CE a prezentat un nou set de propuneri, vizând piaţa unică a serviciilor

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 ianuarie 2017, 11:30

Comisia Europeană a prezentat un nou set de propuneri, vizând piaţa unică europeană a serviciilor. Scopul este dinamizarea sectorului, inclusiv prin facilitarea accesului pe pieţele altor ţări decât cea de reşedinţă.

Noile propuneri ale Comisiei Europene vizând serviciile sunt parte integrantă a foii de parcurs pentru strategia pieţei unice.

Elżbieta Bieńkowska, comisar european pentru Piaţa Unică, Industrie, Antreprenoriat şi Întreprinderi Mici şi Mijlocii.

„Ştim cu toţii că ţările membre au decis acum zece ani să uşureze furnizarea serviciilor în cadrul pieţei unice. Au trecut deci zece ani şi totuşi 83% din companiile noastre consideră că procedurile administrative constituie principalul obstacol în calea extinderii operaţiunilor lor peste hotare. Prin comparaţie, procentul firmelor care consideră că limba ar fi un obstacol este de doar 45%! Ca atare, lucrând la strategia cadru pentru piaţa unică europeană, am ajuns la concluzia, că se impune să acţionăm inclusiv în această direcţie.”

Este vorba de patru iniţiative concrete.

Prima este aşa-zisul e-card, o procedură electronică menită să simplifice trecerea prin formalităţile administrative necesare oferirii serviciilor în fiecare din ţările membre. Firmele vor putea să se adreseze unui singur interlocutor, aflat în ţara lor de reşedinţă, cu care vor putea comunica în propria limbă. Acest unic interlocutor va verifica datele necesare, transmiţându-le autorităţilor din ţara-ţintă.

A doua iniţiativă este cea referitoare la evaluarea proporţionalităţii reglementărilor naţionale privind serviciile. La ora actuală aproximativ 50 de milioane de cetăţeni europeni practică profesii a căror exercitare este legată de calificări specifice. În multe cazuri, accesul personalului altfel calificat la aceste joburi este îngreunat în mod nejustificat. Reglementarea acestor aspecte rămâne o prerogativă naţională, însă Comisia propune o consultanţă menită să clarifice modalitatea în care ţările membre pot face testul proporţionalităţii cerinţelor înaintea adoptării sau amendării legislaţiei din domeniu. În această direcţie se înscrie şi consultanţa oferită de Comisia Europeană privind reformele naţionale în reglementarea profesiilor.

Cea de-a patra iniţiativă este cea privind notificările legate de proiectele legislative referitoare la servicii. Cerinţa există şi în prezent, în practică însă majoritatea statelor membre informează Comisia despre noile reglementări ulterior adoptării acestora, ceea ce face greoaie orice corecţie impusă de eventualele neconcordanţe cu legislaţia europeană.

Elżbieta Bieńkowska, comisar european pentru Piaţa Unică, Industrie, Antreprenoriat şi Întreprinderi Mici şi Mijlocii:

„Ştim cu toţii că avem nevoie de un nou dinamism în economia serviciilor! Din două motive principale: facem la ora actuală un efort uriaş pentru a ne stimula economia şi pentru a debloca investiţiile în Europa. Nu o vom putea face fără să avem o piaţă unică funcţională în domeniul serviciilor. În al doilea rând, performanţa producţiei este strâns legată de competitivitatea serviciilor.”

Economia colaborativă, sistem socio-economic clădit pe conceptul folosirii în comun a resurselor

Publicat de Andrei Cretoiu, 6 iunie 2016, 10:30

Economia colaborativă este un sistem socio-economic clădit pe conceptul folosirii în comun a resurselor fizice și umane.

Ea cuprinde creerea, producerea, distribuția, comerțul și consumul de bunuri și servicii de către persoane și organizații, în mod comun. Întrucât acest tip de economie începe să prindă rădăcini și pe piața europeană, Comisia Europeană a prezentat saptamana trecută, orientări menite să sprijine consumatorii, întreprinderile și autoritățile publice să se implice în economia colaborativă.

Cu detalii Elżbieta BIEŃKOWSKA,mambră a Comisiei pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM uri.

Economia colaborativă este fenomenul cu cea mai spectaculoasă creștere în întrega lume , desigur și în Europa, și este foarte bine primit de către consumatori care, in acest fel, dispun de servicii accesibile și de calitate. Trebuie să spunem din nou, fie că ne place sau nu, acest tip de economie va prinde rădăcini și se va dezvolta. Desigur, piața unica europeana va ajuta acest tip de economie să se dezvolte, pentru că discutam despre locuri de muncă, despre competitivitate, despre noi posibilități ce se deschid pe piața muncii. Trebuie să ne asigurăm că dezvoltarea se va face intr-o direcție responsabilă și echilibrată și repet taxele trebuie plătite și consumatorii trebuie protejati, protecția social trebuie garantată. Aceasta este baza de la care plecăm.

Modelul de economie colaborativă este folosit în piețe online cu caracter general sau în piețe online specializate cum ar fi: cazare direct la persoană particulară , împrumut de bani , transport cu mașina particulară în zona urbană, schimb valutar etc. Modelul economic al economiei integrante se bazează pe folosirea în comun sau întegrarea calificării și a experienței participanților cât și a bunurilor și serviciilor. Acest model este ajutat de tehnologie care face mai eficientă legătura între oameni, bunuri și servicii, și având ca rezultat formarea de comunități, organizații și modele de activitate noi, atât private cât și publice.

Comisia Europeană a făcut precizări și asupra cadrului legilativ existent care reglementează acest model de economie.

Sunt trei surse legislative principale: care vizează serviciile, comerțul electronic si legislatia in domeniul protecției consumatorului. Am identificat cinci domenii cheie pentru care vom furniza ghiduri specifice. Acestea sunt: restricții de piață, stabilitate,  protecția consumatorilor, piața muncii și desigur taxe și impozite.

Comunicarea invită statele membre ale UE să reexamineze și, la nevoie, să revizuiască legislația existentă în conformitate cu aceste orientări. Comisia va monitoriza mediul de reglementare aflat într-o evoluție rapidă, precum și progresele în domeniul economic și al afacerilor. Ea va urmări tendințele prețurilor și ale calității serviciilor și va identifica eventualele obstacole și probleme generate de reglementările naționale divergente sau de lacunele în materie de reglementare.

Noi norme de e-commerce pentru consumatori și companii

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 mai 2016, 10:30

Pentru a stimula comerţul electronic, Comisia Europeană a prezentat noi măsuri pentru consumatori şi companii. Astfel, problemele care îi împiedică pe cumpărători să se bucure pe deplin de cumpărarea și vânzarea produselor și  serviciilor on-line ar putea fi înlăturate. Există concluzia că prea mulți oameni din Europa ezită să cumpere pe internet, deoarece ei nu își cunosc drepturile sau cred că sunt greu de aplicat.

Comisarul pentru piața internă, antreprenoriat și IMM-uri, Elżbieta Bieńkowska: “Am constatat că lucrurile nu funcţionează aşa de simplu, cum credeam noi, iar consumatorii şi firmele nu au beneficiile pe care trebuie să le aibă. Iată un exemplu foarte simplu: nimeni dintre noi nu ar accepta să arate o carte de identitate când intră într-un magazin, ceea ce n-ar trebui făcut nici într-un magazine  online, pentru că ceea ce nu e acceptabil în lumea reală nu ar trebui să se întâmple în lumea internetului. Discriminarea clienților pe baza naţionalităţii sau a locului în care se află nu ar trebui să existe pe o piaţă europeană unică. Aşa că legislaţia va aduce mai multă certitudine juridică şi va face mai uşor de detectat abuzurile”.

Nu este vorba despre stabilirea  prețurilor, ci de a face tarife  transparente şi de a îmbunătăti  supravegherea comerțului on line, a mai spus comisarul european Elżbieta Bieńkowska.

“Reglementările propuse identifică situaţii foarte concrete care interzic discriminarea pe motive de naţionalitate, reşedinţă sau locul în care te afli. Vorbim aici de situaţii în care accesul online este blocat automat. Apoi sunt situatii  privind discriminarea serviciilor de plată. Pentru toti cei care sunt consumatori europeni condiţiile trebuie să fie la fel. În ceea ce priveşte livrările de colete transfrontaliere am observat că sunt  diferenţe uriaşe între tarifele naţionale şi cele transfrontaliere. Diferenţa medie este de la 3 până la 5 ori. Este un lucru inacceptabil şi, în acelaşi timp, o barieră foarte mare în calea comerţului, în special pentru firmele mici.”

