”Atelierele „Brăiloiu” 2018: România și românii, în sunet și imagine

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 27 octombrie 2018, 18:21 / actualizat: 28 octombrie 2018, 7:51

Academia Română, Institutul de etnografie și folclor ”Constantin Brăiloiu”, a organizat o nouă sesiune a ”Atelierelor „Brăiloiu” (17 octombrie 2018). Tema propusă dezbaterii a fost România și românii, în sunet și imagine și a fost dedicată aniversării Centenarului Marii Uniri. Cu acest generic reprezentanții Institutului de etnografie și folclor ”Constantin Brăiloiu” au prezentat un amplu documentar cu secvențe inedite din arhiva institutului despre momentele cele mai semnificative din ceremonialurile existențiale (naștere, nuntă, moarte), meșteșuguri tradiționale, sărbători de peste an.

A fost prezentată expoziție de fotografie realizată de dr. Emil Țîrcomnicu și drd. Cătălin Alexa, Aromânii din regiunea Bitolia, Republica Macedonia (proiect cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național și Societatea de Cultură Macedo-Română), subiect susținut și în comunicarea științifică de către E. Țîrcomnicu.

Cuvântul de deschidere a fost rostit de acad. Sabina Ispas, directorul Institutul de etnografie și folclor ”Constantin Brăiloiu”, care a evidențiat semnificația marii sărbători a românilor și contribuția cercetătorilor în culegerea imaginilor document și integrarea acestora în studii fundamentale despre cultura populară.

Foto: acad. Sabina Ispas, directorul Institutul de etnografie și folclor ”Constantin Brăiloiu”,

Prof. univ. dr. Ion Cuceu a prezentat documentarul Droștelele sau Paștele morților în Bihor, rezultatul câtorva decenii de cercetare și urmărire a acestei sărbători și tezaurizarea imaginilor document în zeci de casete video, prețios material documentar pentru viitoarele cercetări asupra acestui subiect.

Foto: Prof. univ. dr. Ion Cuceu

Filmul realizat de   dr. Lucian David, Stâna de iarnă. Ipostază arhaică a păstoritului, a demonstrat cât de important este ancheta de teren și cum pot fi surprinse momentele esențiale din derularea unor ocupații tradiționale. Prof. univ. dr. (e.) Nicolae Constantinescu a deschis seria de intervenții cu o comunicare, definind argumentat Un parcurs hermeneutic: de la lectura etnologică la antropologia textului folcloric.

Foto: Prof. univ. dr. (e.) Nicolae Constantinescu

Reluând o mai veche preocupare de cercetare conf. univ. dr. Ioana-Ruxandra a prezentat Cântece de război din zona Moldovei în actualitate – o interpretare etnologică.

Foto: conf. univ. dr. Ioana-Ruxandra

Dr. Ioana Repciuc împreună cu dr. Adina Hulubaș au realizat o cercetare în comunitățile de români din Canada și Spania și au sintetizat rezultatele în proiecția de fotografii și sunet De la periferie spre centru. O reprezentare multimedia a românilor din afara granițelor.

Intervenția noastră a adus în actualitate declarații făcute în interviuri radiofonice și păstrate în arhiva Societății Române de Radiodifuziune sub genericul Narațiunile personale – povești de viață despre identitate și unitate națională.

Foto: conf. univ. dr. habil. Gabriela Rusu-Păsărin

Manifestarea științifică a prilejuit prezentări multimedia referitoare la însemnătatea aniversării Centenarului Marii Uniri, precum și la evenimentele care l-au precedat: Mica Unire, Războiul de Independență, conștientizarea sentimentului național la comunitățile de români din afara granițelor.

A consemnat Gabriela Rusu – Păsărin, realizator emisiuni, Grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune

Foto: Emil Țîrcomnicu

DIALECTELE ROMÂNEŞTI SUD-DUNĂRENE ÎN ACTUALITATE

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 23 octombrie 2017, 10:02

Societatea de Cultura Macedo-Română organizează la Teatrul National „Ion Luca Caragiale” din Bucuresti, Sala Media, joi, 26 octombrie 2017, ora 14.00, conferinţa Dialectele românești sud-dunărene în actualitate.
Manifestarea ştiinţifică are menirea să aducă în faţa specialiştior, a oamenilor politici şi a publicului larg probleme privind păstrarea românităţii sud-dunărene.
Societatea de Cultură Macedo-Română îşi propune să contribuie la conservarea şi cultivarea dialectelor româneşti sud-dunărene, a tradiţiilor specifice spiritualităţii româneşti. Conştiinţa românităţii este vie la românii sud-dunăreni. Această manifestare ştiinţifică intenţionează să sensibilize instituţiile acreditate din România cu privire la situaţia actuală a comunităţilor româneşti din Peninsula Balcanică.
Prin susţirea conferinţei Societatea de Cultura Macedo-Română doreşte să tragă un semnal de alarmă în ceea ce priveşte dialectul istroromân. Din cercetările specialiştilor reiese că mai sunt 150 de locuitori în satele din Istria, din care numai 80 sunt vorbitori ai dialectului.
Aromânii, meglenoromânii şi istroromânii păstrează forme arhaice de civilizaţie, de grai şi de tradiţii, evidenţiind legătura dintre românii nord-dunăreni şi cei sud-dunăreni.
În contextul manifestării va fi vernisată expoziţia de fotografie, autor Emil Tîrcomnicu, cercetător la Institutul de Etnografie şi folclor “Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, cel ce ne-a transmis şi detalii despre acest eveniment ştiinţific.

A consemnat Gabriela Rusu-Păsărin, realizator în Grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune