua şansă în cea de-a doua sesiune de Bacalaureat, în toamna acestui an, este normal să fim preocupaţi de dreptul elevilor de clasa a VIII-a care vor să susţină examenul de Evaluare Naţională, dar care, din păcate, nu se vor putea prezenta în sesiunea normală.
Deci, pentru a asigura şi celor de clasa a VIII-a dreptul la o sesiune suplimentară, am organizat acea sesiune suplimentară. În mod firesc, repartizarea la liceu se va putea face după ce vom fi încheiat şi cea de-a doua sesiune suplimentară pentru cei care susţin Evaluarea Naţională”, a precizat ministrul.
El a subliniat că decizia organizării unei sesiuni suplimentare are în vedere interesul elevilor.
„Măsura este luată pentru a da şansa elevilor de clasa a VIII-a de a se prezenta la Evaluarea Naţională, dacă, fără să fie vina lor, (…) nu pot din motive medicale”, a spus Cîmpeanu.
Şcoala se reia de mâine, după patru săptămâni de vacanţă de care s-au bucurat majoritatea elevilor.
Vor reveni la cursuri cu prezenţa fizică absolut toţi copiii din grădiniţe, din învăţământul primar, inclusiv clasa pregătitoare, a precizat din nou ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu, iar în localităţile unde rata de infectare este sub unul la mie se vor întoarce în clase şi elevii de gimnaziu şi de liceu.
Potrivit celor mai noi date oficiale, sunt acum 1.800 de astfel de localităţi colorate în verde pe harta incidenţei COVID.
Pentru celălalte 1.400 de localităţi, unde rata de infectare este mai mare, elevii din clasele a V-a, a VI-a, a VII-a, a IX-a, a X-a şi a XI-a vor relua cursurile online.
Elevii claselor terminale vor merge la şcoală începând din 10 mai.
Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” Brăila, în colaborare cu Asociaţia Culturală „Leviathan” organizează concursul „Vreau să devin reporter!”. Acesta este adresat elevilor cu vârsta cuprinsă între 8 şi 14 ani.
„În perioada actuală, în societatea în care trăim, jurnaliştii sunt mesageri importanţi ai faptelor de zi cu zi, adevăraţi paznici ai adevărului care ne asigură toate informaţiile de care avem nevoie. În intenţia de a sugera copiilor o viitoare profesie, cu mari implicaţii în societate, am iniţiat acest concurs ca un promotor al educaţiei generaţiei tinere de astăzi, prin care să le oferim oportunităţi nebănuite”, potrivit unui comunicat de presă transmis de organizatori.
Înscrierile în concurs au început astăzi, 26 aprilie, şi se vor încheia pe data de 28 mai, iar toţi cei interesaţi trebuie să folosească formularul următor https://forms.gle/zXMHnKbH5i63BY8E8.
„Există pe lume milioane de motive prin care puteţi realiza un reportaj filmând obiective importante din oraşul vostru, filmând ceva ciudat şi misterios, filmând un peisaj mirific sau o joacă între copii. Puteţi filma ce doriţi, cu condiţia ca materialul să nu conţină cuvinte vulgare sau violente. Puteţi lua un interviu unui prieten, mămicilor voastre, educatorului de la şcoala unde învăţaţi, unui vecin sau unui om important din urbea voastră. Materialul poate fi realizat prin cât mai multe mijloace: aparatul de filmat, telefonul, microfonul, carneţelul de reporter şi creionul pentru însemnări. Imaginaţia vă aparţine”, precizează organizatorii.
Reportajele sau interviurile pot fi trimise la concurs sub formă de film sau înregistrare audio, ambele nu mai mult de 5 minute, sau scris, nu mai mult de două pagini A4, Times New Roman, 12, la adresa sectiacopiibjbraila@gmail.com.
Vor fi acordate premii pentru două secţiuni: 8-10 ani şi 11-14 ani, premiile urmând să se atribuie separat pentru reportaje sau interviuri filmate, înregistrări audio sau scrise. De asemenea, se vor oferi şi premii speciale, iar cele mai reuşite lucrări vor fi făcute publice.
Cercetaşii României, prin Centrul local „Nufărul alb” Brăila, organizează acţiunea de ecologizare „Fără plastic în Insula Mare a Brăilei”. Vor participa elevi de la clasa I până la clasa a XII-a, care s-au oferit ca voluntari pentru a curăţa pădurea de deşeuri.
„Aşa cum fiecare îşi face curăţenie în propria casă înainte de Paşte, noi ne-am hotărât să facem acelaşi lucru în casa noastră comună, adică în natură. Pentru cercetaşi, natura este ca un cămin, ajutaţi-ne să avem grijă de căminul nostru fie participând la ecologizare alături de noi, fie păstrând cu grijă curăţenia de fiecare dată când vă petreceţi timpul afară”, spune organizatoarea campaniei, Daniela Ioan, în anunţul de promovare a evenimentului.
Voluntarii vor avea asigurate materialele necesare pentru a curăţa pădurea. Acţiunea de ecologizare va avea loc pe 24 aprilie, de la ora 10:00.
88 de elevi au obținut nota 10 la proba de Limba Română a simulării pentru examenul de Evaluare Națională și 980 au luat 10 la Matematică. Au reușit să obțină media zece 25 de copii de clasa a VIII-a, anunță ministrul Educației.
Aproape două treimi din cei care au susținut simularea au reușit să aibă media cel puțin 5, adică 65,6%. De asemenea, 25 de elevi au obţinut media 10.
Sorin Cîmpeanu, într-o postare pe internet, notează că, față de anii precedenți, este vorba de o creștere substanțială. În 2019, proporția a fost de 53%, iar în 2018 mai puțin de jumătate au obținut cel puțin media 5.
Cele mai bune rezultate au fost obţinute în Bucureşti (82,1%) şi în judeţele Cluj (77,6%), Argeş (71,5%), Brăila (71,3%) şi Prahova (69,9%).
Marea majoritate a elevilor din ultimul an de gimnaziu au participat la simulare în acest an, puțin peste 90%.
Examenul propriu-zis este programat în perioada 22-25 iunie.
49% dintre copii verifică uneori, rar sau deloc informaţiile găsite pe internet, potrivit unei consultări naţionale privind informarea online şi ştirile false realizate de Salvaţi Copiii România în rândul copiilor şi tinerilor cu vârste cuprinse între 12 şi 19 ani, în contextul COVID-19.
Site-urile de ştiri, reţele de socializare, bloguri şi vloguri sau Youtube sunt resursele pe care copiii şi tinerii le folosesc pentru a căuta informaţii.
Numai 48% dintre ei ştiu să recunoască o ştire falsă, în timp ce 49% afirmă faptul că verifică veridicitatea informaţiilor găsite online doar din când în când, rar sau niciodată. Totodată, 22% dintre copii şi tineri cred că la televizor sau în publicaţiile de ştiri nu pot fi difuzate ştiri false.
Doar 11% dintre copii declară că se informează din surse oficiale, în timp ce 17% dintre ei validează valoarea de adevăr a unor informaţii prin consultarea persoanelor apropiate.
Astfel, Organizaţia Salvaţi Copiii a demarat o serie de acţiuni menite să sprijine cadrele didactice şi elevii din învăţământul preuniversitar din România, lansându-le acestora propunerea de a se alătura iniţiativei educaţionale „Gândirea critică în era digitală. Stop ştirilor false!”, o iniţiativă naţională lansată în cadrul programului european „Ora de Net”.
Pentru a reduce şi combate fenomenul ştirilor false, echipa „Ora de Net” a pus la dispoziţia cadrelor didactice un pachet de resurse care conţine un material video ce abordează acest subiect, precum şi ghiduri de lucru adresate profesorilor şi părinţilor.
Cadrele didactice au fost invitate să organizeze o serie de activităţi în cadrul orelor de curs, prin care elevii să devină conştienţi de fenomenul ştirilor false şi să înveţe să îl identifice corect.
La finalul activităţilor educaţionale, elevilor le-a fost lansată invitaţia de a participa la o competiţie naţională, de materiale video originale, create de ei pe tema ştirilor false şi a gândirii critice.
Peste 200 de proiecte au fost primite şi evaluate, iar 10 elevi şi 10 profesori coordonatori urmează să fie premiaţi. Autorii proiectelor câştigătoare vor primi diplome din partea organizaţiei Salvaţi Copiii, precum şi echipamente IT care vor facilita procesul educaţional.
Întregul demers se încheie cu organizarea de către echipa „Ora de Net” a două ateliere online în care va fi abordată tema ştirilor false şi a conţinutului dăunător întâlnit pe internet.
Prezenţa la simularea probei scrise la Limba şi literatura română de la Evaluarea Naţională a elevilor de clasa a VIII-a a fost de 90,54%.
6.120 elevi au fost absenţi din cauza ratei incidenţei cumulate la nivelul unităţii mai mare sau egală cu 6/1.000 locuitori, informează Ministerul Educaţiei, printr-un comunicat.
„În baza datelor preliminare transmise de inspectoratele şcolare judeţene, au fost prezenţi 124.931 de elevi (90.54% din totalul elevilor eligibili să susţină proba). Nu au putut participa 6.120 de elevi din 149 de unităţi de învăţământ, aflate în localităţi în care rata incidenţei cumulate la nivelul unităţii este mai mare sau egală cu 6/1000 locuitori”, precizează ministerul.
Doi elevi din judeţul Călăraşi şi un elev din judeţul Timiş au fost eliminaţi pentru tentativă de fraudă.
Cea mai ridicată rată de participare s-a înregistrat în judeţul Neamţ (96,5%).
În perioada 29 – 31 martie, Ministerul Educaţiei organizează, împreună cu inspectoratele şcolare judeţene şi unităţile de învăţământ, simularea examenului de Evaluare Naţională pentru elevii clasei a VIII-a.
Pentru peste 168 de milioane de copii din întreaga lume, școlile sunt închise complet de aproape un an de zile din cauza restricțiilor impuse de COVID-19, potrivit noilor date publicate astăzi de către UNICEF. În plus, în jur de 214 milioane de copii din lume, adică unu din șapte, au ratat peste trei sferturi dintre cursurile cu prezență fizică.
Analiza realizată în cadrul raportului privind închiderea școlilor notează faptul că 14 țări din lume au rămas în mare parte închise în perioada martie 2020 – februarie 2021. Două treimi dintre acestea se află în America Latină și Caraibe, fiind afectați aproape 98 de milioane de elevi. Din cele 14 țări, Panama a ținut închise școlile cele mai multe zile, fiind urmată de El Salvador, Bangladesh și Bolivia.
„Aproape de împlinirea unui an de la declanșarea pandemiei de COVID-19, remarcăm din nou criza din domeniul educației provocată de măsurile de carantină. Cu fiecare zi ce trece, copiii care nu pot participa la ore în persoană rămân tot mai mult în urmă, cei mai marginalizați plătind cel mai scump preț”, a afirmat Henrietta Fore, director executiv al UNICEF. „Nu ne permitem să intrăm într-un al doilea an în care acești copii să aibă un număr redus de cursuri cu prezență fizică sau chiar deloc. Trebuie să se depună toate eforturile pentru a menține deschise școlile sau pentru a le prioritiza în cadrul unor planuri de redeschidere”.
Închiderea școlilor are consecințe devastatoare asupra educației și bunăstării copiilor. Copiii cei mai vulnerabili și cei care nu au acces la învățământul la distanță sunt expuși unui risc crescut de abandon școlar și chiar riscului de căsătorie timpurie sau de exploatare prin muncă. Potrivit ultimelor date ale UNESCO, la nivel mondial, educația a peste 888 de milioane de copii este în continuare afectată de întreruperile provocate de închiderea completă și parțială a școlilor.
Conform datelor UNESCO, în perioada 11 martie 2020 – 2 februarie 2021, în România, dintr-un total de 157 de zile școlare, școlile au fost închise 108 zile și parțial închise 49 de zile.
Pentru majoritatea elevilor din lumea întreagă, școala reprezintă un loc în care pot interacționa cu colegii, în care pot cere sprijin și în care au acces la servicii medicale, la vaccinări și la o masă nutritivă. Cu cât intervalul în care rămân închise școlile este mai lung, cu atât perioada în care copiii sunt rupți de aceste elemente atât de critice în anii copilăriei va fi mai mare.
Pentru a atrage atenția asupra crizei din sectorul educației și pentru a crește gradul de conștientizare a necesității ca guvernele să mențină deschise școlile sau să le prioritizeze în cadrul unor planuri de redeschidere, UNICEF a dezvăluit astăzi „Clasa pandemică”, o instalație simbolică reprezentând o sală de curs cu 168 de bănci goale, câte o bancă pentru fiecare milion de copii din țările în care școlile au fost închise aproape complet, ca un memento solemn al claselor goale din orice colț al lumii.
„Această clasă reprezintă milioanele de centre de învățământ care sunt goale, multe dintre ele de aproape un an de zile. Pe spatele fiecărui scaun gol este agățat un ghiozdan gol, simbolizând potențialul amânat al unui copil”, a afirmat Fore. „Nu ne dorim ca ușile ferecate și clădirile încuiate să ascundă faptul că viitorul copiilor noștri rămâne suspendat o perioadă nedeterminată. Această instalație este un mesaj adresat guvernelor: trebuie să prioritizăm redeschiderea școlilor și trebuie să prioritizăm redeschiderea lor în condiții mai bune decât înainte”.
În momentul revenirii lor în sălile de curs, elevii vor avea nevoie de sprijin pentru a se reacomoda și pentru a recupera materia. Planurile de redeschidere a școlilor trebuie să includă demersuri care să asigure recuperarea pierderilor înregistrate la nivelul educației copiilor.
UNICEF îndeamnă guvernele să pună pe primul plan nevoile unice ale fiecărui elev, cu servicii complete care să vizeze cursuri remediale, sănătatea și nutriția, sănătatea mintală și măsuri de protecție în școli pentru a permite dezvoltarea și bunăstarea copiilor și adolescenților.
Cadrul pentru redeschiderea școlilor, elaborat de UNICEF împreună cu UNESCO, Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR), PAM și Banca Mondială, oferă sfaturi practice autorităților naționale și locale.
În jur de 30% dintre preşcolari şi elevi fac orele online din cauza pandemiei. Asta înseamnă 19.329 de copii, a anunţat Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ) Sibiu.
„Marţi, 23.02.2021, din cauza cazurilor de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 sau a modificării ratei de incidenţă pe localitate, conform datelor de la D.S.P. Sibiu, încă un număr de 354 elevi din judeţul Sibiu învaţă în sistem online. (…)
Drept urmare astăzi, 23.02.2021, în judeţul Sibiu un număr 19.329 de preşcolari şi elevi (29,88% din cei existenţi în unităţile de învăţământ), vor desfăşura orele în sistem on-line”, se precizează în comunicatul IŞJ Sibiu.
De la debutul semestrului II al anului şcolar 2020-2021, din data de 8 februarie, un număr de 17 cadre didactice (14 au desfăşurat ore faţă în faţă) şi 28 preşcolari şi elevi (22 dintre ei au participat la cursuri) au fost depistaţi pozitivi cu COVID-19.
Patru cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 au fost confirmate în rândul cadrelor didactice şi elevilor din judeţul Galaţi, au anunţat reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică.
Potrivit sursei citate, trei dintre cazuri au fost confirmate joi. Este vorba despre un elev şi două cadre didactice. Cel de-al patrulea caz a fost confirmat astăzi, fiind vorba despre un elev.
O singură clasă va avea cursurile faţă în faţă suspendate timp de 14 zile, acestea urmând să fie efectuate online.
Un sfert dintre elevii din judeţul Sibiu vor face în continuare ore online, informează Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ).
„În conformitate cu datele privind rata de incidenţă prezentate de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Sibiu, DSP Sibiu şi Prefectura Sibiu în data de 3 februarie, la nivelul localităţilor din judeţul Sibiu situaţia este următoarea:
scenariul roşu (rata de incidenţă de peste 3 la mie, acolo unde CJSU nu a impus carantinarea):
localitatea Alma – doar preşcolarii (grădiniţa) şi elevii din ciclul primar (clasele Pregătitoare – IV) vor merge fizic la şcoală;
scenariul galben (rata de incidenţă peste 1 la mie până la 3 la mie):
localităţile Caşolţ, Micăsasa, municipiul Mediaş, Apoldu de Jos, Şelimbăr, Mag, Râu Sadului, Dârlos, municipiul Sibiu, Şeica Mică, Scoreiu, Nocrich, Valea Viilor, Bârghiş, Axente Sever, Şura Mică, Sadu, Dobârca, Apoldu de Sus, Hamba, Valchid, Hosman, Dumbrăveni, Copşa Mică – preşcolarii, elevii din ciclul primar, din clasa a VIII-a, a XII-a, a XIII-a, anul III profesională şi ultimul an al şcolilor postliceale se vor prezenta la şcoală;
scenariul verde (rata de incidenţă cel mult egală cu 1 la mie):
restul localităţilor – toţi preşcolarii şi elevii vor merge fizic la şcoală.
Ca urmare, 8 februarie un număr de 17.088 elevi (25,02%) din cei existenţi în unităţile de învăţământ din judeţul Sibiu vor desfăşura ore online”, se arată în comunicatul transmis de IŞJ Sibiu.
Potrivit sursei citate, înainte de reluarea cursurilor, fiecare unitate de învăţământ preuniversitar/conexă/instituţie de învăţământ a stabilit spaţiile care pot fi folosite în procesul de învăţământ, precum şi spaţiul necesar ce va fi utilizat pentru izolarea temporară a cazurilor suspecte de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2, identificate de cadrul medical din unitatea de învăţământ preuniversitar/conexă/instituţia de învăţământ sau persoana desemnată de conducerea unităţii/instituţiei.
Cuantumul burselor de performanţă, de merit, de studiu şi sociale a fost dublat la nivelul municipiului Brăila, în urma unui proiect de hotărâre votat în unanimitate de consilierii locali municipali.
„Mai mulţi bani în 2021 pentru elevii din Brăila – burse de performanţă, merit, studiu şi sociale!Primăria Brăila asigură din bugetul local bani pentru burse de performanţă, merit, studiu şi sociale, premii pentru excelenţă în educaţie – locurile 1, 2, 3 la olimpiadele şi concursurile naţionale/internaţionale organizate de Ministerul Educaţiei şi abonamente gratuite pentru elevii şi studenţii cu domiciliul sau reşedinţa în municipiul Brăila. Întotdeauna vom avea bani pentru elevi”, a scris primarul Brăilei, Marian Dragomir, pe contul lui de Facebook.
Astfel, bursa de performanţă va fi de 120 lei, faţă de 60 de lei cât a fost în 2020, cea de merit – 110 lei, crescând de la 50 lei, cea de studiu – 100 le, faţă de 40 lei anul acesta, iar valoarea celei sociale va fi de 100 lei, majorată de la 40 lei, bugetul total alocat pentru 2021 fiind de 4.790.160 lei, faţă de 2.142.840 lei, cât a fost în 2020.
Publicat de Andra Radu,
16 noiembrie 2020, 14:02 / actualizat: 16 noiembrie 2020, 15:03
În contextul Zilei Internaționale a Drepturilor Copilului, sărbătorită în toată lumea pe 20 noiembrie, UNICEF în România invită cadrele didactice și elevii din România să se alăture inițiativei globale „Cea mai mare lecție din lume” (World Largest Lesson). Până pe 22 noiembrie, cu ajutorul materialelor oferite de UNICEF, învățătorii și profesorii vor ține o oră de educație despre acțiunile pe care le putem întreprinde împotriva schimbărilor climatice.
Schimbările climatice reprezintă o temă de mare interes pentru copii și tineri, care și-au manifestat de nenumărate ori îngrijorarea cu privire la viitorul planetei și al generațiilor din care ei fac parte. Tematica protecției mediului din acest an răspunde cererii globale din partea cadrelor didactice de a avea materiale de predare adaptate pentru acest subiect, dar și ca urmare a interesului crescând al autorităților de a include în programa școlară educația pentru dezvoltare durabilă.
Elevii din România care vor lua parte la cea mai mare lecție din lume vor discuta despre un subiect de mediu actual și important. În contextul pandemiei COVID-19 creșterea cantităților de echipamente de protecție personală (măști, mănuși etc.) folosite la nivel global a generat o sursă suplimentară de poluare. Și în România, măștile și mănușile aruncate în mod necorespunzător pot deveni o problemă de sănătate și de mediu, deopotrivă.
Copiii vor afla cum să se debaraseze responsabil de aceste materiale, în siguranță atât pentru oameni cât și pentru natură. De asemenea, vor fi îndrumați să vină cu idei de acțiuni colective pentru ca în localitățile lor să nu mai existe astfel de obiecte aruncate la întâmplare. Pe baza planului de lecție care îi va ghida, pas cu pas, cadrele didactice și elevii vor identifica moduri prin care să-și informeze comunitatea despre riscurile debarasării incorecte de materialele de protecție personală și prin care să încurajeze comportamentul responsabil în acest sens.
„Pandemia de coronavirus a pus în pericol încă de la început educația copiilor, iar pericolul a devenit și mai evident în ultimele săptămâni și zile, odată cu creșterea numărului de infectări și cu aplicarea scenariului roșu la nivelul întregii țări. În acest context, UNICEF îi invită pe elevi și pe cadre didactice să se alăture altor milioane de copii și profesori din întreaga lume, la fel de afectați de această pandemie, într-un demers unic, prilejuit de apropiata aniversare a Zilei Internaționale a Drepturilor Copilului, prin care pot învăța cum să reconstruim o lume mai curată și mai sigură pentru generațiile de acum și din viitor”, a declarat Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România.
UNICEF pune la dispoziția profesorilor și elevilor resurse gratuite pentru a învăța despre acțiuni concrete împotriva schimbărilor climatice, Obiectivele de Dezvoltare Durabilă incluse pe Agenda 2030 și modurile responsabile de a gestiona echipamentele de protecție personală de care avem nevoie în contextul pandemiei COVID-19. Suportul de curs este conceput într-un format vizual interactiv, ușor accesibil copiilor și adaptat predării online.
Resursele pentru cea mai mare lecție din lume vor putea fi folosite de pedagogi și pe viitor, ca materiale didactice pentru programe de educație continuă având ca obiect protecția mediului.
Materialele didactice pentru lecție sunt disponibile pe platforma qie.ro. Accesând linkul www.qie.ro/drepturilecopilului/ cadrele didactice se pot înregistra și descărca materialele de suport. După încheierea lecției, cadrele didactice sunt rugate să încarce fotografii și alte materiale rezultate. După această etapă, certificatul de participare va fi eliberat în format electronic.
Participând la cea mai mare lecție din lume, copiii și cadrele didactice din România se alătură unei comunități globale de tineri dornici să contribuie la schimbările necesare implementării Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă asumate de statele membre ONU. Anul trecut, la nivel mondial, milioane de copii au participat la “Cea mai mare lecție din lume”.
În fiecare an, pe 20 noiembrie, pentru a marca adoptarea Convenției cu privire la drepturile copilului, UNICEF celebrează Ziua Internațională a Drepturilor Copilului la nivel global. Este o zi de acțiune pentru copii, animată de către copii, o zi distractivă, dar cu un mesaj serios. În 2020, pe fondul problemelor care au afectat toate țările lumii, este esențial ca tinerele generații să rămână implicate în promovarea și respectarea drepturilor lor.
Mai multe detalii despre Ziua Internațională a Drepturilor Copilului, 20 noiembrie, sunt disponibile pe site-ul UNICEF în România.
Aproape o treime dintre satele din România au zone cu semnal slab de Internet!
Foto: Sursa foto: Andra Radu
Publicat de Andra Radu,
27 octombrie 2020, 15:00 / actualizat: 27 octombrie 2020, 18:15
Aproape o treime dintre satele din România (31%) au zone cu semnalul slab, foarte slab şi/sau inexistent de Internet, arată un studiu realizat de Fundaţia World Vision România.
„În această perioadă, din ce în ce mai multe localităţi trec în scenarii care presupun susţinerea cursurilor online, însă şcoala online este în continuare o utopie pentru elevii din mediul rural din România”, scriu realizatorii cercetării.
Conform studiului, 40% dintre copiii din mediul rural nu au participat la şcoala online în prima perioadă a pandemiei, iar explicaţiile sunt multiple: pe lângă imposibilitatea pentru familiile din mediul rural cu un venit mic de a asigura un dispozitiv pentru toţi copiii, pentru elevii de la sate apare şi provocarea unei conexiuni bune la Internet.
De asemenea, peste 61% dintre cele 87 de comune din şase judeţe în care activează World Vision România (Iaşi, Vaslui, Dolj, Ialomiţa, Vâlcea şi Cluj) au în componenţă sate cu zone cu semnalul slab sau inexistent. Astfel, din totalul celor 313 de sate în care organizaţia derulează proiecte şi sprijină copii din medii vulnerabile, peste 31% au zone cu semnalul slab, foarte slab şi/sau inexistent.
Cu toate acestea, reprezentanţii organizaţiei susţin faptul că Internetul nu lipseşte cu desăvârşire în mediul rural.
„În aproape toate satele şi comunele există zone cu semnal la telefon şi internet foarte bun, în general în jurul instituţiilor publice: primărie, şcoală. Însă, cu cât te îndepărtezi de acestea, cu atât semnalul este mai slab”, menţionează sursa citată.
World Vision România a donat, din martie până în prezent, peste 4.000 de tablete cu cartele SIM pentru Internet pentru copiii de la sate, a realizat webinarii pentru profesori pentru îmbunătăţirea competenţelor digitale, a făcut meditaţii online cu copiii, dar şi consiliere psihologică cu copiii şi adulţii din proiecte.
Fundaţia a demarat o campanie de strângere de fonduri pentru şcolile, elevii şi profesorii din mediul rural.
Publicat de Andra Radu,
29 septembrie 2020, 15:00 / actualizat: 29 septembrie 2020, 18:33
Un proiect în spaţii neconvenţionale
Unul dintre principalele proiecte educative și culturale ale corporației publice Radio România, inițiat și organizat de Radio România Muzical, „Ascultă 5 minute de muzică clasică” își propune să apropie publicul larg de muzica clasică prin audiția propriu-zisă, atât în spații neconvenționale și aglomerate, cât și în școlile românești, la orele de muzică.
Campania a pornit în octombrie 2010, cu audiții în spațiile publice de tipul hipermarketurilor, mall-urilor, librăriilor și muzeelor și de atunci s-a derulat bianual, pe parcursul lunilor martie și octombrie.
Piesa zilei poate fi ascultată, bineînțeles, și la Radio România Muzical sau aici.
În octombrie 2020, proiectul îi este dedicat lui Ludwig van Beethoven, aniversat la 250 ani de la naștere: în fiecare zi a lunii octombrie, câte o lucrare beethoveniană.
Concerte pentru aniversare
Ambasador al proiectului „Ascultă 5 minute de muzică clasică” este celebrul violonist Alexandru Tomescu, solist concertist al Orchestrelor Radio. Pentru această aniversare, el ne aduce tuturor un prețios cadou: premiera înregistrării audio-video a concertului susținut la Sala Radio pe 16 septembrie, în cadrul turneului Stradivarius 2020. Filmul poate fi urmărit pe contul facebook Radio România Muzical joi, 1 octombrie, de la ora 20:00.
Radio România Muzical a pregătit și alte surprize pentru 1 octombrie, data aniversării proiectului „Ascultă 5 minute de muzică clasică”, dar și Ziua internațională a muzicii.
De la ora 19:00, poate fi ascultat în direct recitalul susținut de violoncelistul Cornelius Zirbo, finalist în cadrul competiției pentru bursa „Moștenitorii României muzicale”, organizată pentru prima dată în 2020 de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera. Iar de la ora 15:30, poate fi ascultată înregistrarea unuia dintre cele mai așteptate concerte ale anului 2020: Concertul de vară al Orchestrei Filarmonicii din Viena, susținut în grădina Palatului Schonbrunn din Viena pe 18 septembrie, sub conducerea lui Valery Gergiev, având pe celebrul tenor Jonas Kaufmann solist.
Un proiect în şcolile româneşti
Din 2014, „Ascultă 5 minute de muzică clasică” este și program național în școlile românești, grație unui parteneriat semnat între Radio România și Ministerul Educației Naționale.
Proiectul falicitează apropierea copiilor față de muzica clasică în cel mai simplu mod, prin audiția concretă a materialelor puse la dispoziție de Radio România Muzical care includ atât o lucrare muzicală, cât și o poveste despre acea piesă muzicală.
Copiii au și posibilitatea de a participa la un concurs derulat online cu întrebări în legătură cu lucrările ascultate. In anul școlar 2019-2020, la proiect au participat peste 191.000 de elevi din București și 31 județe.
Piesele muzicale pentru elevi pot fi ascultate aici.
Proiectul se implementează în mediul școlar prin inspectorul de specialitate arte/muzică din fiecare județ care primește din partea Radio România Muzical toate fișierele audio și informațiile necesare și care transmite la rândul său, către școlile și profesorii din județul pe care-l reprezintă, toate materialele puse la dispoziție de Radio România Muzical.
Singura obligație a profesorilor/școlilor care se implică în proiect este să transmită inspectorului de specialitate numărul de elevi participanți la proiect, adică al celor care au ascultat fișierele audio din proiect la școală (nu care au participat la concurs).
Aceste informații sunt necesare pentru a realiza raportarea cantativă a proiectului, la final de an școlar. La proiect pot participa elevi din toate clasele sistemului preuniversitar, inclusiv din clasele 0-4.
La cerere, pot fi eliberate adeverințe colective care să ateste implicarea profesorilor în acest proiect, cu certificarea responsabilului de proiect din judeţul pentru care se solicită adeverinţa.
Pe parcursul anului şcolar, săptămânal, Radio România Muzical propune spre audiţie două lucrări muzicale însoţite la final de explicaţii. Elevii pot participa și la concurs completând formularul de concurs de mai jos. Săptămânal, Radio România Muzical premiază 10 elevi care au răspuns corect, prin tragere la sorți, cu diplome și CD-uri oferite de sponsorul concursului, Universal Music România. Câștigătorii concursului sunt anunțați aici.
În judeţul Cluj au fost depistaţi cu COVID-19 un număr de 15 elevi, precum şi 11 cadre didactice, a informat prefectul Mircea Abrudean.
„Avem 15 elevi pozitivi şi 11 cadre didactice din 12 unităţi de învăţământ din judeţ”, a precizat prefectul Abrudean.
În plus, 9 şcoli sunt în scenariul roşu, cu învăţământ online.
„În continuare sunt 9, cele 8 iniţiale plus cea din Corneşti. Actualizăm mâine în funcţie de situaţia epidemiologică. Aghireşu va trece pe scenariul verde”, a mai spus prefectul de Cluj.
În judeţul Cluj, în ultimele 24 de ore, 38 de persoane au fost confirmate cu COVID-19 şi sunt 33 de persoane internate în ATI. În total, în prezent, sunt internaţi 333 de pacienţi cu COVID-19 în spitalele din judeţ, din care 284 sunt din judeţul Cluj.
Conducerea Direcţiei de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud a atras atenţia că unităţile de învăţământ din judeţ nu dispun de personal de curăţenie suficient. DSP mai precizează că, până la această dată, inspectorii instituţiei au verificat 114 imobile în care urmează să se desfăşoare cursuri, din totalul de 315 din judeţ.
Problema personalului de curăţenie a fost semnalată în mai multe cazuri, la fel şi situaţia stocurilor de substanţe dezinfectante, care ar ajunge doar pentru o lună.
Reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică au făcut şi un apel către părinţi să nu îşi trimită copiii la şcoală sau grădiniţă, dacă prezintă simptome de răceală sau o stare de sănătate alterată.
Potrivit statisticii DSP Bistriţa-Năsăud, din totalul celor 315 clădiri utilizate de unităţile şcolare, 63 nu deţin autorizaţie de funcţionare din diverse motive: toalete în curte, încălzire cu sobe metalice, clădiri vechi sau aflate în plin proces de reabilitare.
În ceea ce priveşte starea de sănătate a cadrelor didactice, DSP şi Inspectoratul Şcolar au precizat că, la această dată, un singur cadru didactic, care predă la două colegii naţionale din Bistriţa, a fost depistat cu COVID-19.
Comunitatea MERITO a ajuns la un total de 55 de dascăli care lucrează împreună la transformarea meseriei de profesor în România.
Comunitatea profesorilor valoroşi ai Românei recunoscuți anual de Romanian Business Leaders (RBL) a crescut cu 12 noi membri.
Cei 12 profesori care se alătură din acest an comunității MERITO sunt oameni care îşi lasă amprenta pozitiv asupra generaţii întregi şi fac cinste meseriei de profesor, precum: Graţiela Petcu, directoarea unei școli gimnaziale dintr-un sat buzoian, care a dus şcoala între primele din judeţ ca rezultate şi a transformat-o într-o “fabrică de viitor”; ca educatoarea Vasilica Găzdac, în a cărei sală de grădiniță din Salva, jud. Bistriţa-Năsăud, copiii rămân conectaţi la tradiţii şi prind drag de şcoală; ca Doina Gosav din Vaslui, care a integrat tehnologia în orele de chimie și pregăteşte voluntar elevi din mediul rural pentru admiterea la medicină, cu rezultate excelentesau ca Elena Jebelean din Timișoara, care predă Limba şi Literatura Română viitorilor pedagogi, prin „metoda exploziei stelare, tehnica acvariului sau mozaicuri”, printre multe altele.
Sunt oameni ca Vladimir Bogosavlievici, din Cluj-Napoca, care a scos orele de Istorie din clasă, prin tururi stradale şi care scrie cărţi împreună cu elevii lui; ca Mirela Spiţă, învăţătoarea din Bacău care consolidează „templul educaţiei” pentru elevii ei şi îi învaţă să îşi gestioneze emoţiile; ca Cristina Dudan, profesoară în Făgăraş, care construieşte o şansă pentru fiecare elev al ei şi a schimbat tiparele predării Biologiei sau ca Mihai Bădiţă, profesor de educaţie muzicală la Sibiu, care formează elevi pasionaţi de clarinet pentru performanţă.
Sunt oameni ca Rodica Gavriş-Pascu, învățătoarea din Cluj-Napoca, care a inventat metoda DINO ca să gestioneze conflictele şi să îi înveţe mai departe pe elevi, astfel încât să vină“La şcoală cu plăcere”; precum Cătălin Ciupală, profesorul de matematică care a pornit primul laborator VR din România, la Braşov, unde elevii săi au creat peste 100 de clipuri video online despre probleme de matematică și științe; ca Anca Tăut, învăţătoarea din Zalău, care dezvoltă în copii valorile necesare să producă o schimbare în țară şi îi învaţă pe părinţi cum să le fie alături copiilor în utilizarea tehnologiei sau precum Aida Frujină, învățătoarea din București, care uneşte şi ghidează peste timp fiecare generaţie printr-o tematică unică şi care construieşte procesul de învăţare precum o joacă, încât elevii să îl îndrăgească.
Pe 4 septembrie 2020, peste 100 de lideri din business şi profesionişti din Educaţie au sărbătorit a V-a generație de profesori MERITO, într-o gală care, pentru al treilea an la rând,s-a desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.
“Gala MERITO este, probabil, pentru noi, cei care lucrăm zi de zi în Educaţie, platforma cea mai cunoscută şi apreciată de recunoaştere a meritelor profesorilor excepţionali din toată ţara. Gala MERITO este şi o sursă ce ne umple paharul cu motivaţie de a merge mai departe pentru încă un an şcolar, cât şi o îmbinare fără precedent între mediul privat, mediul asociativ şi şcoală. Capacitatea de a crede în mai bine şi de a face tot ce îi stă în puteri pentru acel mai bine în care speră este ceea ce diferenţiază profesorul MERITO, iar elementele definitorii ale acestuia sunt empatia şi acea dorinţă de a nu lăsa niciun copil în urmă”, a declarat Ligia Deca, Consilier Prezidenţial, Departamentul Educaţie-Cercetaredin cadrul Administraţiei Prezidenţiale, în deschiderea Galei MERITO 2020.
Din 2016, Proiectul MERITO recunoaşte public și material meritele profesorilor valoroși ai României, prin Gala anuală. Comunitatea profesorilor laureaţi a crescut la 55 de dascăli, careîmpreună cu antreprenorii și managerii din RBL lucrează ca să multiplice în sistemul de educație bune practici de predare, prin intervenţii de învăţare colaborativă, o voce a profesorilor și printr-o platformă online. Misiunea proiectului MERITO este de a transforma meseria de profesor în România, în sensul de a o profesionaliza, a o face din nou dezirabilă pentru tineri şi apreciată în societate.
Informații complete despre cine sunt, ce fac și metodele de predare ale celor 55 de profesori MERITO și recomandări de profesori valoroși pentru ediția Galei MERITO din 2021, direct pe www.merito.ro.
Cel puțin o treime dintre elevii lumii – 463 de milioane de copii la nivel mondial – nu au putut accesa programele de învățare la distanță după ce COVID-19 a perturbat activitatea școlilor, potrivit unui nou raport al UNICEF, într-un moment în care statele din lumea întreagă încearcă să pună la punct planuri pentru revenirea la școală a copiilor.
„În cazul a cel puțin 463 de milioane de copii ale căror școli s-au închis din cauza COVID-19, nu putem vorbi de învățare la distanță”, a afirmat Henrietta Fore, Directorul executiv al UNICEF. „Numărul impresionant de copii a căror educație a fost întreruptă complet timp de luni de zile reprezintă o urgență educațională globală. Aceasta poate avea repercusiuni ce s-ar putea resimți decenii la rând la nivelul economiilor și al societăților”.
La momentul de vârf al restricțiilor naționale și locale impuse populației, aproape 1,5 miliarde de elevi au fost afectați de închiderea școlilor. Raportul The Remote Learning Reachability (Adresabilitatea educației la distanță) prezintă limitele învățării la distanță și expune inegalitățile profunde existente în ceea ce privește accesul.
Raportul recurge la o analiză reprezentativă la nivel global privind disponibilitatea la domiciliu a tehnologiilor și a instrumentelor necesare învățării la distanță în rândul preșcolarilor și al elevilor de ciclu primar, gimnazial și de liceu, cu date din 100 de țări. Datele se referă la accesul la televizor, radio și internet, precum și la disponibilitatea curriculumului predat prin intermediul acestor platforme în perioada închiderii școlilor.
Deși cifrele prezentate în cadrul raportului descriu o imagine îngrijorătoare privind lipsa accesului la educația la distanță pe durata închiderii școlilor, UNICEF avertizează că situația este posibil să fie chiar mult mai gravă. Chiar și atunci când copiii dețin acasă tehnologia și instrumentele necesare, există riscul ca ei să nu poată învăța la distanță prin intermediul acelor platforme din cauza unor factori din mediul familial, cum ar fi presiunea de a se ocupa de treburi casnice, obligația de a munci, un mediu nefavorabil învățării și lipsa sprijinului pentru aplicarea curriculumului predat online sau prin intermediul televiziunii și al radioului.
Raportul scoate la iveală diferențe semnificative între regiuni. Elevii din Africa Subsahariană sunt cei mai afectați, jumătate dintre aceștia neavând acces la educația la distanță.
Elevii din gospodăriile cele mai sărace și cei din mediul rural se confruntă, pe departe, cu cel mai mare risc de a nu beneficia de educație pe durata închiderii școlilor, potrivit raportului. La nivel global, 72% dintre elevii fără acces la educația la distanță trăiesc în gospodăriile cele mai sărace din țara lor. În țările cu venituri medii superioare, elevii din gospodăriile cele mai sărace reprezintă o proporție de până la 86% din totalul elevilor care nu pot accesa programele de învățare la distanță. La nivel mondial, trei sferturi dintre elevii fără acces trăiesc în mediul rural.
Raportul constată și variabilitatea ratei de acces în funcție de grupa de vârstă, elevii cei mai mici prezentând cea mai mare probabilitate de a nu beneficia de educație la distanță în timpul celor mai importanți ani ai lor din punctul de vedere al educației și al dezvoltării:
• În jur de 70% dintre elevii de vârstă preșcolară – 120 de milioane de copii – nu pot beneficia de procesul de educație, în mare parte din cauza provocărilor și a limitelor educației online în cazul copiilor mici, a lipsei programelor de învățare la distanță adresate acestei categorii și a inexistenței la domiciliu a dispozitivelor necesare învățării la distanță.
• Cel puțin 29% dintre elevii de școală primară – 217 milioane de elevi – nu pot beneficia de educație. Cel puțin 24% dintre elevii de ciclu gimnazial – 78 de milioane de elevi – nu au putut beneficia de educație.
• Cea mai mică probabilitate de a nu beneficia de educație la distanță s-a înregistrat în rândul elevilor de liceu, o proporție de cel puțin 18% – 48 de milioane de elevi – nedeținând dispozitivele tehnologice necesare învățării la distanță.
UNICEF îndeamnă guvernele să prioritizeze redeschiderea în siguranță a școlilor în momentul relaxării restricțiilor. În cazul în care nu este posibilă redeschiderea acestora, UNICEF îndeamnă guvernele să includă programe de educație compensatorie în planurile de continuitate și redeschidere a școlilor pentru recuperarea orelor pierdute.
Politicile și practicile privind deschiderea școlilor trebuie să cuprindă creșterea accesului la educație, inclusiv la educația la distanță, în special pentru categoriile marginalizate. Trebuie, de asemenea, ca sistemele de învățământ să fie adaptate și construite în așa fel încât să facă față viitoarelor crize.
Cadrul pentru redeschiderea școlilor al UNICEF, publicat împreună cu UNESCO, UNHCR, PAM și Banca Mondială, oferă sfaturi practice autorităților naționale și locale. Ghidul abordează teme precum reformele de la nivelul politicilor, fondurile necesare, siguranța operațiunilor, educația compensatorie, bunăstarea și protecția, precum și asistarea copiilor celor mai marginalizați.
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că noul an de învăţământ preuniversitar va începe pe 14 septembrie, iar majoritatea elevilor vor merge efectiv la şcoală, urmând să existe trei scenarii privind modul de organizare a cursurilor.
„Pe 14 septembrie începe noul an şcolar preuniversitar. Pentru majoritatea elevilor, asta înseamnă că vor merge efectiv, fizic, la şcoală. Pentru a ţine cont de impactul pandemiei în fiecare şcoală, în fiecare localitate, au fost elaborate trei scenarii, în funcţie de numărul de bolnavi din localitate. Aceste criterii sunt mai general valabile, nu doar pentru şcoli, dar ele vor fi folosite şi pentru a evalua impactul pandemiei asupra şcolilor.