Comisia propune o legislație care să se asigure că acei consumatori care doresc să cumpere produse și servicii online într-o altă țară din Europa, nu sunt discriminate în ceea ce privește accesul la prețuri  sau  condițiile de plată, cu excepția cazului în acest lucru este justificat în mod obiectiv din motive cum ar fi TVA.

În paralel cu adoptarea pachetului privind comerțul online, Comisia a prezentat actualizat normele UE în domeniul audiovizualului și modul de abordare a platformelor on-line.

CE propune noi măsuri pentru autovehicule în UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 1 februarie 2016, 09:45 / actualizat: 1 februarie 2016, 11:30

Comisia Europeană a propus, săptămâna trecută, o revizuire majoră a procedurilor de omologare a autovehiculelor în Uniunea Europeană.
Inițiativa executivului european vine în ideea de a acoperi o parte din deficiențele scoase la lumină de scandalul motoarelor trucate de la Volkswagen.

Concret, Comisia Europeană vrea să aibă puterea de a supraveghea și sancționa sectorul auto.

În cadrul normelor curente, doar autoritățile naționale sunt responsabile pentru atestarea faptului că un vehicul îndeplinește toate cerințele pentru a putea fi plasat pe piață și pentru supravegherea conformității producătorilor cu legislația UE.
Altfel spus, actualul sistem de omologare se bazează pe încredere reciprocă: odată ce un autovehicul este certificat într-un stat membru, acesta poate circula liber pe întreg teritoriul UE.

Trebuie spus, însă că majoritatea statelor membre desemnează servicii tehnice, care sunt plătite direct de către producătorii de automobile, pentru verificarea conformității vehiculului cu cerințele UE.

Comisia propune modificarea sistemului de remunerare pentru a evita legăturile financiare între serviciile tehnice și producători, care ar putea conduce la un conflict de interese și ar putea compromite caracterul independent al procedurii de încercare.

Propunerea mai are în vedere și criterii de performanță mai stricte pentru aceste servicii tehnice, care ar trebui auditate în mod regulat și independent în vederea obținerii și păstrării desemnării.
Autoritățile naționale competente vor face obiectul unor evaluări intre părți pentru a se asigura că normele relevante sunt implementate și aplicate în mod riguros pe întreg teritoriul UE.

Comisia va fi abilitată să suspende, să restricționeze sau să retragă desemnarea serviciilor tehnice ale căror performanțe sunt insuficiente și care se dovedesc prea laxe în ceea ce privește aplicarea normelor.

Dacă este necesar, Comisia va iniția chiar retrageri de pe piață.
În legătură cu acest aspect, comisarul pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri, Elżbieta Bieńkowska, a declarat: „Comisia va avea atribuții de supraveghere a autorităților locale, deci va verifica. Nu doresc o centralizare la nivelul Uniunii Europene, dar aș vrea ca Uniunea să poată verifica autoritățile naționale în ceea ce privește serviciile tehnice, ceea ce nu se întâmplă în prezent.”

Propunerile CE vor conferi un caracter mai independent procedurilor de încercare a vehiculelor și vor întări supravegherea vehiculelor aflate deja în circulație.
Vicepreședintele CE pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, Jyrki Katainen, este de părere că pentru a recâștiga încrederea consumatorilor în acest sector important, trebuie înăsprite regulile, dar și să ne asigurăm că acestea sunt efectiv respectate.

„Este esențial să restabilim condiții de concurență echitabile și o concurență loială pe piață”, a subliniat Katainen.

Proiectul de regulament elaborate de CE urmează a fi transmis Parlamentului European și Consiliului pentru adoptare.
Odată adoptat, acesta va fi direct aplicabil.

Comisia Europeană a adoptat miercuri măsuri care reglementeaza mult mai strict deţinerea şi comerţul cu arme de foc

Publicat de Monica Slavici, 19 noiembrie 2015, 09:59

Comisia Europeană a adoptat miercuri măsuri care modifică prevederile Directivei în vigoare.

