Fondul Tranziției Juste va sprijini cu 1,95 miliarde de euro tranziția spre o economie verde în România  

Publicat de Camelia Teodosiu, 18 mai 2021, 15:20

Deputatul european Siegfried Mureșan (PNL / PPE), raportor privind avizul Comisiei pentru bugete din Parlamentul European asupra Fondului Tranziției Juste:

„Adoptăm astăzi, în plenul Parlamentului European, forma finală a Fondului Tranziției Juste, instrument creat special pentru a ajuta regiunile europene care au cea mai mare nevoie de finanțare în tranziția spre o economie verde. Este vorba de acele regiuni care sunt cele mai dependente de o economie bazată pe emisii de carbon și unde este nevoie să facem cele mai mari investiții pentru a ajunge la o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon, așa cum este prevăzut în Pactul Ecologic European.

Fondul va avea un buget total de 17,5 miliarde de euro, finanțare europeană nerambursabilă. Bani vor veni din Bugetul Multianual al Uniunii Europene (7,5 miliarde de euro) și din Planul European de Redresare (10 miliarde de euro).

Vestea bună pentru România este că țara noastră va fi unul dintre marii beneficiari ai acestui instrument: 1,95 de miliarde de euro, adică 11% din buget, îi vor reveni României prin Fondul Tranziției Juste.

Vom folosi acești bani pentru a ajuta locuitorii din Valea Jiului, Oltenia, Galați și din toate acele regiuni și orașe românești care în prezent sunt cele mai dependente de o economie intensivă în emisii de carbon. Obiectivul este ca toate aceste regiuni să facă mai ușor tranziția spre o economie verde, fără să afectăm locurile de muncă ale oamenilor, ci, din contră, să contribuim la crearea de noi locuri de muncă mai stabile, bine plătite și mai prietenoase cu mediul.

Forma finală a fondului cuprinde un lucru foarte important pentru România pe care am reușit să-l obțin când am negociat legislația fondului din poziția de raportor pe avizul Comisiei pentru bugete din Parlamentul European. Comisia Europeană propunea, inițial, o alocare din Bugetul Uniunii Europene de doar 7,5 miliarde de euro pentru acest fond pe care să o completăm în mod obligatoriu cu alte peste 11 miliarde de euro transferate din Politica de Coeziune a țărilor membre. Nu am fost de acord cu acest transfer fiindcă dezavantaja România. Țara noastră are nevoie de banii în plus pentru tranziția la o economie verde, nu de finanțarea tranziției reducând fondurile pentru coeziune. Politica de Coeziune este în continuare importantă pentru România fiindcă ne ajută să dezvoltăm infrastructura, să construim școli, spitale și autostrăzi. Am cerut ca, în locul acestui transfer obligatoriu, să creștem bugetul fondului. Deoarece ne-am opus în Parlamentul European, această obligație de transfer a fost eliminată din forma finală a fondului. În schimb, bugetul total al Fondului Tranziției Juste a fost crescut la 17,5 miliarde de euro, în urma unei alocări suplimentare de 10 miliarde de euro, bani care provin din Planul European de Redresare. Politica de Coeziune rămâne neatinsă, dar statele membre pot, în mod voluntar, să transfere fonduri din Politica de Coeziune către tranziția justă în cazul în care consideră că au nevoie.

Odată ce adoptăm astăzi, formal, regulamentul privind Fondul Tranziției Juste, acesta urmează să fie publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, devenind literă de lege, iar apoi banii vor putea fi accesați de țările membre ale Uniunii Europene.”

Încă un pas pe drumul Europei de a avea cu 40% mai puţine emisii de carbon până în anul 2030

Publicat de Andrei Cretoiu, 15 iulie 2015, 09:40

Schema de reducere a emisiilor de carbon este punctul principal al politicilor europene privind combaterea schimbărilor climatice. Acestea prevăd taxarea companiilor care emit dioxid de carbon.

Încă din luna februarie, eurodeputaţii Comisiei pentru mediu au aprobat modificarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii. Măsura ar urma să ducă la atragerea de investiţii în alternative ecologice.

Europarlamentarul Bas Eickout: ”Dacă discutăm despre reforma schemei de comercializare, firmele se opun oricăror măsuri care determină creşterea preţurilor. Pe de altă parte, când solicită reforme sunt deranjate că preţurile cresc. Pe scurt, vor cât mai multe certificate gratuite, plătite de contribuabili, fără niciun efort de inovare şi de reducere a emisiilor de carbon.”

Pentru industriile care utilizează multă energie, cum sunt industria oţelului, industria chimică şi cea a sticlei, atingerea unui nivel mai mic de emisii de carbon este o sarcină grea care necesită investiții importante. Din acest motiv, companiile europene ar putea fi tentate să-şi reloce activităţile în afara Uniunii Europene, în ţări care au politici mai puțin stringente privind mediul înconjurător.

Se ştie că dintre marii poluatori, Uniunea Europeană este printre puţinii care şi-au impus ţinte obligatorii. Noile tehnologii creează un nou model economic pe care se poate construi inovând şi chiar dacă acum contextul economic nu este favorabil, protejarea mediului rămâne în centrul atenţiei.

Europarlamentarul Bas Eickout: ”Din perspectiva Uniunii Europene, importanţa mediului s- a diminuat puţin. Adevăratul potenţial pentru creştere şi locuri de muncă îl oferă economia verde, care este mult mai puţin dependentă de importuri, apelând la propriile resurse.”

Noua lege aprobată de Parlamentul European crează un sistem care va lua automat de pe piață o parte din certificatele pentru emisiile de gaze cu efect de seră și le va pune într-o rezervă atunci când surplusul va depăși un anumit prag. Reforma este încă un pas pe drumul Europei de a avea cu 40% mai puține emisii de carbon până în 2030”, a spus europarlamentarul Ivo Belet, raportorul pentru acest dosar.

Reforma mecanismului european de tranzacţionare a certificatelor pentru emisiile de gaze cu efect de sera va intra în vigoare după ce va fi aprobată de Consiliul de Miniștri al UE, în luna septembrie.