Aceste trei scenarii sunt: scenariul verde, care înseamnă că în localitatea respectivă e mai puţin de o persoană în medie, în ultimele 14 zile, detectată cu COVID-19; scenariul doi, scenariul galben – între unul şi trei persoane detectate în medie zilnică în ultimele 14 zile; scenariul trei – când în media ultimelor zile au apărut mai mult de trei bolnavi noi în localitatea respectivă”, a afirmat şeful statului, la Palatul Cotroceni, într-o conferinţă de presă.
Preşedintele a precizat că în săptămânile care urmează vor fi detaliate deciziile luate miercuri. El a subliniat că felul în care funcţionează fiecare unitate şcolară va fi decis la nivel local.
La etapa specială a examenului de Evaluare Naţională s-au înscris 216 absolvenţi ai clasei a VIII-a, conform situaţiei centralizate până la această oră de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
Examenul începe luni, 29 iunie, cu proba scrisă la Limba şi literatura română (192 de candidaţi înscrişi). Marţi, 30 iunie, se desfăşoară proba la Matematică (206 candidaţi înscrişi), iar miercuri, 1 iulie, va avea loc proba la Limba şi literatura maternă (9 candidaţi înscrişi).
La nivelul judeţului Sibiu sunt 3 candidaţi care vor susţine EN8 în etapa specială, la limba şi literatura română şi matematică.
Probele încep la ora 9:00 şi se vor desfăşura în 60 de centre de examen din 37 de judeţe.
Potrivit situaţiilor transmise de către inspectoratele şcolare, la nivelul judeţelor Arad, Covasna, Ilfov, Mehedinţi şi Tulcea nu au fost situaţii care să determine organizarea acestei etape speciale.
Primele rezultate se vor afişa joi, 2 iulie, până la ora 12:00, în centrele de examen. Contestaţiile pot fi depuse în ziua de 2 iulie, în intervalul orar 14:00 – 20:00. Acestea pot fi depuse/transmise şi prin mijloace electronice. Rezultatele finale vor fi afişate sâmbătă, 4 iulie.
Media generală obţinută în urma susţinerii Evaluării Naţionale are o pondere de 80% în calculul mediei de admitere în clasa a IX-a.
A fost aprobat noul calendar de organizare şi desfăşurare a examenului naţional de Bacalaureat în anul şcolar 2019-2020. Documentul urmează să fie publicat în Monitorul Oficial.
Condiţiile care trebuie îndeplinite pentru a fi centru de examen sunt următoarele:
organizarea sălilor de examen să se realizeze, astfel încât în fiecare sală, candidaţii să fie repartizaţi la o distanţă de minimum 2 metri unul faţă de celălalt stânga/dreapta – faţă/spate;
sălile de examen şi sălile în care îşi desfăşoară activitatea comisia din centrul respectiv se află, de regulă, în aceeaşi clădire;
sălile deţin sisteme de supraveghere audio-video.
CALENDARUL examenului naţional de bacalaureat
3 – 10 iunie 2020 Înscrierea candidaţilor
11 – 17 iunie 2020 Echivalarea şi recunoaşterea competenţelor lingvistice şi digitale
22 iunie 2020 Limba şi literatura română – proba E a) – proba scrisă
23 iunie 2020 Limba şi literatura maternă – proba E b) – proba scrisă
24 iunie 2020 Proba obligatorie a profilului – proba E c) – proba scrisă
25 iunie 2020 Proba la alegere a profilului şi a specializării – proba E d) – proba scrisă
30 iunie 2020 Afişarea rezultatelor la probele scrise – până la ora 12:00
30 iunie 2020 Depunerea contestaţiilor în intervalul orar 16:00 – 20:00
1 iulie 2020 Depunerea contestaţiilor în intervalul orar 8:00 – 12:00
1 – 4 iulie 2020 Rezolvarea contestaţiilor
5 iulie 2020 Afişarea rezultatelor finale
Elevii care se află în izolare sau cei confirmaţi pozitiv cu noul coronavirus, dar şi cei care au diferite afecţiuni cronice sau cei care prezintă un risc crescut de infecţie/de a dezvolta complicaţii asociate infecţiei Sars-CoV-2 vor susţine probele pentru examenul naţional de Bacalaureat conform unei proceduri speciale, elaborate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Sănătăţii.
Aproape 75% dintre elevii din judeţul Satu Mare participă la cursuri online organizate de profesori, cele mai mari probleme fiind în comunităţile defavorizate din mediul rural.
„Dintre profesori, în jur de 85% apelează la şcoala online şi folosesc acest sistem. Dintre copii, au acces în jur de 75%, deocamdată. În urma planului naţional al Ministerului Educaţiei şi Cercetării urmează să facem un plan judeţean şi să mărim acest procent. Avem şi două proiecte europene pe care le-am accesat şi copiii să beneficieze de instrumente.
Aceşti copii din zonele defavorizate vor beneficia de tablete ca să poată să acceseze lecţiile online. Cele mai mari probleme sunt în zonele rurale, în comunităţile defavorizate„, a declarat Călin Durla, inspectorul școlar general.
Elevii vor recupera materia după ridicarea restricţiilor şi revenirea la şcoală.
„Va fi un program de recuperare a materiei după ce vor începe măsurile de relaxare. În această perioadă, ţinem legătura cu cei care putem, online, pe sistem de internet, iar unde nu putem fiecare şcoală găseşte o anumită variantă de a le transmite solicitările profesorilor.
În momentul în care vor reveni la cursuri, o să resistematizăm materia predată în această perioadă”, a mai spus Durla.
Prima linie gratuită de consiliere psihologică pe tema COVID-19 pentru cadre didactice, părinţi şi elevi a fost lansată în cadrul unui parteneriat dintre Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Asociaţia Proacta EDU, sub denumirea „Ambasador pentru Comunitate”, informează un comunicat al Ministerului Educației și Cercetării.
„Pe lângă soluţiile propuse de Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru continuarea învăţării de acasă, prin intermediul acestui proiect cadrele didactice, elevii şi părinţii sunt sprijiniţi prin consiliere personalizată online sau telefonic pentru a gestiona mai uşor această perioadă.
Astfel, specialiştii psihologi din cadrul Asociaţiei Proacta EDU vor oferi suport personalului didactic pentru comunicarea cu familiile şi pentru a identifica situaţiile speciale sau de risc în care se pot afla părinţii sau elevii. Aceştia vor beneficia, la rândul lor, de consiliere psihologică. În funcţie de solicitări, familiile pot primi asistenţă socială, medicală şi juridică”, se arată în comunicatul Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
Cei interesaţi au la dispoziţie două linii telefonice – 0771.141.767 şi 0771.141.750 sau pot scrie specialiştilor la adresa de e-mail proactaedu@gmail.com. Toate aceste servicii sunt acordate gratuit, respectând măsurile instituite de autorităţi în această perioadă.
„În astfel de momente, trebuie să ne solidarizăm cu toţii, chiar dacă este o perioadă grea, cu multe încercări. Acum, mai mult ca oricând, trebuie să fim uniţi şi să acţionăm pe toate planurile.