Astfel, persoanele fizice nu vor mai putea deţine anumite categorii de arme semiautomate .
Se doreşte, de asemenea, autorizarea colecţionarilor de arme de foc şi înregistrarea tuturor armelor, chiar şi a celor dezactivate.
Comisia Europeană îşi propune ca, prin noile prevederi, să armonizeze, la nivel european, legislaţia în domeniu, toate statele membre fiind obligate să se supună unor reguli comune.
Comisarul European Elzbieta Bienkowska:
“ Dorim să asigurăm trasabilitatea armelor de foc prin impunerea unor reguli de comerţ stricte şi armonizate. Vrem să fim siguri că nicio persoană fizică nu poate vinde sau cumpăra arme de foc sau, şi mai important, părţi din acestea, online. Până acum nu au fost reglementări europene unitare şi ştim că în special în atacul de la Thalys una dintre armele de foc folosite a fost realizată din părţi cumpărate legal de pe internet.”
Comisarul European Elzbieta Bienkowska
Pentru a intra în vigoare, măsurile trebuie să obţină aprobarea Parlamentului și a Consiliului.
Comisia europeană pregăteşte şi un Plan de Acţiune pentru combaterea traficul ilicit de armament. Acesta va fi prezentat în viitorul apropiat, după cum a anunţat Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei.

Comerţ dincolo de graniţe. Concurent la nivel global. Ce poate face UE pentru tine

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 iulie 2015, 11:26

„Comerţ dincolo de graniţe. Concurent la nivel global. Ce poate face Uniunea Europeană pentru tine” Acesta a fost titlul sub care s-au desfăşurat discuţiile în prima zi a întâlnirii, dedicată miniştrilor responsabili de domeniul economiei.

Acestea s-au concentrat asupra beneficiilor pe care le-ar aduce reguli coerente şi bine gândite aplicate de către companiile europene care acum trebuie să se adapteze la 28 de legislaţii diferite.

Comisarul European resonsabil pentru Piața internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri, Elżbieta Bienkowska, a spus că pentru a avea servicii de înaltă calitate, Europa, cea mai mare zonă economică la nivel mondial, cu 500 milioane de cetăţeni, trebuie să se bazeze pe industrie, pe mână de lucru calificată şi pe competenţe. Ea a arătat că fiecare stat membru este important:

Este foarte clar că ar trebui să ne concentrăm în fiecare stat membru pe reforme structural, şi din perspectiva Comisiei de asemenea pe datele şi indicatorii micro economici pe care îi avem.

Ieri a fost rândul miniştrilor responsabili de cercetare să discute temele care îi preocupă.

Accentul a fost pus pe integritatea cercetării, pe inovaţie şi pe egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, mai ales în posturi de conducere.

Carlos Moedas, comisar European pentru Cercetare, Ştiinţă şi Inovare

Fără egalitate de gen nu vom fi capabili să ne ridicăm la standardele mondiale.Avem nevoie de egalitate între femei şi bărbaţi pentru a genera cea mai bună cercetare.

Carlos Moedas, comisar European pentru Cercetare, Ştiinţă şi Inovare

Comisarul european Elżbieta Bieńkowska a lansat grupul la nivel înalt privind cercetarea în domeniul apărării

Publicat de Monica Slavici, 7 aprilie 2015, 09:17

O apărare europeană competitivă şi eficientă bazată pe tehnologie avansată necesită mai multe investiţii în cercetare şi inovare. Dar, în ultimii ani, investiţiile în acest domeniu au suferit reduceri masive în Europa, ceea ce a condus la o deteriorare rapidă a securităţii în zonă. Cu detalii, Cristina Ion, Bucuresti FM.

În acest context, comisarul pentru piaţă internă, industrie, spirit antreprenorial şi IMM-uri, Elżbieta Bieńkowska, a înfiinţat un grup la nivel înalt de consiliere a modului în care Uniunea Europeană poate sprijini cercetarea legată de securitatea comună şi politică de apărare.
Comisarul Elżbieta Bieńkowska a declarat:
“Lucrăm, pe de o parte, cu acest grup format din oameni de ştiinţă, politicieni şi personalităţi reprezentative din industrie şi, pe de altă parte, cu miniştrii ai apărării. Industria noastră de apărare este în interesul tuturor, atât la nivel naţional, cât şi colectiv. Comisia poate juca un rol important de sprijin pentru consolidarea industriilor de apărare şi a capacităţilor naţionale de cercetare. Datorită experienţei, aceste personalităţi pot propune obiective de bază pentru cercetarea în domeniul apărării.”
Lansarea grupului la nivel înalt privind cercetarea în domeniul apărării urmează concluziile Consiliului European din decembrie 2013, de creare a unui nou mod de abordare politică şi de cercetare în domeniul apărării.
Înaltul Reprezentant Federica Mogherini s-a arătat încrezătoare în activitatea grupului la nivel înalt, cu atât mai mult cu cât UE a evoluat, transformându-se într-un furnizor de securitate.

La sfârșitul săptămânii trecute, Uniunea Europeană a realizat o nouă etapă a sistemului de navigație european Galileo

Publicat de Monica Slavici, 2 aprilie 2015, 09:47

La sfârșitul săptămânii trecute Uniunea Europeană a lansat cu succes alți doi sateliți din programul care are ca punct final realizarea sistemului de navigaţie globală prin satelit Galileo. Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”

„Trebuie să menționăm că Galileo este cel mai mare proiect european de infrastructură .

Valoarea proiectului este de șapte miliarde de euro și este finanțat și deținut sută la sută de Uniunea Europeană.
Desigur, obiectivele mele pentru Galileo sunt foarte simple și clare.
Vreau să mă asigur de lansarea infrastucturii la timp și fără depășiri de buget.
Vreau să livrez cât mai repede posibil, începând cu 2016, datele oferite de sistemul Galileo.”

Potrivit AFP, Sistemul de navigație european Galileo vizează să rupă dependența Europei de GPS-ul american, oferind servicii mai bune.
De remarcat că, în timp ce GPS-ul și Glonas-ul rus se află sub control militar, constelația de sateliți Galileo va fi în întregime în domeniul civil.
Sistemul Galileo este finanțat în întregime de Comisia Europeană și a costat până acum circa 5 miliarde de euro.
Pentru perioada 2014-2020, Europa a prevăzut să cheltuiască un miliard pe an pentru realizarea acestui sistem.
Galileo va permite utilizatorilor să cunoască poziţia exactă, cu o acurateţe remarcabilă și va fi compatibil cu sistemele similare existente, dar va fi autonom.
Galileo acţionează ca un catalizator pentru finanţarea cercetării şi dezvoltării la companii high-tech şi încurajează crearea de locuri de muncă de înaltă calificare.

În plus, programul Galileo asigură competenţa europeană într-un domeniu tehnologic care devine critic, incluzând sectoare precum distribuţia electricităţii şi reţelele de telecomunicaţii.
Sistemul instituit în cadrul programului Galileo este aşteptat să genereze 90 de miliarde EUR de-a lungul unei perioade de 20 de ani, sub forma unor venituri suplimentare pentru industrie, precum şi a avantajelor publice şi sociale.
Cu cei doi noi sateliți, care au fost lansați vineri noaptea din portul spațial al Europei din Guyana Franceză, sistemul de navigație al Uniunii Europene are deja 8 sateliți.
Alți 4 sateliți se află în faza de testare și urmează a fi lansați în cursul acestui an.
Următoarea lansare a sateliţilor este prevăzută să aibă loc în luna septembrie 2015.
Sistemul Galileo va include 24 de sateliți operaționali și alți șase de rezervă.
Se estimează că sistemul va fi pe deplin operațional în anul 2020.

Uniunea Europeana a lansat cu succes doi sateliţi Galileo

Publicat de Monica Slavici, 1 aprilie 2015, 09:23

Sistemul de radionavigaţie prin satelit al Uniunii Europene, Galileo, are acum opt sateliţi pe orbită, ca urmare a lansării celei mai recente perechi – Galileo 7 şi 8. Mai multe detalii – Cristina Ion, Bucureşti FM.