Trebuie să recunoaştem că izolarea socială şi suspendarea cursurilor pot constitui factori de stres. De aceea, am iniţiat acest demers împreună cu Asociaţia Proacta EDU. Prin intermediul acestui proiect, ne-am propus să ajungem la elevii, părinţii şi la colegii mei, cadre didactice, afectate de suspendarea cursurilor.
Este esenţial să comunicăm în această perioadă, să ne exprimăm temerile şi să încercăm să găsim răspunsuri care să ne ajute. Sănătatea copiilor noştri, din toate punctele de vedere, trebuie să primeze. Iar pentru rezultate şcolare bune este esenţial să dezvoltăm mai întâi un comportament responsabil, curajos şi echilibrat”, a declarat Monica Anisie, ministrul Educaţiei şi Cercetării.
Consumul de substanțe psihotrope devine, de o perioadă bună de timp, un comportament „la modă” și în rândul persoanelor inteligente, capabile, muncitoare, care doresc performanțe.
Astfel, în opinia psihologului Laura Maria Cojocaru, președintele Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), consumul apare din ce în ce mai des în rândul elevilor – în special cei care doresc excelență sau al celor presați de dorința de performanță a părinților.
De asemenea, acest comportament este întâlnit și în rândul studenților – în special în rândul celor care urmează facultăți ce presupun un număr mare de ani și un volum foarte mare de informație extrem de specifică și amănunțită, și care duc către profesii cu un grad mare de responsabilitate.
„Există o serie de cel puțin cinci motivații care îi determină pe tineri să consume substanțe psihotrope. Pe de o parte, consumatorii sunt de părere că substanțele îi ajută să se relaxeze și să scape rapid de stresul tezelor, examenelor sau al sesiunii. De asemenea, consideră că îi ajută să se concentreze, să aibă mai multă energie, să învețe mai mult și mai repede. Alte motivații care stau la baza consumului sunt prezumtivul ajutor privind uitarea anumitor frustrări, suferințe, care îi trag în jos în procesul de învățare, obiceiul grupului din care face parte, deci un vehicul al socializării sau, nu în ultimul rând, nevoia de imitare a comportamentului celorlalți din grup”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.
Riscurile la care se supun cei ce consumă frecvent
1.Fiziologice.
„Atunci când organismul caută instinctiv în afara sa “ajutorul” de stare de bine cu care s-a obișnuit, acesta consumă o cantitate mai mare de energie decât în mod obișnuit. De cele mai multe ori, persoana intră în rezervă naturală de energie a organismulul, fapt ce duce la scăderea sistemului imunitar”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru.
2.Psiho-emoționale.
„Deoarece primește “ajutor” din afară sa, organismul se învață „leneș” și nu-și mai produce singur cantitatea necesară de hormoni „ai fericirii”: serotonină, endorfinele, dopamină etc. Astfel, atunci când apare nevoia de relaxare, de trăire a stării de bine, organismul singur va produce insuficienți hormoni ai stării de bine și atunci apare din nou nevoia de a “cere ajutor” din afara sa, adică de a apela din nou la consumul de substanțe. Astfel, pas cu pas, se instalează dependența.
Cu cât organismul primește mai mult din afară, cu atât devine mai „leneș”, deci mai lipsit de energie, fapt care poate duce în timp nu doar la dependență ci și la depresie, anxietate, atacuri de panică, apariția anumitor fobii legate de sănătate, uneori se pot declanșa chiar episoade psihotice.
Lipsa de energie și oboseală duc la lipsa de motivație, dispoziție scăzută pentru lucrurile care înainte produceau plăcere, tristețe, izolare, sentimente de neputință, o viziune tragică asupra vieții, chiar ideație suicidară – simptome ale depresiei. De asemenea, lipsa de energie poate duce la îngrijorări, temeri, legate de propria sănătate – simptome ale anxietății, atacului de panică, fobiilor”, explică specialistul.
3.Sociale.
„Neputința de a-și duce până la capăt sarcinile, temeri legate de atragerea judecății celorlalți, posibilitatea de a pierde aprecierea lor sau chiar persoanele în sine etc., pot duce la anxietate de performanță, izolare, chiar abandonarea studiilor”, conchide psihologul Laura Maria Cojocaru, președintele Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).
Publicat de Andra Radu,
9 septembrie 2019, 09:30 / actualizat: 10 septembrie 2019, 11:15
Prima zi de școală este un moment foarte important, atât pentru părinți, cât mai ales pentru copiii acestora. Totuși, pentru copii, care fac tranziția de la gradiniță (unde accentul se pune mai mult pe distracție) la școală (unde apar reguli noi, neștiute până atunci de unii elevi), acest moment unic în viața lor poate fi copleșitor și stresant.
Unii copii sunt foarte încântați de ideea de colegi noi, litere, cifre, dar în același timp, alți copii devin speriați de perspectiva temelor sau a noilor colegi.
Potrivit psihologului Lenke Iuhoș, conceptul de școală s-a modificat odată cu timpul, iar adevărata schimbare s-a petrecut după Revoluția Industrială, când oamenii erau pregătiți să fie “unelte” (să deprindă automatisme), și mai puțin să gândească liber, să aibă idei revoluționare.
Această nouă paradigmă se păstrează și în ziua de azi, când elevul este copleșit de numărul foarte mare de informații încă din prima zi de școală, iar acest lucru îi poate schimba brutal percepția despre lume și viață.
“Școlile din România ar trebui să promoveze sisteme de valori pro-sociale și să construiască adevărate caractere, dar din păcate, în sistemul actual de învățământ încă mai funcționează educația punitivă, în care elevul este pedepsit pentru ceea ce nu știe, nu valorificat pentru ceea ce știe. Din nefericire, unii profesori încă mai punctează – și o fac mult prea ușor – un scurt moment de neatenție sau de necunoaștere, și etichetează acel moment ca fiind nivelul general de cunoaștere al elevului. Atât în școală, cât și în viață, oamenii au momente mai bune sau mai rele, sunt mai încrezători sau mai emoționați, mai fericiți sau mai triști, iar societatea sau profesorii ar trebui să recompenseze mai des momentele bune, deoarece în cazul educației vorbim de continuitate. Consider că prima și cea mai importantă lecție, pe care trebuie să o învețe un elev, este lecția omeniei: încurajați să fie respectuoși, iubitori, empatici, să aibă o gândire critică, să nu se teamă să își exprime liber gândurile și sentimentele, iar pe acest fundament sănătos să se construiască educația lui cognitivă”, explică psihologul Lenke Iuhoș.
Să venim cu drag la școală!
Uniunea Europeană a lansat sloganul “Să venim cu drag la școală”, încercând să încurajeze sistemele educaționale europene să adopte un stil prietenos de educație, în schimbul unuia înfricoșător și traumatizant pentru elevi.
“Un elev încurajat, lăudat, apreciat – chiar dacă are și părți negative – va veni cu drag la școala și va dori să își schimbe comportamentele negative. El se va simți apreciat, iubit, respectat, iar acest lucru se numește motivație. Elevii au nevoie să se simtă în largul lor la școală, să nu le fie frică să pună întrebări dacă nu știu și să răspundă liber, fără teama de a fi certați sau pedepsiți de profesori dacă nu au răspuns corect”, conchide psihologul Lenke Iuhoș.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