Galileo este programul Uniunii Europene care dezvoltă un sistem de navigaţie globală prin satelit sub control civil european. Semnalele Galileo vor permite utilizatorilor să cunoască poziţia exacta, cu o acurateţe remarcabilă. Galileo va fi compatibil şi – pentru unele dintre servicii – interoperabil cu sistemele similare existente, dar va fi autonom.
Galileo acţionează ca un catalizator pentru finanţarea cercetării şi dezvoltării la companii high-tech şi încurajează crearea de locuri de muncă de înaltă calificare.
După ce au fost primite semnale care dovedesc că cei doi sateliti au fost poziţionaţi perfect, Elżbieta Bieńkowska, comisarul european pentru piaţă internă, industrie, antreprenoriat şi IMM-uri, a declarat:
INSERT
„Am lansat cu succes doi sateliţi Galileo, ceea ce ne duce cu un pas mai aproape de un sistem european global de navigaţie prin satelit. Valoarea proiectului este de șapte miliarde de euro și este finanțat sută la sută de Uniunea Europeană. Demonstrăm încă o dată că Europa are tehnologii de vârf, dar şi viziunea şi determinarea de a realiza lucruri mari. Îmi doresc ca, în cel mai scurt timp, Galileo să asigure furnizarea de servicii iniţiale, respectiv în anul 2016.”
Alţi patru sateliţi se află în faza de testare sau de integrare finală şi sunt programaţi pentru plasare pe orbită anul acesta. Următoarea lansare a sateliţilor Galileo este programată pentru luna septembrie 2015.
Capacitatea totală a sistemului, care va include un serviciu comercial criptat, bazat pe 24 de sateliţi operaţionali şi şase de rezervă, este aşteptat să fie disponibilă până în 2020.

Cercetarea spaţiului și industria spaţială – sectoare strategice, cu impact direct asupra dezvoltării economice

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 februarie 2015, 09:30

Cercetarea spaţiului, industria spaţială reprezintă sectoare strategice, cu impact direct asupra dezvoltării economice. Europa trebuie să devină un lider în aceste domenii, curmându-şi dependenţa în domeniul tehnologiilor critice – s-a spus printre altele la cea de-a şaptea Conferinţă Anuală Europeană în Domeniul Spaţiului, organizată săptămâna trecută la Bruxelles.

Despre temele şi concluziile acestei consfătuiri ne spune mai multe Papp-Zakor András de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus.

Uniunea Europeană derulează la ora actuală două programe spaţiale majore: Galileo şi Copernicus. Galileo este denumirea dată sistemului global propriu de navigaţie prin satelit în timp ce Copernicus este un program de observare-monitorizare a Pământului, menit să furnizeze date la zi despre starea mediului, condiţii atmosferice şi fenomene meteorologice.

Primii patru sateliţi ai sistemului Galileo au fost lansaţi în 2011 şi 2012, demonstrând funcţionalitatea proiectului. Acestora ar urma să li se alăture încă 26, pentru a avea reţeaua completă. Programul însă a înregistrat şi un eşec, anul trecut în august, când trebuiau plasate pe orbită doi sateliţi, care n-au ajuns pe traiectoria prevăzută din cauza unei defecţiuni a rachetei purtătoare.

Elżbieta Bieńkowska, comisar european pentru piaţa internă şi industrie: „Vom reîncepe lansările în martie, anul acesta dorim să plasăm pe orbită cel puţin 6 sateliţi, probabil în martie, septembrie şi decembrie. Sunt hotărâtă să repun programul Galileo pe făgaşul planificat, să furnizăm serviciile la timp, încadrându-ne în buget şi să obţinem poziţii puternice pe piaţă!

Câteva cuvinte despre programul Copernicus care este deja un succes. Chiar dacă nu toţi colegii din Comisie ştiau de acest lucru. Primele servicii sunt complet operaţionale, întâiul nostru satelit dedicat, Sentinel-1A trimite imagini de calitate excepţională.

Trebuie să plasăm pe orbită toată seria de sateliţi Sentinel, vom continua cu Sentinel 2A şi 3A mai târziu în cursul acestui an. Alţi sateliţi vor urma în 2017.”

Copernicus şi Galileo vor furniza rezultate majore, dar care în sine nu sunt de ajuns! De aici necesitatea de a avea o politică de cercetare a spaţiului cosmic. Europa trebuie propulsată într-o poziţie de lider în domeniu, curmându-se dependenţa în materie de tehnologie spaţială de importanţă critică! – a mai spus comisarul Elżbieta Bieńkowska.

„Acestea sunt obiectivele programului de cercetare a spaţiului, avem un buget de peste 1,4 miliarde de euro pentru intervalul care se-ntinde până în 2020, trebuie să punem în funcţiune acei bani!”

Este nevoie de un sector spaţial european competitiv, care să genereze locuri de muncă, un element cheie al politicii Comisiei Juncker. Proiectele spaţiale ar trebui incluse în ambiţiosul pachet investiţional de 315 miliarde de euro propus de această echipă – a conchis comisarul Elżbieta Bieńkowska